revista de filosofie review of philosophy

VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
CONSTANTIN NOICA ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ
Simpozion naţional dedicat centenarului naşterii filosofului Constantin Noica
27 martie 2009
În organizarea Catedrei de Ştiinţe Socio-Umane de la Universitatea Politehnica din Bucureşti
şi a Facultăţii de Filosofie, Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, de la Universitatea din
Bucureşti, la 27 martie 2009 s-a desfăşurat un Simpozion Naţional dedicat centenarului naşterii lui
Constantin Noica, unul dintre cei mai reprezentativi filosofi din cultura românească. Evenimentul a
prilejuit evidenţierea sensurilor unei creaţii filosofice exemplare, dar, totodată, omagierea acestei
creaţii precum şi a filosofiei româneşti, pe care Noica a îmbogăţit-o nu doar prin noi lucrări filosofice
adăugate altora, ci prin conştiinţa sa deschisă către o judecată firească şi dreaptă a operelor gândirii
româneşti. Cele două instituţii organizatoare au fost reprezentate în „Comitetul de organizare” de
Maria-Cornelia Bârliba (Universitatea Politehnica), Georgeta Marghescu (Universitatea Politehnica)
şi Viorel Cernica (Universitatea din Bucureşti).
Simpozionul a debutat cu două prezentări în plen: Angela Botez (Institutul de Filosofie şi
Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române) – Constantin Noica – întâlniri filosofice. De la
ontologie la filosofia limbajului şi Cornel Popa (Universitatea Politehnica din Bucureşti) – Constantin
Noica – logica aristotelică şi logica modernă. Au fost evocate momente ale vieţii filosofului, întâlniri
memorabile ale sale şi, desigur, câteva idei filosofice noiciene semnificative pentru anumite paliere ale
operei sale şi, în genere, pentru filosofia românească. Ambele comunicări, precum şi discuţiile care au
urmat prezentărilor, discuţii moderate de Maria-Cornelia Bârliba, au condus către ideea că opera
noiciană este de actualitate, că sunt compartimente ale sale care îşi aşteaptă investigatorii şi că în viitor
trebuie gândite şi puse în aplicare anumite proiecte de cercetare „funadamentală” a operei filosofice a lui
Constantin Noica. De altfel, au observat cei prezenţi, cursul filosofiei româneşti, în ultimele decenii ale
secolului al XX-lea şi în primii ani ai celui de-al XXI-lea, este condiţionat de creaţia noiciană. Înrâuririle
acesteia trec graniţele filosofiei, fiind prezente şi în alte spaţii ale culturii româneşti, cum sunt literatura,
teoria, critica şi istoria literară, logica, istoria, chiar matematica etc.
Au urmat prezentările pe cele trei secţiuni ale Simpozionului. La prima secţiune, moderator
Angela Botez, comunicările au fost susţinute de: Gheorghe Constandache (Universitatea Politehnica) –
Aptitudinea pentru filosofie; Daniela Cotoară (Universitatea Politehnica) – Despre reforma spiritului
contemporan în opera lui Constantin Noica; Marin Trăistaru (Universitatea Politehnica) – Motivaţia
valorică a creaţiei şi promovării culturii în concepţia lui Noica; Laura Pană (Universitatea
Politehnica) – Originalitatea sistemului filosofic al lui Constantin Noica; Ana Bazac (Universitatea
Politehnica) – Noica şi Vianu: despre înălţimea şi adâncimea ideilor; Octavian Amzulescu
(Universitatea Politehnica) – Elemente ale spiritualităţii poporului român în filosofia lui Noica;
Alexandrina Dragomir (Universitatea Politehnica) – Consideraţii despre spiritualitatea creştină a
poporului român. O paralelă între Constantin Noica şi Dumitru Stăniloae; Rodica Mirică
(Universitatea Politehnica) – Consideraţii despre „comunicare-cuminecare” în filosofia lui
Constantin Noica şi în creaţia literară românească; Mircea Oancea (Universitatea Politehnica) –
Modelul logicii lui Hermes în concepţia lui Noica; Cornelia Oprea (Universitatea Politehnica) –
Mitologia europeană în viziunea lui Constantin Noica. Comunicările acestei secţiuni au scos în
evidenţă ideile, conceptele, problemele, soluţiile, argumentele care participă la modelul unei filosofii
a culturii a lui Constantin Noica. Ideea originalităţii acesteia a fost, de asemenea, accentuată.
Rev. filos., LVI, 5–6, p. 715–716, Bucureşti, 2009