revista de filosofie review of philosophy

Recommendations

Info

714 Repere bibliografice 14 anumite probleme care chiar nu se pretează la aşa ceva, cum se întâmplă în alte cărţi despre Cioran, şi încearcă să rămână descriptiv până şi în ultimul capitol (cel despre activismul naţionalist), unde ar putea fie să îi ia apărarea lui Cioran, fie să îl blameze pentru „rătăcirile” sale din tinereţe – aceste atitudini rămân la alegerea cititorului. În fine, parcurgând lucrarea Certitudinile unui sceptic..., am realizat că efortul de a scrie despre Emil Cioran nu este unul facil, aşa cum s-ar putea crede la prima vedere, gândindu-ne la faptul că filosofia lui este încadrată deseori în categoria celor accesibile. În general, o operă aforistică este dificil de adus la forme coerente, chiar dacă ele subsistă textului, dar, desigur, nu imposibil. Ceea ce merită evidenţiat în cazul dlui Marius Dobre este acea „aranjare” a ideilor cioraniene de care vorbeam la început, făcută cu inspiraţie şi cu o mare claritate. Petre Bieltz
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ CONSTANTIN NOICA ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ Simpozion naţional dedicat centenarului naşterii filosofului Constantin Noica 27 martie 2009 În organizarea Catedrei de Ştiinţe Socio-Umane de la Universitatea Politehnica din Bucureşti şi a Facultăţii de Filosofie, Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, de la Universitatea din Bucureşti, la 27 martie 2009 s-a desfăşurat un Simpozion Naţional dedicat centenarului naşterii lui Constantin Noica, unul dintre cei mai reprezentativi filosofi din cultura românească. Evenimentul a prilejuit evidenţierea sensurilor unei creaţii filosofice exemplare, dar, totodată, omagierea acestei creaţii precum şi a filosofiei româneşti, pe care Noica a îmbogăţit-o nu doar prin noi lucrări filosofice adăugate altora, ci prin conştiinţa sa deschisă către o judecată firească şi dreaptă a operelor gândirii româneşti. Cele două instituţii organizatoare au fost reprezentate în „Comitetul de organizare” de Maria-Cornelia Bârliba (Universitatea Politehnica), Georgeta Marghescu (Universitatea Politehnica) şi Viorel Cernica (Universitatea din Bucureşti). Simpozionul a debutat cu două prezentări în plen: Angela Botez (Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române) – Constantin Noica – întâlniri filosofice. De la ontologie la filosofia limbajului şi Cornel Popa (Universitatea Politehnica din Bucureşti) – Constantin Noica – logica aristotelică şi logica modernă. Au fost evocate momente ale vieţii filosofului, întâlniri memorabile ale sale şi, desigur, câteva idei filosofice noiciene semnificative pentru anumite paliere ale operei sale şi, în genere, pentru filosofia românească. Ambele comunicări, precum şi discuţiile care au urmat prezentărilor, discuţii moderate de Maria-Cornelia Bârliba, au condus către ideea că opera noiciană este de actualitate, că sunt compartimente ale sale care îşi aşteaptă investigatorii şi că în viitor trebuie gândite şi puse în aplicare anumite proiecte de cercetare „funadamentală” a operei filosofice a lui Constantin Noica. De altfel, au observat cei prezenţi, cursul filosofiei româneşti, în ultimele decenii ale secolului al XX-lea şi în primii ani ai celui de-al XXI-lea, este condiţionat de creaţia noiciană. Înrâuririle acesteia trec graniţele filosofiei, fiind prezente şi în alte spaţii ale culturii româneşti, cum sunt literatura, teoria, critica şi istoria literară, logica, istoria, chiar matematica etc. Au urmat prezentările pe cele trei secţiuni ale Simpozionului. La prima secţiune, moderator Angela Botez, comunicările au fost susţinute de: Gheorghe Constandache (Universitatea Politehnica) – Aptitudinea pentru filosofie; Daniela Cotoară (Universitatea Politehnica) – Despre reforma spiritului contemporan în opera lui Constantin Noica; Marin Trăistaru (Universitatea Politehnica) – Motivaţia valorică a creaţiei şi promovării culturii în concepţia lui Noica; Laura Pană (Universitatea Politehnica) – Originalitatea sistemului filosofic al lui Constantin Noica; Ana Bazac (Universitatea Politehnica) – Noica şi Vianu: despre înălţimea şi adâncimea ideilor; Octavian Amzulescu (Universitatea Politehnica) – Elemente ale spiritualităţii poporului român în filosofia lui Noica; Alexandrina Dragomir (Universitatea Politehnica) – Consideraţii despre spiritualitatea creştină a poporului român. O paralelă între Constantin Noica şi Dumitru Stăniloae; Rodica Mirică (Universitatea Politehnica) – Consideraţii despre „comunicare-cuminecare” în filosofia lui Constantin Noica şi în creaţia literară românească; Mircea Oancea (Universitatea Politehnica) – Modelul logicii lui Hermes în concepţia lui Noica; Cornelia Oprea (Universitatea Politehnica) – Mitologia europeană în viziunea lui Constantin Noica. Comunicările acestei secţiuni au scos în evidenţă ideile, conceptele, problemele, soluţiile, argumentele care participă la modelul unei filosofii a culturii a lui Constantin Noica. Ideea originalităţii acesteia a fost, de asemenea, accentuată. Rev. filos., LVI, 5–6, p. 715–716, Bucureşti, 2009
Page 1 and 2:
REVISTA DE FILOSOFIE TOMUL LVI Nr.
Page 3 and 4:
REVISTA DE FILOSOFIE REVIEW OF PHIL
Page 5 and 6:
ISTORIA FILOSOFIEI UNIVERSALE 150 D
Page 7 and 8:
3 Husserl şi fenomenologia ca prog
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
11 Husserl şi fenomenologia ca pro
Page 17 and 18:
13 Husserl şi fenomenologia ca pro
Page 19 and 20:
CONCEPTUL DE FANTEZIE LA BRENTANO
Page 21 and 22:
3 Conceptul de fantezie la Brentano
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
SITUAŢIE ŞI MOTIVAŢIE ÎN „LUM
Page 31 and 32:
3 Situaţie şi motivaţie în „l
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
CUM SE POATE FILOSOFA ASTĂZI? PAUL
Page 41 and 42:
3 Cum se poate filosofa astăzi? cu
Page 43 and 44:
5 Cum se poate filosofa astăzi? P.
Page 45 and 46:
FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ CENTENAR CON
Page 47 and 48:
3 Constantin Noica, traducătorul l
Page 49 and 50:
CONSTANTIN NOICA. ÎNTÂLNIRI FILOS
Page 51 and 52:
3 Constantin Noica. Întâlniri fil
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
11 Constantin Noica. Întâlniri fi
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
PERENITATEA VIZIUNII FILOSOFICE A L
Page 69 and 70:
3 Perenitatea viziunii filosofice a
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
11 Perenitatea viziunii filosofice
Page 79 and 80:
13 Perenitatea viziunii filosofice
Page 81 and 82:
MODELUL DE FILOSOFARE AL ONTOLOGIEI
Page 83 and 84:
3 Modelul de filosofare al ontologi
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
11 Modelul de filosofare al ontolog
Page 93 and 94:
13 Modelul de filosofare al ontolog
Page 95 and 96:
LIMBAJUL CA ORIZONT AL FILOSOFIEI
Page 97 and 98:
3 Limbajul ca orizont al filosofiei
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
11 Limbajul ca orizont al filosofie
Page 107 and 108:
ORIGINALITATEA SISTEMULUI FILOSOFIC
Page 109 and 110:
3 Originalitatea sistemului filosof
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
11 Originalitatea sistemului filoso
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
VIAŢA LUI CONSTANTIN NOICA - VIAŢ
Page 129 and 130:
3 Viaţa lui Constantin Noica - via
Page 131 and 132:
5 Viaţa lui Constantin Noica - via
Page 133 and 134:
ISTORIA FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI AFEC
Page 135 and 136:
3 Afectivitatea ca principiu ontolo
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
11 Afectivitatea ca principiu ontol
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
ION PETROVICI LA ALGER PETRE DAN-ST
Page 151 and 152:
3 Ion Petrovici la Alger temeinicia
Page 153 and 154:
TIMP ŞI DESTIN LA RĂDULESCU-MOTRU
Page 155 and 156:
3 Timp şi destin la Rădulescu-Mot
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
ÎNSEMNĂRI FILOSOFICE GOODMAN, KUH
Page 163 and 164:
3 Goodman, Kuhn, Panofsky şi Gombr
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
„SENS SANS «SANS»” - ABSENŢA
Page 173 and 174:
3 „Sens sans «sans»” - absen
Page 175 and 176:
5 „Sens sans «sans»” - absen
Page 177 and 178: 7 „Sens sans «sans»” - absen
Page 187 and 188: TIPURI (POST)MODERNE: HOINARUL LUI
Page 189 and 190: 3 Tipuri (post)moderne: Hoinarul lu
Page 197 and 198: În obiectiv: GH. AL. CAZAN METAFIZ
Page 199 and 200: 3 Opinii despre cărţi proceda la
Page 201 and 202: 5 Opinii despre cărţi Motru a gâ
Page 203 and 204: În obiectiv: SERGIU BĂLAN INTRODU
Page 205 and 206: 3 Opinii despre cărţi activă în
Page 207 and 208: 5 Opinii despre cărţi definiţiei
Page 209 and 210: 7 Opinii despre cărţi Acelaşi lu
Page 211 and 212: O PLEDOARIE PENTRU FARMECUL FILOSOF
Page 213 and 214: 3 Opinii despre cărţi fiecărei o
Page 215 and 216: REPERE BIBLIOGRAFICE Alexandru Surd
Page 217 and 218: 3 Repere bibliografice 703 Volumul
Page 219 and 220: 5 Repere bibliografice 705 este şi
Page 221 and 222: 7 Repere bibliografice 707 ca fiind
Page 223 and 224: 9 Repere bibliografice 709 arhitect
Page 225 and 226: 11 Repere bibliografice 711 tipic p
Page 227: 13 Repere bibliografice 713 Cartea
Page 231 and 232: IN MEMORIAM ION POGORILOVSCHI (1938
Page 233 and 234: 3 In memoriam 719 A Commentary on t
Page 235 and 236: AUTORII Alexandru Boboc (n. 1930) e
Page 237 and 238: 3 Autorii elaborat-o, i-a adus supr
Page 239 and 240: 5 Autorii 2006); C. Rădulescu-Motr
Page 241 and 242: REVISTA DE FILOSOFIE TOMUL LVI, num
Page 243 and 244: 3 Index tematic şi alfabetic 729 I
Page 245 and 246: 5 Index tematic şi alfabetic 731 M
show all

revista de filosofie review of philosophy

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?