revista de filosofie review of philosophy

REPERE BIBLIOGRAFICE
Alexandru Surdu, Comentarii la rostirea filosofică românească însoţite de câteva
gânduri despre Constantin Noica, Braşov, Editura Kron-Art, 2009, 188 p.
Prima decadă a lunii iunie a.c. a fost marcată de un eveniment major al vieţii culturale din ţara
noastră, al vieţii filosofice româneşti, aniversarea centenarului naşterii „filosofului de la Păltiniş”,
Constantin Noica (1909–2009).
Academia Română, prin Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie (preşedinte acad.
Alexandru Surdu), a organizat un Simpozion ştiinţific * în cadrul căruia academicieni şi profesori
universitari au înfăţişat personalitatea polifonică a lui C. Noica, membru titular post-mortem al celui
mai înalt for cultural-ştiinţific al ţării.
Cu acest prilej, acad. Alexandru Surdu a oferit participanţilor la simpozion volumul său
Comentarii la rostirea filosofică ** , scris şi editat ca semn de omagiu suprem adus lui Constantin
Noica, personalitate emblematică a gândirii filosofice româneşti, omul cu o pregătire enciclopedică
care a marcat decisiv emulaţia cultural-spirituală a ţării în a doua parte a secolului trecut.
Tradiţia orală a poporului român spune că sub nuc sau în preajma lui nu creşte nimic. Nici
iarba! Încercând o analogie între omul de aleasă cultură C. Noica şi arborele nuc găsim asemănări, dar
şi deosebiri. Nucul este un arbore semeţ, care se impune prin frumuseţea şi dimensiunile coroanei
sale, prin rezistenţa la capriciile şi intemperiile vremii, căutat şi apreciat pentru fructele sale bogate în
vitamine şi grăsimi. La fel şi filosoful Noica. Creaţia sa filosofică s-a impus prin originalitate, prin
* Program: Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Cuvânt de deschidere; Acad.
Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, Noica sau imaginaţia ideilor; Acad.
Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie, Evocare:
Constantin Noica; Acad. Alexandru Zub, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice,
Constantin Noica: o întâlnire memorabilă; Acad. Mircea Maliţa, Despre logica lui Hermes; Prof.
univ. dr. Grigore Brâncuş, membru corespondent al Academiei Române, Perspectivă lingvistică
asupra operei lui Constantin Noica; Prof. univ. dr. Alexandru Boboc, membru corespondent al
Academiei Române, Ideea devenirii întru fiinţă, în contextul reconstrucţiei moderne în filosofie; Prof.
univ. dr. Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române, Ce fel de filosofie propunea
Constantin Noica?; Prof. univ. dr. Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române,
Noica şi proiectul multiplicării caietelor lui Eminescu; Prof. univ. dr. Teodor Dima, membru
corespondent al Academiei Române, Un sistem de logică hermeneutică în viziunea lui Noica; Prof.
univ. dr. Andrei Dorobanţu, Constantin Noica: filosofia, de la ştiinţă la cultură.
** CUPRINS: Prefaţă; I. Comentarii la rostirea filosofică: 1) Mircea Vulcănescu şi rostirea
filosofică; 2) Antecedente populare, culturale şi filosofice; 3) Dimensiunea românească a existenţei;
4) Despre fiinţa fiinţei; 5) Despre lumea de aici şi cea de dincolo; 6) Despre firea fiinţei; 7) Ovidiu
Papadima despre rânduială; 8) Viziunea lui Constantin Noica; 9) Sistemul rostirii filosofice româneşti;
10) Îmbinarea şi dezbinarea sinelui cu sinea; 11) Întru obârşie era rostirea; 12) Probleme referitoare la
fiinţă; 13) Devenirea de dragul devenirii; 14) Semnificaţiile particulei „întru” şi despre „dintru”;
15) Devenirea întru fiinţă şi revenirea dintru fiinţă; II. Gânduri despre Constantin Noica: 1) Întrebarea
despre fiinţă (1982);2) Întrebarea cu trei introduceri (1985); 3) Scrisori despre logică (1987);
4) Picadorul cu ghetre (1988); 5) Evocare Constantin Noica (1993); O epigramă în loc de încheiere.
Rev. filos., LVI, 5–6, p. 701–714, Bucureşti, 2009