revista de filosofie review of philosophy

Recommendations

Info

646 Mihai Popa 8 operele speciale ale celor doi, Motru şi Bergson, durata şi destinul, opuse timpului real, abstract, spaţializat, cronologic şi matematic, nu sunt opuse substanţei. Fiind originare în subiect, destinul şi durata sunt subiective, sunt în măsura în care aparţin subiectului (ca şi toate celelalte categorii, de altfel). Dar, la Aristotel, subiectul este în realitate, şi nu se opune realităţii: el este „substratul (hypokèimenon), substanţa, adică realitatea în sine, deci obiectul strict în sensul de astăzi” 17 . Destinul, am observat, este substanţial, deşi el se află în subiect, tocmai în acest sens, în care subiectul este suportul şi sensul realului. Subiectul nu este fenomen, ci substanţă. Timpul trăit, intuit ca destin sau ca durată, este timpul subiectiv. De fapt, cele două concepte, destinul şi durata, nu se ating decât parţial ca semnificaţie, însă, prin prisma creaţiei continue, la Bergson, şi a personificării substanţei energetice, la Motru, definesc aceeaşi temporalitate interioară. Prin timpul subiectiv nu putem descrie interiorul lucrurilor, kantian vorbind, dar dacă îl considerăm apriori (şi n-ar mai fi destin şi durată), ca timp al unei conştiinţe transcendentale, îi secăm determinaţiile, ar deveni o formă a intuiţiei. Timpul-destin dă seamă de subiectul pe care îl propune lumii, îl creează permanent. Creaţiile subiectului concret, trăite ca destin, exprimate în durată, nu devin lucruri în sine, ci fapte ale sinelui sau ale istoriei. Transcendental vorbind, sinteza este la nivelul subiectului, dar numai pentru subiect; timpul revine sensibilităţii, nu trăirii, cu atât mai puţin facilitează cunoaşterea lucrului în sine. 17 Ibidem, p. 173.
ÎNSEMNĂRI FILOSOFICE GOODMAN, KUHN, PANOFSKY ŞI GOMBRICH DESPRE ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ XAVIER DE DONATO RODRÍGUEZ Abstract. Xavier de Donato Rodríguez approaches the relation between art and science with the interest of the philosopher of science. This investigation attempts to overcome the insistence on the separation of the artistic and scientific worlds, the forced connexions betwen art and science, as well as the hasty comparisons capitalizing on the works of Kuhn, Goodman, Panofsky and Gombrich. Key words: Xavier de Donato Rodríguez, art, philosophy of science, Kuhn, Goodman, Panofsky and Gombrich. Aş dori să spun dintru început că nu sunt expert în estetică, ci mai degrabă un filosof al ştiinţei interesat, este adevărat, de artă în general şi de estetică în particular. Ceea ce urmează este fructul reflecţiei personale asupra unei serii de autori pe care îi consider de o importanţă capitală în domeniile lor. În Kuhn avem filosoful şi istoricul ştiinţei, iar în Goodman filosoful, epistemologul, filosoful ştiinţei şi al artei. La rândul lor, Panofsky şi Gombrich sunt doi dintre cei mai importanţi specialişti în artă ai secolului XX. Nu numai că şi-au cunoscut reciproc operele şi ideile (Kuhn, spre exemplu, cunoştea bine scrierile lui Gombrich), dar unii dintre ei au avut o relaţie intelectuală: Gombrich a menţinut-o cu Goodman şi cu un alt faimos filosof al ştiinţei, K.R. Popper. Deşi aceste relaţii nu au fost suficient explorate, după cunoştinţele mele, expunerea mea nu se pretinde un exerciţiu de erudiţie, ci o încercare de a atrage atenţia asupra celor patru autori esenţiali, în opinia mea, care ne pot învăţa mult în legătură cu problema care ne preocupă în această conferinţă, şi anume cea a relaţiei între ştiinţă şi artă. Uneori se insistă asupra faptului că ştiinţa şi arta sunt lumi separate. Inclusiv în modernitate, când mulţi au dorit să vadă conexiuni între ştiinţă şi artă, câţiva mari artişti ai secolului XX au făcut rapid cunoscute limitele unei comparaţii grăbite între două lumi în definitiv atât de diferite. Astfel, de exemplu, întrebat despre valoarea pe care artistul o poate concede noilor imagini ştiinţifice asupra lumii, pictorul Paul Klee a răspuns că numai în exercitarea libertăţii sale intelectuale trebuie artistul să utilizeze cunoaşterea ştiinţifică, iar sculptorul contructivist Antoine Pevsner, întrebat la un moment dat despre rolul matematicii în Rev. filos., LVI, 5–6, p. 647–656, Bucureşti, 2009
Page 1 and 2:
REVISTA DE FILOSOFIE TOMUL LVI Nr.
Page 3 and 4:
REVISTA DE FILOSOFIE REVIEW OF PHIL
Page 5 and 6:
ISTORIA FILOSOFIEI UNIVERSALE 150 D
Page 7 and 8:
3 Husserl şi fenomenologia ca prog
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
11 Husserl şi fenomenologia ca pro
Page 17 and 18:
13 Husserl şi fenomenologia ca pro
Page 19 and 20:
CONCEPTUL DE FANTEZIE LA BRENTANO
Page 21 and 22:
3 Conceptul de fantezie la Brentano
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
SITUAŢIE ŞI MOTIVAŢIE ÎN „LUM
Page 31 and 32:
3 Situaţie şi motivaţie în „l
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
CUM SE POATE FILOSOFA ASTĂZI? PAUL
Page 41 and 42:
3 Cum se poate filosofa astăzi? cu
Page 43 and 44:
5 Cum se poate filosofa astăzi? P.
Page 45 and 46:
FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ CENTENAR CON
Page 47 and 48:
3 Constantin Noica, traducătorul l
Page 49 and 50:
CONSTANTIN NOICA. ÎNTÂLNIRI FILOS
Page 51 and 52:
3 Constantin Noica. Întâlniri fil
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
11 Constantin Noica. Întâlniri fi
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
PERENITATEA VIZIUNII FILOSOFICE A L
Page 69 and 70:
3 Perenitatea viziunii filosofice a
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
11 Perenitatea viziunii filosofice
Page 79 and 80:
13 Perenitatea viziunii filosofice
Page 81 and 82:
MODELUL DE FILOSOFARE AL ONTOLOGIEI
Page 83 and 84:
3 Modelul de filosofare al ontologi
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
11 Modelul de filosofare al ontolog
Page 93 and 94:
13 Modelul de filosofare al ontolog
Page 95 and 96:
LIMBAJUL CA ORIZONT AL FILOSOFIEI
Page 97 and 98:
3 Limbajul ca orizont al filosofiei
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
11 Limbajul ca orizont al filosofie
Page 107 and 108:
ORIGINALITATEA SISTEMULUI FILOSOFIC
Page 109 and 110: 3 Originalitatea sistemului filosof
Page 117 and 118: 11 Originalitatea sistemului filoso
Page 127 and 128: VIAŢA LUI CONSTANTIN NOICA - VIAŢ
Page 129 and 130: 3 Viaţa lui Constantin Noica - via
Page 131 and 132: 5 Viaţa lui Constantin Noica - via
Page 133 and 134: ISTORIA FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI AFEC
Page 135 and 136: 3 Afectivitatea ca principiu ontolo
Page 143 and 144: 11 Afectivitatea ca principiu ontol
Page 149 and 150: ION PETROVICI LA ALGER PETRE DAN-ST
Page 151 and 152: 3 Ion Petrovici la Alger temeinicia
Page 153 and 154: TIMP ŞI DESTIN LA RĂDULESCU-MOTRU
Page 155 and 156: 3 Timp şi destin la Rădulescu-Mot
Page 157 and 158: 5 Timp şi destin la Rădulescu-Mot
Page 159: 7 Timp şi destin la Rădulescu-Mot
Page 163 and 164: 3 Goodman, Kuhn, Panofsky şi Gombr
Page 171 and 172: „SENS SANS «SANS»” - ABSENŢA
Page 173 and 174: 3 „Sens sans «sans»” - absen
Page 187 and 188: TIPURI (POST)MODERNE: HOINARUL LUI
Page 189 and 190: 3 Tipuri (post)moderne: Hoinarul lu
Page 197 and 198: În obiectiv: GH. AL. CAZAN METAFIZ
Page 199 and 200: 3 Opinii despre cărţi proceda la
Page 201 and 202: 5 Opinii despre cărţi Motru a gâ
Page 203 and 204: În obiectiv: SERGIU BĂLAN INTRODU
Page 205 and 206: 3 Opinii despre cărţi activă în
Page 207 and 208: 5 Opinii despre cărţi definiţiei
Page 209 and 210: 7 Opinii despre cărţi Acelaşi lu
Page 211 and 212:
O PLEDOARIE PENTRU FARMECUL FILOSOF
Page 213 and 214:
3 Opinii despre cărţi fiecărei o
Page 215 and 216:
REPERE BIBLIOGRAFICE Alexandru Surd
Page 217 and 218:
3 Repere bibliografice 703 Volumul
Page 219 and 220:
5 Repere bibliografice 705 este şi
Page 221 and 222:
7 Repere bibliografice 707 ca fiind
Page 223 and 224:
9 Repere bibliografice 709 arhitect
Page 225 and 226:
11 Repere bibliografice 711 tipic p
Page 227 and 228:
13 Repere bibliografice 713 Cartea
Page 229 and 230:
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ CONSTANTIN NO
Page 231 and 232:
IN MEMORIAM ION POGORILOVSCHI (1938
Page 233 and 234:
3 In memoriam 719 A Commentary on t
Page 235 and 236:
AUTORII Alexandru Boboc (n. 1930) e
Page 237 and 238:
3 Autorii elaborat-o, i-a adus supr
Page 239 and 240:
5 Autorii 2006); C. Rădulescu-Motr
Page 241 and 242:
REVISTA DE FILOSOFIE TOMUL LVI, num
Page 243 and 244:
3 Index tematic şi alfabetic 729 I
Page 245 and 246:
5 Index tematic şi alfabetic 731 M
show all

revista de filosofie review of philosophy

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?