revista de filosofie review of philosophy

638
Petre Dan-Străuleşti 4
precizează autorul articolului, „recunoaşte la baza oricărei existenţe o libertate
creatoare, primă, necondiţionată”.
Ultima conferinţă a profesorului român la universitatea algeriană este
prezentată la 20 martie şi a avut ca temă Les Rapports de la Psychologie et de la
Théorie de la Connaissance.
La încheierea conferinţei, prof. Pierre Mesnard, în numele său şi al
studenţilor, aduce mulţumiri distinsului oaspete, rememorând, în acelaşi timp,
perioada plină de succese, cât a fost lector de limbă franceză la Facultatea de litere
şi filosofie din Iaşi al cărei decan era profesorul I. Petrovici. Apoi preşedintele
Asociaţiei generale a studenţilor de la Universitatea din Alger, dl Sourin, rosteşte
cuvinte vibrante la adresa profesorului român 12 .
În toastul său, oaspetele mulţumeşte pentru primirea făcută, pentru interesul
cu care studenţimea a urmărit conferinţele sale, închinând o cupă de şampanie
„Franţei eterne”. „Simt în aceste ore tulburi pe care le trăim – continuă profesorul
Petrovici –, că ţara mea e plină de încredere în nepieritoarea amiciţie franceză” 13 .
Succesul repurtat de profesorul I. Petrovici prin vizita făcută la Alger este
relevat la Sesiunea generală a Academiei Române (15–31 mai 1939) de preşedintele
ei, C. Rădulescu-Motru. Conferinţele susţinute, remarcă preşedintele Academiei,
au fost un „desăvârşit succes, au sporit renumele ţării noastre în acele ţinuturi şi în
apusul Europei” 14 .
Lumea universitară şi academică românească este informată de preşedintele
Academiei, în şedinţa intimă din 13 octombrie 1939, că „Universitatea din Alger,
cu aprobarea ulterioară a guvernului francez, a proclamat doctori honoris causa pe
d-nii Nicolae Iorga şi Ion Petrovici” 15 .
12 Cf. „Curentul”, nr. 4034.
13 Cf. „Curentul”, nr. 4017.
14 Analele Academiei Române. Dezbaterile. Tomul LIX, 1938–1939, p. 122.
15 Ibidem, Tomul LX, 1939–1940, pp. 17–18.