Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

93discutat, adultul care învaţă se diferenţiază de copil sau tînăr prin cîteva caracteristici: el şi-aasumat deja responsabilităţi sociale şi profesionale (munceşte), în familie şi comunitate,abordează învăţarea cu o experienţă de viaţă şi o curiozitate deja orientată, dictată de intereselesale profesionale şi culturale. Iar mecanismele învăţării la adulţi sînt deosebite de ale celor tineri.În al doilea rînd, educaţia adulţilor s-a instituţionalizat, fiind acompaniată de o intensificare aschimburilor între organisme şi instituţii la nivel naţional şi internaţional, rezultînd schimburi demetodologii, experienţe, modele de organizare. S-a ajuns la o viziune globală ce caracterizeazădemersul. Astfel, se recunoaşte o anumită specificitate a acestor servicii oferite de societateoamenilor. Cea mai caracteristică e aceea că nici un ciclu de învăţămînt nu e considerat„definitiv”, iar învăţarea trebuie să se întindă pe toată durata vieţii. Educaţia adulţilor pare săfacă parte dintr-un sistem mai larg.Educaţia adulţilor ne apare însă, mai ales, ca un factor important al democratizării vieţiisociale şi ca un mijloc pentru exercitarea dreptului la educaţie al fiecărui individ. Democratizareaeducaţiei şi educaţia permanentă sînt deci inseparabile, formează un continuum educativ, pentrutoţi, fără distincţie, proces început cu educaţia iniţială şi continuînd toată viaţa. Educaţia adulţiloreste deci nu numai o tehnică, o ştiinţă, ci şi o mişcare socială pentru a-i ajuta pe oameni să-şiînţeleagă locul lor în societate, făcîndu-i capabili să se adapteze cerinţelor acestui secol,solicitărilor lumii contemporane, să devină mai echilibraţi, mai eficienţi.Din punctul de vedere al specialistului în ştiinţele formării, educaţia adulţilor este maiales ştiinţa despre procesele educaţionale care vizează oamenii maturi. Înseamnă, mai ales,activităţile prin care se realizează educaţia adulţilor, cuprinzînd toate experienţele care ajutăpersoanele mature să dobîndească noi cunoştinţe, priceperi, deprinderi, atitudini, interese, valori;toate experienţele individuale sau de grup care rezultă din învăţare; lectura, audiţia muzicală,învăţarea prin racordarea la viaţa cotidiană de familie sau de muncă. În sens tehnic, includenumai activităţile de auto-educaţie şi formele educaţionale organizate ca grupe de studiu, serilede conferinţe, institutele pentru formarea adulţilor etc.Definiţiile date educaţiei adulţilor sînt axate, cele mai multe, pe satisfacerea nevoilorindivizilor (de a-şi îmbogăţi experienţa personală, de a-şi putea exprima personalitatea, de a-şiatinge ţelurile personale, de a se adapta lumii în care trăiesc, de a depune un efort personal pentrua se schimba). Desigur, angajarea integrală a individului în procesul dezvoltării sale e absolutnecesară, numai că aceasta nu trebuie să însemne pulverizarea acţiunilor educative într-o zonăexterioară sau opusă contextului social. Există o unitate şi o reciprocitate individ-societate.Educaţia adulţilor are deci un caracter global, integrator, vizînd formarea omului – întreaga viaţă– pentru participarea la viaţa socială. E o modalitate de formare şi promovare personală într-osocietate care va oferi posibilitatea fiecărui individ să trăiască plenar, să trăiască frumos.