92Capitolul V. EDUCAŢIA ADULŢILOR, EDUCAŢIE PERMANENTE,EDUCAŢIE DE-A LUNGUL ÎNTREGII VIEŢIStructura activităţilor <strong>de</strong> curs5.1. Educaţia permanentă ca o tehnică specifică <strong>de</strong> acţiune.5.2. Obiectivele educaţiei permanente.5.3. Caracteristicile conceptuale ale educaţiei permanent.Scopul activităţii <strong>de</strong> curs:1) Înţelegerea concepţiei <strong>de</strong> educaţie permanentă.2) I<strong>de</strong>ntificarea unor tehnici noi în educaţia adulţilor.Obiective operaţionale:– Precizarea conceptului <strong>de</strong> educaţie permanentă.– Lămurirea educaţiei permanente ca o tehnică specifică <strong>de</strong> acţiune.– I<strong>de</strong>ntificarea priceperilor educaţiei permanente.– Explicarea direcţiilor noi în educaţia <strong>de</strong>-a lungul întregii vieţi.5.1. Educaţia permanentă ca o tehnică specifică <strong>de</strong> acţiuneTerminologia care <strong>de</strong>scrie educaţia adulţilor, ca şi practica corespunzătoare s-adiversificat consi<strong>de</strong>rabil în ultimul timp. Vom remarca mai întîi faptul că documenteleorganismelor internaţionale pun a<strong>de</strong>sea semnul <strong>de</strong> egalitate între educaţia adulţilor şi educaţiapermanentă. Astăzi se vorbeşte <strong>de</strong> educaţia permanentă, <strong>de</strong> formarea profesională, industrială,agricolă, <strong>de</strong> formarea profesională superioară, cursuri <strong>de</strong> alfabetizare, şcoli secundare serale,studii universitare serale, învăţămînt axat pe nevoile colectivităţii, educaţia femeilor, a tinerilor, avîrstnicilor (vîrsta a treia), a consumatorilor, educaţia referitoare la sănătate şi nutriţie, pace,mediu etc. Faţă <strong>de</strong> diversitatea serviciilor oferite, ţinînd seama <strong>de</strong> amploarea conţinuturilor şi ascopurilor, a meto<strong>de</strong>lor şi nivelurilor <strong>de</strong> învăţare, pe <strong>de</strong> o parte şi <strong>de</strong> bogăţia, dar şi <strong>de</strong> preciziaterminologiei folosite, pe <strong>de</strong> altă parte, se poate spune că s-a fondat toată această activitate printrosingură şi aceeaşi expresie: „educaţia adulţilor”. O acţiune coerentă, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă, dar şipermanentă.Cîteva argumente, <strong>de</strong>plin însuşite, ple<strong>de</strong>ază pentru acceptarea acestei sintagme ca unmoment <strong>de</strong>osebit în viaţa individului, dar şi ca o acţiune continuă, permanentă. Întîi, aspect <strong>de</strong>ja
93discutat, adultul care învaţă se diferenţiază <strong>de</strong> copil sau tînăr prin cîteva caracteristici: el şi-aasumat <strong>de</strong>ja responsabilităţi sociale şi profesionale (munceşte), în familie şi comunitate,abor<strong>de</strong>ază învăţarea cu o experienţă <strong>de</strong> viaţă şi o curiozitate <strong>de</strong>ja orientată, dictată <strong>de</strong> intereselesale profesionale şi culturale. Iar mecanismele învăţării la adulţi sînt <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> ale celor tineri.În al doilea rînd, educaţia adulţilor s-a instituţionalizat, fiind acompaniată <strong>de</strong> o intensificare aschimburilor între organisme şi instituţii la nivel naţional şi internaţional, rezultînd schimburi <strong>de</strong>metodologii, experienţe, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> organizare. S-a ajuns la o viziune globală ce caracterizează<strong>de</strong>mersul. Astfel, se recunoaşte o anumită specificitate a acestor servicii oferite <strong>de</strong> societateoamenilor. Cea mai caracteristică e aceea că nici un ciclu <strong>de</strong> învăţămînt nu e consi<strong>de</strong>rat„<strong>de</strong>finitiv”, iar învăţarea trebuie să se întindă pe toată durata vieţii. Educaţia adulţilor pare săfacă parte <strong>din</strong>tr-un sistem mai larg.Educaţia adulţilor ne apare însă, mai ales, ca un factor important al <strong>de</strong>mocratizării vieţiisociale şi ca un mijloc pentru exercitarea dreptului la educaţie al fiecărui individ. Democratizareaeducaţiei şi educaţia permanentă sînt <strong>de</strong>ci inseparabile, formează un continuum educativ, pentrutoţi, fără distincţie, proces început cu educaţia iniţială şi continuînd toată viaţa. Educaţia adulţiloreste <strong>de</strong>ci nu numai o tehnică, o ştiinţă, ci şi o mişcare socială pentru a-i ajuta pe oameni să-şiînţeleagă locul lor în societate, făcîndu-i capabili să se adapteze cerinţelor acestui secol,solicitărilor lumii contemporane, să <strong>de</strong>vină mai echilibraţi, mai eficienţi.Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al specialistului în ştiinţele formării, educaţia adulţilor este maiales ştiinţa <strong>de</strong>spre procesele educaţionale care vizează oamenii maturi. Înseamnă, mai ales,activităţile prin care se realizează educaţia adulţilor, cuprinzînd toate experienţele care ajutăpersoanele mature să dobîn<strong>de</strong>ască noi cunoştinţe, priceperi, <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri, atitu<strong>din</strong>i, interese, valori;toate experienţele individuale sau <strong>de</strong> grup care rezultă <strong>din</strong> învăţare; lectura, audiţia muzicală,învăţarea prin racordarea la viaţa cotidiană <strong>de</strong> familie sau <strong>de</strong> muncă. În sens tehnic, inclu<strong>de</strong>numai activităţile <strong>de</strong> auto-educaţie şi formele educaţionale organizate ca grupe <strong>de</strong> studiu, serile<strong>de</strong> conferinţe, institutele pentru formarea adulţilor etc.Definiţiile date educaţiei adulţilor sînt axate, cele mai multe, pe satisfacerea nevoilorindivizilor (<strong>de</strong> a-şi îmbogăţi experienţa personală, <strong>de</strong> a-şi putea exprima personalitatea, <strong>de</strong> a-şiatinge ţelurile personale, <strong>de</strong> a se adapta lumii în care trăiesc, <strong>de</strong> a <strong>de</strong>pune un efort personal pentrua se schimba). Desigur, angajarea integrală a individului în procesul <strong>de</strong>zvoltării sale e absolutnecesară, numai că aceasta nu trebuie să însemne pulverizarea acţiunilor educative într-o zonăexterioară sau opusă contextului social. Există o unitate şi o reciprocitate individ-societate.Educaţia adulţilor are <strong>de</strong>ci un caracter global, integrator, vizînd formarea omului – întreaga viaţă– pentru participarea la viaţa socială. E o modalitate <strong>de</strong> formare şi promovare personală într-osocietate care va oferi posibilitatea fiecărui individ să trăiască plenar, să trăiască frumos.
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10:
9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12:
11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14:
13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16:
15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18:
17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20:
19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22:
214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24:
23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26:
25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28:
27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30:
29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32:
31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34:
33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36:
descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38:
372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40:
39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago