Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ... Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
82numeroase activităţi educative pentru adulţi. Acest fapt se desprinde din chiar conţinutulcuvîntului sinectică – combinare de elemente diverse, străine unele de altele.Premisele de la care pleacă metoda sinectică pot fi identificate în: unitatea dintreprocesele creatoare din ştiinţă, artă, cultură sau tehnică; inspiraţia poate fi învăţată metodic;cunoaşterea proceselor creatoare are influenţă activă asupra creativităţii; inventivitatea aparţineatît grupului cît şi individului. În reuşita metodei un rol important îl deţine punerea în mişcare amecanismelor operaţionale care potenţează participarea creativă a grupului.Prezentăm, în continuare, o activitate culturală de perfecţionare profesională organizatădupă metoda sinectică. Problema pe care vrem să o scoatem în evidenţă este interrelaţia dintreexperienţa fiecăruia si trăirile ce se cer exprimate prin expresii verbale, gesturi etc. în cazulcomunicării didactice. În acest sens propunem cîtorva participanţi să încerce în cîteva minute aexprima plastic o situaţie de viaţă (la piaţă, în magazin etc.). Alţii pot înfăţişa verbalcoordonatele unei astfel de situaţii. Vor fi unele similitudini, dar şi diferenţe; Are loc ocombinare de elemente străine unele de altele, dar care creează o puternica atmosferă de interesşi totodată de creativitate prin imaginarea a noi şi noi situaţii.Reuşita organizării şi desfăşurării unei astfel de activităţi depinde însă în mare măsură destructura operaţiilor ce se-cer efectuate.Metoda modelării. Modelarea este, poate, metoda practică-demonstrativă cu cea maiveche utilizare în educaţia adulţilor şi mai ales în autoeducaţie. Conţinutul său constă într-unansamblu de operaţii prin care se construieşte un model al unui fenomen, obiect sau relaţie, pebaza trăsăturilor esenţiale ale acestora. Modelul poate fi material sau ideal, fizic sau matematicetc. Metoda nu implică dificultăţi prea mari, dacă sunt bine cunoscute problema sau subiectele cese pretează la modelare, şi dorinţa cursanţilor sau publicului de a utiliza această cale. Chiar dacăreuşita 'nu va fi asigurată dintr-o dată, treptat rezultatele pozitive îşi vor spori ponderea.
834.3. Metode de joc ale desfăşurării ocupaţiilor cu adulţii.Jocurile folosite în educaţia adulţilor se referă la metodele interactive de instruire.Aceasta se explică prin faptul că în ele, de regulă, prevalează activitatea productivă a adulţilor.Pentru jocurile instructive sunt caracteristice următoarele momente:1) Necesitatea de a lua soluţia în condiţiile nedeterminate şi într-un anturaj practic.2) Diversitatea condiţiilor de desfăşurare a jocului ce diferă de condiţiile standard.3) Posibilitatea de a le repeta.4) Integrarea cunoştinţelor teoretice cu practica activităţii profesionale, orientate laformarea deprinderilor.5) Posibilităţi largi de instruire individuală.Jocurile instructive dezvoltă єi întăresc la adulţi deprinderile de muncă de sine stătătoare,practica de a judeca, a rezolva sarcini, a lua hotărîri şi a organiza îndeplinirea lor. În cadruljocului adulţilor se formează următoarele priceperi şi deprinderi:– de selectare şi analiză a informaţiei necesare pentru luarea deciziilor;– luarea hotărîrii în condiţiile unei informaţii suficiente, aprecierea eficacităţii hotărîrilorluate;– analiza anumitor tipuri de sarcini;– determinarea legăturilor dintre sferele diverselor activităţi ulterioare profesionale;– lucrul în colectiv, formarea soluţiilor colegiale cu folosirea procedeelor de gîndire îngrup.Ca oricare metodă, jocul în instruire poate fi folosit pentru formarea şi dezvoltareaînsuşirilor şi calităţilor psihologice ale omului: orientării profesionale, independenţeiintelectuale, cunoştinţelor, abilităţilor într-o anumită sferă de activitate, soluţionarea creatoare asarcinilor cognitive şi profesionale, a calităţilor organizatorice şi comunicative, apreciere şiautoapreciere. :Printre funcţiile instruirii de joc se pot evidenţia: instrumentală – formarea priceperilor şideprinderilor pedagogice – formarea calităţilor şi a gîndirii; social-psihologice – formareacalităţilor comunicative. De rînd cu cele enumerate în instruirea prin joc deseori se realizeazăfuncţiile: diagnostică, motivaţională, de modelare, organizaţională єi creativă, de asemeneafuncţia de control şi lărgire.Este necesar de indicat că jocurile prezintă unul din elementele esenţiale ale pregătiriivolitive al viitorilor specialişti. Participînd la ele, studenţii învaţă să rezolve sarcini profesionaleîn condiţii complicate, reale.
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago
834.3. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> joc ale <strong>de</strong>sfăşurării ocupaţiilor cu adulţii.Jocurile folosite în educaţia adulţilor se referă la meto<strong>de</strong>le interactive <strong>de</strong> instruire.Aceasta se explică prin faptul că în ele, <strong>de</strong> regulă, prevalează activitatea productivă a adulţilor.Pentru jocurile instructive sunt caracteristice următoarele momente:1) Necesitatea <strong>de</strong> a lua soluţia în condiţiile ne<strong>de</strong>terminate şi într-un anturaj practic.2) Diversitatea condiţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a jocului ce diferă <strong>de</strong> condiţiile standard.3) Posibilitatea <strong>de</strong> a le repeta.4) Integrarea cunoştinţelor teoretice cu practica activităţii profesionale, orientate laformarea <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor.5) Posibilităţi largi <strong>de</strong> instruire individuală.Jocurile instructive <strong>de</strong>zvoltă єi întăresc la adulţi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> muncă <strong>de</strong> sine stătătoare,practica <strong>de</strong> a ju<strong>de</strong>ca, a rezolva sarcini, a lua hotărîri şi a organiza în<strong>de</strong>plinirea lor. În cadruljocului adulţilor se formează următoarele priceperi şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri:– <strong>de</strong> selectare şi analiză a informaţiei necesare pentru luarea <strong>de</strong>ciziilor;– luarea hotărîrii în condiţiile unei informaţii suficiente, aprecierea eficacităţii hotărîrilorluate;– analiza anumitor tipuri <strong>de</strong> sarcini;– <strong>de</strong>terminarea legăturilor <strong>din</strong>tre sferele diverselor activităţi ulterioare profesionale;– lucrul în colectiv, formarea soluţiilor colegiale cu folosirea proce<strong>de</strong>elor <strong>de</strong> gîndire îngrup.Ca oricare metodă, jocul în instruire poate fi folosit pentru formarea şi <strong>de</strong>zvoltareaînsuşirilor şi calităţilor psihologice ale omului: orientării profesionale, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiintelectuale, cunoştinţelor, abilităţilor într-o anumită sferă <strong>de</strong> activitate, soluţionarea creatoare asarcinilor cognitive şi profesionale, a calităţilor organizatorice şi comunicative, apreciere şiautoapreciere. :Printre funcţiile instruirii <strong>de</strong> joc se pot evi<strong>de</strong>nţia: instrumentală – formarea priceperilor şi<strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor pedagogice – formarea calităţilor şi a gîndirii; social-psihologice – formareacalităţilor comunicative. De rînd cu cele enumerate în instruirea prin joc <strong>de</strong>seori se realizeazăfuncţiile: diagnostică, motivaţională, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare, organizaţională єi creativă, <strong>de</strong> asemeneafuncţia <strong>de</strong> control şi lărgire.Este necesar <strong>de</strong> indicat că jocurile prezintă unul <strong>din</strong> elementele esenţiale ale pregătiriivolitive al viitorilor specialişti. Participînd la ele, stu<strong>de</strong>nţii învaţă să rezolve sarcini profesionaleîn condiţii complicate, reale.