Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...

More documents

Recommendations

Info

80punct de vedere metodic cu reale capacităţi de sporire a nivelului de interes şi participare, cît şipentru că nu se pretează toate activităţile să se desfăşoare pe baza lucrului în grup.Metoda schimbului de experienţă. Schimbul de experienţă se utilizează mai frecvent cainstrument de perfecţionare a muncii în diferite sectoare ale vieţii economico-sociale. Aşa avemschimburi de experienţă între cadrele didactice, de exemplu. Ca metodă de educaţie a adulţilorschimbul de experienţă posedă un evantai amplu de posibilităţi. Astfel, acesta poate fi organizatatît eu toţi participanţii, cît şi numai cu o parte dintre aceştia.Observaţiile din teren pun în evidenţă prezenţa schimbului de experienţă în multipleforme şi situaţii. O anume preponderenţă o au teme ca organizarea perfecţionării, comunicărileştiinţifice sau probleme ale convieţuirii sociale, ale familiei etc.În mod concret schimbul de experienţă pe tema antrenării oamenilor la citirea unor lucrăride specialitate o putem organiza astfel. Obiectivele pe care ni le stabilim sunt formulate în felulurmător: să dezvoltăm la oameni convingerea că e necesară, o lectură permanentă în domeniulspecialităţii; să întărim interesul pentru studiu, să formăm noi posibilităţi de analiză, sinteză şicomunicare despre cele citite; să facilităm transpunerea în practică a informaţiilor, a ideilor noipe care aceştia le asimilează etc.Cum mai arătam, schimbul de experienţă presupune înfăţişarea unor rezultate, a unorpractici valoroase. Ca atare, vom constitui un grup de 4-5 susţinători ai unei experienţe sau carele vor prezenta, vor da răspuns la întrebări venite din sală, vor fi în măsură să aducă noiargumente în sprijinul extinderii unor experienţe interesante în muncă. Moderatorului îi revinemisiunea de a incita comunicarea, de a puncta momentele importante, de a formula îndrumăripentru activitatea fiecărui participant. În felul acesta efectele educative se pot mai uşor aproxima.Metoda rezolvării de probleme. Orice activitate de educaţie cu adulţii trebuie să poarteîn sine semnele euristicului, ale descoperirii. Metoda rezolvării de probleme conţine un astfel deprincipiu în măsură mult mai mare decît altele.Principiul de lucru constă în identificarea situaţiilor problemă, a elementelor ce urmează afi integrate în procesul de lucru, a „paşilor” necesari pentru trecerea de la necunoscut la cunoscutşi invers. De aici şi unele exigenţe în organizarea grupului cu care se lucrează. După cumsugerează şi numele, rezolvarea de probleme presupune structurarea conţinutului activităţii dinaceastă perspectivă. Situaţiile în care poate fi utilizată sunt diferite şi pentru diferite teme.Momentele cheie în reuşită pot fi prezentate într-un model de desfăşurare, reieşit din analizaactivităţilor de educaţie a adulţilor organizate pe baza acestei metode.Aceste elemente odată stabilite, împreună cu moderatorul acţiunii, ne îngrijim deamenajarea sălii, de procurarea materialului audio-vizual (filme, diapozitive, planşe, grafice etc.)care ne va sprijini în rezolvarea problemelor.
81Obiective specificeObiective generaleInformaţii parţialeProblemaI. Fapte, experienţe IpotezeNoi informaţiiIdeea I, soluţiiII. Fapte, experienţeIpotezeNoi informaţiiIdeea 2, soluţiiIII. Fapte, experienţeIpotezeNoi informaţiiIdeea 3, soluţiiCaracterul general al problemeiRezolvări 1CompletăriRezolvări 2CompletăriRezolvări 3Noi dateAplicaţii, utilizăriGeneralizareaEvaluareaAcţiunea poate debuta cu formularea unei probleme după oare se şi dau unele informaţiiurmînd ca masa (sau un grup al acesteia) să găsească explicaţii, idei, fapte pentru rezolvare. Aşase procedează şi în cazul celorlalte probleme. Dificultăţile ce pot apărea ţin mai ales deantrenarea grupului la rezolvarea problemelor şi de găsirea ritmului necesar de lucru. Ele pot fidepăşite prin buna cunoaştere a participanţilor şi în urma acumulării unei experienţe în utilizareaacestei metode.Metoda sinectică. Deşi metoda sinectică a fost utilizată de creatorul ei W. Gordon maiales în dezvoltarea capacităţilor creative în grupurile speciale de lucru, ea are o largă aplicaţie în
Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
Page 9 and 10:
9personalităţii, crede el, nu poa
Page 11 and 12:
11ideologii favorabile modernizări
Page 13 and 14:
13că educaţia adulţilor oferă a
Page 15 and 16:
15- Noua concepţie despre educaţi
Page 17 and 18:
17vede pe sine în prima sa stare c
Page 19 and 20:
19Trăsătura cea mai evidentă a
Page 21 and 22:
214) Să evidenţieze metodele de i
Page 23 and 24:
23acestei idei, în particular, în
Page 25 and 26:
25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
Page 27 and 28:
27crescută să rămînă singuri.O
Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
Page 79: 79grupului de formare (K. Levin şi
Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago
show all

Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...