Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

79grupului de formare (K. Levin şi R, Liptt), cît şi cele privind descoperirea (learning bydiscovery).Modul de organizare a activităţilor educative cu adulţii, pe baza acestei metode, implică,în mod fundamental, buna: cunoaştere a grupului. Pe această bază se pot forma subgrupe, deregulă, compuse între 4 pînă la 10 persoane. Criteriile după care sunt reuniţi membriisubgrupelor pot fi gradul de cultură, nivelul instruirii gradul de integrare, statutul socioeconomicsau profesional etc.Condiţiile reuşitei depinde însă, în mod hotărîtor, de structura conţinutului activităţiieducative. Şi aici ca şi în alte cazuri, dezvoltarea progresivă a ideilor, trecerea de la idee la fapte,şi invers, şi parcurgerea drumului de la cunoscut la necunoscut alcătuiesc puncte importante întroastfel de strategie.Exemplificăm. Ne-am propus să realizăm o acţiune prin care să marcăm aniversarea unuimare om de cultură din ţara noastră (M. Eminescu, G. Coşbuc, V. Alecsandri, N. Bălcescu, Gr.Vieru etc.). Să presupunem cazul aniversării lui M. Eminescu. Metoda învăţării în grup ne ceresă stabilim clar obiectivele, să conturăm grupele, să identificăm, ideile, sentimentele, trăirileasupra cărora acestea se vor opri etc. Obiectivele pot fi evidenţierea printr-un nou înţeles etc.Acestea pot fi: evidenţierea noului înţeles al poeziei eminesciene în contextul civilizaţiei noastrecontemporane, dezvoltarea capacităţilor de receptare a noilor creaţii de astăzi, îmbogăţireavocabularului, deprinderea de a face o analiză modernă a unei creaţii literare etc.În stabilirea grupelor (3-4 la număr formate din 4-5 membri) ţinem seama de preferinţeleparticipanţilor faţă de problematică şi de cei cu care doresc să lucreze. Împreună conturămsubtemele pentru fiecare grupă (una analizează şi prezintă epoca în care a trăit poetul, altaprimele creaţii, alta tema patriotismului, iar alta frumuseţea limbii, a expresiei plasticeeminesciene). Cînd avem certitudinea că totul este gata putem începe activitatea, ţinînd seama,de auditorul venit şi de condiţiile materiale ce le aveam (diapozitive, filme etc.) pentru a ilustramai pregnant unele idei, sentimente, trăiri. Fiecare grupă prezintă în întregime sau prinreprezentanţi ceea ce a pregătit. Rolul organizatorului care conduce desfăşurarea lucrului în grupeste foarte important. Intervenţiile sale se cer a fi rare şi numai pentru a asigura continuitateamuncii sau a o impulsiona. De regulă, sentimentele de iritare, opoziţie, sau oboseală frîneazăcapacităţile de lucru în grup şi, ca atare, ele trebuiesc evitate.Iată cîteva dintre avantajele certe ale lucrului în grup: se realizează performanţesuperioare decît cele în alte activităţi; randamentul în activitatea celor cu posibilităţi mai scăzute;creşterea datorită energiei grupului; formarea subgrupelor prin afinitate duce la creşterea energieigrupului etc. Cu toate acestea, nu se recomandă ca toate activităţile să se desfăşoare pe baza uneiastfel de metode, ci doar 20-25% dintre ele. Explicaţia rezidă atît în necesitatea unei variaţii din