Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

77Să presupunem că avem de organizat o acţiune de educaţie a adulţilor cu o temă desprevalorificarea tradiţiilor din pedagogia românească. În acest scop împreună cu cîţiva cursanţi sauparticipanţi stabilim planul pe care l-ar putea avea realizarea unui proiect (a unei lucrări) colectivpe această temă (axioma, demonstraţiile, teoremele, teza, antiteza, sinteza, introducerea,cuprinsul, concluziile etc.). Apoi identificăm bibliografia sau sursele de informaţie, modalităţilede investigare (analiză, sinteză, observaţie etc.), modul de prelucrare a datelor şi, în sfîrşit,posibilităţile de asamblare a ideilor (cu ce putem începe, ce se cere să argumentăm neapărat, cevom reliefa în mod deosebit etc.). Odată stabilite astfel de operaţii este, relativ, uşor să trecem larealizarea proiectului (proiectelor) de către grupă (grupe) sau un individ sau altul.În funcţie de condiţiile concrete, metoda poate fi aplicată individual sau la nivelulmicrogrupurilor. Şi aici, ca şi în cazul altor metode practice-demonstrative, intervin şi alteelemente sau se pot introduce procedee sau tehnici interogative sau expozitive, cu scopul spoririivalorii educative a acţiunilor.Metoda studiului de caz a apărut iniţial ca o metodă de cercetare ştiinţifică (în medicină,economie, psihologie etc.). Valenţele sale formative au recomandat-o repede şi pentru arsenalulmetodologic al educaţiei, fiind utilizată mai ales la Şcoala Comercială Harvard (BussinessSchool) în deceniul al patrulea al secolului XX. De aici şi numele de Metoda Harvard. În formasa clasică, acesta constă în analiza multilaterală a unui caz pentru a desprinde specificul şi apoisă se poată realiza înţelegerea complexă a acestuia. Activitatea de educaţie a adulţilor utilizeazăuneori această metodă cu foarte bune rezultate (studiul de caz în economie, drept, morală etc.)ceea ce o recomandă insistent. Rezultatele fiind în strînsă legătură cu organizarea grupului departicipanţi şi cu momentele cheie în desfăşurarea activităţii, în continuare ne vom opri asupraacestora.Momentele mai importante din studiul de caz constau în recoltarea informaţiilor despre„cazul” respectiv, prezentarea cazului în faţa participanţilor, analiza individuală sau în grup aacestuia, comunicarea rezultatelor obţinute.În mod practic o activitate desfăşurată prin metoda studiului de caz se prezintă astfel: săne imaginăm că vrem să prezentăm auditoriului noi argumente pentru necesitatea participăriiconştiente şi active la propria perfecţionare profesională. În acest sens, împreună cu o grupă departicipanţi la activitatea noastră, identificăm mai multe cazuri (de participare activă şi deneparticipare). Le supunem unei analize amănunţite pe fiecare pentru a descifra semnificaţiilemajore ale fiecărui fapt: ce gîndesc cei care participă sau nu despre fapta lor, ce atitudine iau atîtunii cît şi alţii, poziţia colectivului, cauzele pentru care unii nu participă la propria pregătire,legătura dintre pregătirea profesională permanentă şi rezultatele generale ale activităţii.