76prepon<strong>de</strong>renţă în formarea şi perfecţionarea profesională, ea poate fi utilizată în toate celelaltedomenii, <strong>de</strong>sigur, prin a<strong>de</strong>cvările necesare.Formarea dirijată prin sarcină se întîlneşte, <strong>de</strong> regulă, în cel puţin patru cazuri: cursuriletehnico-practice <strong>din</strong> cadrul universităţilor cultural-ştiinţifice, educaţia morală estetică, religioasă,lectoratele cu părinţii şi cercurile <strong>de</strong> studii al artelor. Iată exemplu <strong>din</strong> activităţile organizate <strong>de</strong>casele corpului didactic, pentru sprijinirea părinţilor în rezolvarea problemelor specifice.Cunoaşterea, înţelegerea şi <strong>de</strong>zvoltarea priceperilor <strong>de</strong> a fi astăzi părinte nu se poaterealiza uşor. De aici necesitatea pregătirii ample în acest domeniu. Dar cum se poate face maieficient? Putem folosi multe meto<strong>de</strong>, proce<strong>de</strong>e sau tehnici. Utilizarea formării dirijate areavantaje certe; posibilitate <strong>de</strong> a asigura un continuum în pregătire, <strong>de</strong> a controla şi întări paşiifăcuţi etc. Astfel, conţinutul ce urmează a fi transmis sau realizat se divi<strong>de</strong> în sarcini (ansamblu<strong>de</strong> operaţii <strong>de</strong> sine stătătoare, cum sunt cunoaşterea stadiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a copilului, tehnici <strong>de</strong>muncă intelectuală, proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> control la temele pentru acasă, <strong>de</strong> citire rapidă etc.). Prinrezolvarea fiecăruia <strong>din</strong>tre acestea se asigură <strong>de</strong>zvoltarea unui ansamblu <strong>de</strong> cunoştinţe, priceperişi chiar <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri în sprijinul activităţii părinţilor.Să fie riguros <strong>de</strong>terminată şi clar formulată, să poată fi realizată cu ajutorul unorcapacităţi şi în<strong>de</strong>mînări <strong>de</strong> nivel mediu, să poată fi divizată în secvenţe a căror efectuareconstituie realizarea sarcinii, organizatorul activităţii să intervină cu informaţii şi ajutor practic lamomentul oportun etc.S-ar putea ca să nu ne reuşească <strong>din</strong> primul moment utilizarea meto<strong>de</strong>i formării dirijateprin sarcină într-o activitate sau alta. Aceasta nu este un motiv <strong>de</strong> <strong>de</strong>scurajare. Implicîndproce<strong>de</strong>e şi tehnici complexe o astfel <strong>de</strong> metodă se asimilează treptat, iar rezultatele vor fi <strong>de</strong>certă valoare educativă.Metoda proiectelor. Conţinutul acestei meto<strong>de</strong> constă în a pune cursanţii sauparticipanţii la o activitate să rezolve o sarcină după un plan sau proiect <strong>din</strong>ainte dat. De aceea seaseamănă mult cu metodă formării dirijate prin sarcină. Deşi s-a conturat încă <strong>din</strong> secolul trecut,metoda proiectelor a început să fie utilizată masiv în S.U.A. în formarea inginerilor şispecialiştilor <strong>din</strong> economie, între cele două războaie mondiale.În activitatea educativă cu adulţii această metodă se utilizează tot mai mult, mai ales laformele cu profil tehnico-practic, regăsind-o, într-un fel sau altul, în mai toate activităţile caselorcorpului didactic, caselor <strong>de</strong> cultură, căminelor culturale etc. Iată cum se prezintă momentulorganizatoric al activităţii <strong>de</strong>sfăşurate pe baza unei astfel <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>:Etapele principale în activităţile <strong>de</strong> educaţie prin metoda proiectelor sunt: stabilirea temeişi obiectivelor urmărite, <strong>de</strong>terminarea planului, a surselor <strong>de</strong> informaţii necesare, efectuareaproiectului, analiza şi evaluarea acestuia.
77Să presupunem că avem <strong>de</strong> organizat o acţiune <strong>de</strong> educaţie a adulţilor cu o temă <strong>de</strong>sprevalorificarea tradiţiilor <strong>din</strong> pedagogia românească. În acest scop împreună cu cîţiva cursanţi sauparticipanţi stabilim planul pe care l-ar putea avea realizarea unui proiect (a unei lucrări) colectivpe această temă (axioma, <strong>de</strong>monstraţiile, teoremele, teza, antiteza, sinteza, introducerea,cuprinsul, concluziile etc.). Apoi i<strong>de</strong>ntificăm bibliografia sau sursele <strong>de</strong> informaţie, modalităţile<strong>de</strong> investigare (analiză, sinteză, observaţie etc.), modul <strong>de</strong> prelucrare a datelor şi, în sfîrşit,posibilităţile <strong>de</strong> asamblare a i<strong>de</strong>ilor (cu ce putem începe, ce se cere să argumentăm neapărat, cevom reliefa în mod <strong>de</strong>osebit etc.). Odată stabilite astfel <strong>de</strong> operaţii este, relativ, uşor să trecem larealizarea proiectului (proiectelor) <strong>de</strong> către grupă (grupe) sau un individ sau altul.În funcţie <strong>de</strong> condiţiile concrete, metoda poate fi aplicată individual sau la nivelulmicrogrupurilor. Şi aici, ca şi în cazul altor meto<strong>de</strong> practice-<strong>de</strong>monstrative, intervin şi alteelemente sau se pot introduce proce<strong>de</strong>e sau tehnici interogative sau expozitive, cu scopul spoririivalorii educative a acţiunilor.Metoda studiului <strong>de</strong> caz a apărut iniţial ca o metodă <strong>de</strong> cercetare ştiinţifică (în medicină,economie, psihologie etc.). Valenţele sale formative au recomandat-o repe<strong>de</strong> şi pentru arsenalulmetodologic al educaţiei, fiind utilizată mai ales la Şcoala Comercială Harvard (BussinessSchool) în <strong>de</strong>ceniul al patrulea al secolului XX. De aici şi numele <strong>de</strong> Metoda Harvard. În formasa clasică, acesta constă în analiza multilaterală a unui caz pentru a <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> specificul şi apoisă se poată realiza înţelegerea complexă a acestuia. Activitatea <strong>de</strong> educaţie a adulţilor utilizeazăuneori această metodă cu foarte bune rezultate (studiul <strong>de</strong> caz în economie, drept, morală etc.)ceea ce o recomandă insistent. Rezultatele fiind în strînsă legătură cu organizarea grupului <strong>de</strong>participanţi şi cu momentele cheie în <strong>de</strong>sfăşurarea activităţii, în continuare ne vom opri asupraacestora.Momentele mai importante <strong>din</strong> studiul <strong>de</strong> caz constau în recoltarea informaţiilor <strong>de</strong>spre„cazul” respectiv, prezentarea cazului în faţa participanţilor, analiza individuală sau în grup aacestuia, comunicarea rezultatelor obţinute.În mod practic o activitate <strong>de</strong>sfăşurată prin metoda studiului <strong>de</strong> caz se prezintă astfel: săne imaginăm că vrem să prezentăm auditoriului noi argumente pentru necesitatea participăriiconştiente şi active la propria perfecţionare profesională. În acest sens, împreună cu o grupă <strong>de</strong>participanţi la activitatea noastră, i<strong>de</strong>ntificăm mai multe cazuri (<strong>de</strong> participare activă şi <strong>de</strong>neparticipare). Le supunem unei analize amănunţite pe fiecare pentru a <strong>de</strong>scifra semnificaţiilemajore ale fiecărui fapt: ce gîn<strong>de</strong>sc cei care participă sau nu <strong>de</strong>spre fapta lor, ce atitu<strong>din</strong>e iau atîtunii cît şi alţii, poziţia colectivului, cauzele pentru care unii nu participă la propria pregătire,legătura <strong>din</strong>tre pregătirea profesională permanentă şi rezultatele generale ale activităţii.
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10:
9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12:
11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14:
13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16:
15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18:
17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20:
19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22:
214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24:
23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago