Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

74Metoda Carrard. Cercetările europene în vederea creării unei modalităţi de formareprofesională rapidă şi eficientă între anii 1920-1930 au dus la ceea ce astăzi poartă denumirea demetoda Carrard, după numele celebrului inginer şi psiholog elveţian. Punctul de plecare 1-aconstituit analiza activităţilor profesionale concrete, care a pus în evidenţă că fiecare meserieconţine o serie de performanţe necesare a fi realizate, priceperi şi deprinderi (reflexeprofesionale). Realizarea performanţelor fiind dependentă de nivelul dezvoltării reflexelorprofesionale, metoda tocmai pe formarea şi dezvoltarea acestora pune accentul. Astfel, prinexerciţii repetate ale fiecărui gest, a fiecărei mişcări se realizează reflexele profesionale prinmenţinerea unui nivel înalt al interesului şi a participării la învăţare, de unde şi numele demetodă activă.Activităţile de educaţie a adulţilor utilizează această metodă în cazul cursurilor tehniceştiinţificesau a celor de creaţie. La urma urmei chiar performanţele artiştilor (dansatori, teatruetc.) se obţine pe baza principiilor metodei Carrard aplicată, desigur, la domeniul acesta specific.Atenţia deosebită care se acordă în procesul formării adultului este de a evita instalareaunor achiziţii mentale sau psihomotrice nejuste. De aici, permanentul control al mişcărilor sauexpresiilor care exteriorizează achiziţiile făcute. Important este şi faptul că există o preocuparecontinuă de a se îmbina teoreticul cu practicul, toate operaţiile descoperindu-se într-o strictăordine logică єi alcătuind un continuum.Succesiunea exerciţiilor, realizarea progresivă a unor achiziţii intelectuale şipsihomotrice, combinarea rezultatelor anterioare cu noile sarcini, într-un ritm convenabil etc.alcătuiesc principii de bază în desfăşurarea activităţilor instructiv-educative ce utilizează o astfelde modalitate.Posibilităţile de utilizare a acestei metode sunt evidente, mai ales în cazul celor careurmăresc perfecţionarea profesională şi tehnico-aplicativă. Dar, nu numai în astfel de domenii, cişi în pregătirea artistică sau în alte profiluri. Se înţelege că succesul acestei metode depinde înmare măsură de buna pregătire a organizatorilor în utilizarea ei.Metoda cercetării documentare şi de teren. Cercetarea ştiinţifică este astăzi cel maiimportant instrument de dezvoltarea a cunoaşterii şi practicii în toate domeniile vieţii sociale. Caactivitate complexă însă, cercetarea ştiinţifică este şi un important mijloc de dezvoltare a celorcare o desfăşoară. De aici posibilitatea folosirii acesteia, cu bune rezultate, în activităţileeducative pentru adulţi.Denumirea sub care apare o astfel de metodă în lucrări de specialitate diferă. Uneori estedenumită metoda învăţării prin cercetare, alteori metoda cercetării sau descoperirii etc. Noi odenumim – metoda cercetării documentare şi de teren – dorind să reliefăm cele două direcţii încare poate fi utilizată. Credem însă că nu este atît de importantă denumirea, cît ceea ce se poate