Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ... Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

tinread.usb.md
from tinread.usb.md More from this publisher
12.07.2015 Views

72formularea răspunsurilor. Într-unul din experimente s-a încercat o îmbinare a tipului clasic cuforma care asigură posibilitatea participării nelimitate a tuturor invitaţilor. Tema aleasă a fost„Şcoala contemporană – factor de propulsie socială”. Obiectivele urmărite – înţelegerea amplă aprevederilor noii legi a învăţămîntului; potenţarea capacităţilor de a participa la perfecţionareaprocesului instructiv-educativ etc. Au luat parte oamenii cuprinşi direct în procesul instructiveducativ,precum şi invitaţi. La ora fixată pentru întîlnire, moderatorul a comunicat tema şi afăcut un scurt instructaj (ideile formulate să fie clare, concise, fără argumentări, fără discuţii încontradictoriu etc.). Aşa au fost recoltate peste 60 de idei care au fost notate cu grijă. Invitaţii aufost rugaţi să mediteze şi ei asupra lor şi la următoarea întîlnire să urmărească răspunsurile noi cese vor da şi, mai ales, rezultatele ce se vor obţine.La următoarea întîlnire moderatorul a comunicat ideile reţinute din analiza răspunsurilorprimite, structurarea lor şi apoi a invitat participanţii să formuleze noi idei. Aceştia au adus noielemente de cunoaştere prin care problema supusă atenţiei a fost amplu înţeleasă. Invitaţii auavut astfel prilejul să compare răspunsurile alese de ei cu cele reale, în felul acesta, întreagaactivitate constituindu-se ca o problemă colectivă, la rezolvarea căreia am luat parte activă cutoţii.Cu acest prilej, s-au conturat şi cîteva restricţii, de care este bine să se ţină seama. Estevorba de numărul participanţilor care nu trebuie să depăşească 20-25; de timpul de desfăşurare,în medie între 5 şi 15 minute; de formularea foarte precisă a problemei la care se aşteaptărăspunsurile. Alte restricţii se referă la faptul că problema sau întrebarea nu trebuie să conţină şirăspunsul; moderatorul să nu facă nici un fel de apreciere la adresa răspunsurilor, iar participanţiisă manifeste un interes deosebit pentru problema supusă atenţiei lor.4.2. Metode practic-demonstrative în educaţia adulţilor.În contextul modernizării activităţilor de educaţie cu adulţii, metodele practicedemonstrativecapătă o importanţă deosebită, datorită utilizării principiilor euristicii, aledescoperirii unor idei, semnificaţii sau deprinderi de interes major. Participarea activă constituiefilonul principal al acestora, ceea ce explică atît extensia puternică pe care au cunoscut-o înultimii ani, cum remarcă lucrările de specialitate, cît şi dorinţa organizatorilor de a cunoaşte şiutiliza cu preponderenţă astfel de metode.Educaţia adulţilor este, în conţinutul său, dezvoltarea prin activitate, prin acţiune, prinexperimentare, unde exerciţiul ocupă un loc de seamă. De aici şi ideea – să înveţi prin a face –prezentă în lucrările moderne privind dezvoltarea adulţilor. În acest context cunoştinţele,priceperile, deprinderile noi sunt, în bună măsură, rezultatul producţiei subiectului educaţiei,

73(adultului) şi nu simple înregistrări ale unor evenimente exterioara lui. Aici este prezentă operaţiade substituţie foarte importantă în raport cu metoda expozitivă, spre exemplu. Astfel, expresia sesubstituie impresiei, producţia recepţiei, exteriorizarea, ideaţiei şi invenţia, înţelegerii. Impresia,recepţia, ideaţia şi înţelegerea sunt şi ele prezente, dar sunt depăşite şi deci asimilate producţiei şiinovaţiei, expresiei şi exteriorizării.Înţelegerea operaţiilor logice care intervin în cazul metodelor practice-demonstrative estefoarte importantă pentru asimilarea acestei modalităţi de lucru cu adulţii. Prima dintre ele oputem numi investigaţia cognitivă asupra realului pentru a sesiza aspectele esenţiale, după careurmează, plecînd de la datele obţinute, să se treacă la construcţia posibilului. Construcţia nu esteun simplu reflex, ci transformare originală, pluridimensională, aşa cum încearcă să sugereze şimodelul de mai jos aflat la baza mecanismului intern de lucru al metodelor practicedemonstrative.În analiza fiecărei metode vom avea prilejul să desprindem noi elemente care săcontureze mai în detaliu conţinutul modului de organizare şi desfăşurare a educaţiei adulţilor pebaza acestei metodologii.Metoda formarii industriale (TWI). Denumirea exprimă faptul că în formareapersonalului se utilizează principii ale producţiei industriale: fişe de probleme ce se cer rezolvate,programe alcătuite din situaţii determinate, efectuarea de operaţii secvenţiale uşor controlabileetc. Metoda (Training; Within Industry) este legată de numele americanului Ch. R. Dooley. Cuajutorul ei, între 1941-1945 s-au pregătit peste trei milioane de instructori pentru formareapersonalului necesar industriei. Succesul metodei a dus la o largă răspîndire în întreaga lume,fiind recomandată şi de Biroul Internaţional al Muncii încă din 1949. De atunci şi pînă astăzi ea acunoscut numeroase perfecţionări.În educaţia adulţilor, metoda formării industriale se utilizează cu bune rezultate, mai alesîn cazul cursurilor depanare RTV, stenodactilografie, croitorie sau alte reciclări profesionale.Conţinutul metodei este complex, în funcţie de formarea priceperilor şi deprinderilor,rezolvarea problemelor puse, situaţiile ce se cer parcurse etc. Baza instruirii o constituie însăexerciţiile şi controlul achiziţiilor făcute. De aici şi criticile ce i s-au adus referitoare laposibilitatea realizării automatismelor excesive. Această depinde însă, în mare măsură, deînţelegerea reală a paşilor pe care îi cuprinde structura unei activităţi ce utilizează o astfel demetodă.Schema logică ce se află la baza metodei este un continuum care pleacă de la cunoaşterela practică, existînd o legătură inversă (feed-back) permanentă şi o evaluare riguroasă. Acesteasunt şî elementele care fac din metoda TWI o modalitate de participare activă la propria formareşi dezvoltare a adulţilor.

72formularea răspunsurilor. Într-unul <strong>din</strong> experimente s-a încercat o îmbinare a tipului clasic cuforma care asigură posibilitatea participării nelimitate a tuturor invitaţilor. Tema aleasă a fost„Şcoala contemporană – factor <strong>de</strong> propulsie socială”. Obiectivele urmărite – înţelegerea amplă apreve<strong>de</strong>rilor noii legi a învăţămîntului; potenţarea capacităţilor <strong>de</strong> a participa la perfecţionareaprocesului instructiv-educativ etc. Au luat parte oamenii cuprinşi direct în procesul instructiveducativ,precum şi invitaţi. La ora fixată pentru întîlnire, mo<strong>de</strong>ratorul a comunicat tema şi afăcut un scurt instructaj (i<strong>de</strong>ile formulate să fie clare, concise, fără argumentări, fără discuţii încontradictoriu etc.). Aşa au fost recoltate peste 60 <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i care au fost notate cu grijă. Invitaţii aufost rugaţi să mediteze şi ei asupra lor şi la următoarea întîlnire să urmărească răspunsurile noi cese vor da şi, mai ales, rezultatele ce se vor obţine.La următoarea întîlnire mo<strong>de</strong>ratorul a comunicat i<strong>de</strong>ile reţinute <strong>din</strong> analiza răspunsurilorprimite, structurarea lor şi apoi a invitat participanţii să formuleze noi i<strong>de</strong>i. Aceştia au adus noielemente <strong>de</strong> cunoaştere prin care problema supusă atenţiei a fost amplu înţeleasă. Invitaţii auavut astfel prilejul să compare răspunsurile alese <strong>de</strong> ei cu cele reale, în felul acesta, întreagaactivitate constituindu-se ca o problemă colectivă, la rezolvarea căreia am luat parte activă cutoţii.Cu acest prilej, s-au conturat şi cîteva restricţii, <strong>de</strong> care este bine să se ţină seama. Estevorba <strong>de</strong> numărul participanţilor care nu trebuie să <strong>de</strong>păşească 20-25; <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare,în medie între 5 şi 15 minute; <strong>de</strong> formularea foarte precisă a problemei la care se aşteaptărăspunsurile. Alte restricţii se referă la faptul că problema sau întrebarea nu trebuie să conţină şirăspunsul; mo<strong>de</strong>ratorul să nu facă nici un fel <strong>de</strong> apreciere la adresa răspunsurilor, iar participanţiisă manifeste un interes <strong>de</strong>osebit pentru problema supusă atenţiei lor.4.2. Meto<strong>de</strong> practic-<strong>de</strong>monstrative în educaţia adulţilor.În contextul mo<strong>de</strong>rnizării activităţilor <strong>de</strong> educaţie cu adulţii, meto<strong>de</strong>le practice<strong>de</strong>monstrativecapătă o importanţă <strong>de</strong>osebită, datorită utilizării principiilor euristicii, ale<strong>de</strong>scoperirii unor i<strong>de</strong>i, semnificaţii sau <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> interes major. Participarea activă constituiefilonul principal al acestora, ceea ce explică atît extensia puternică pe care au cunoscut-o înultimii ani, cum remarcă lucrările <strong>de</strong> specialitate, cît şi dorinţa organizatorilor <strong>de</strong> a cunoaşte şiutiliza cu prepon<strong>de</strong>renţă astfel <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>.Educaţia adulţilor este, în conţinutul său, <strong>de</strong>zvoltarea prin activitate, prin acţiune, prinexperimentare, un<strong>de</strong> exerciţiul ocupă un loc <strong>de</strong> seamă. De aici şi i<strong>de</strong>ea – să înveţi prin a face –prezentă în lucrările mo<strong>de</strong>rne privind <strong>de</strong>zvoltarea adulţilor. În acest context cunoştinţele,priceperile, <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile noi sunt, în bună măsură, rezultatul producţiei subiectului educaţiei,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!