Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ... Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

tinread.usb.md
from tinread.usb.md More from this publisher
12.07.2015 Views

70de întărire şi dezvoltare a unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi care au fost transmise prin alteforme, cum sunt, de pildă, cursuri, conferinţe, dezbateri etc. Rostul consultaţiei se relevă a fiadîncirea unor aspecte care la timpul respectiv n-au putut fi elucidate, din diferite motive. De aicişi caracteristica acestei forme şi anume – de a se pleca de la subiect spre conferenţiar, de la;auditoriu spre cel care organizează şi conduce. Acest fapt reiese pregnant din structura logică adesfăşurării unei consultaţii înfăţişate în schema alăturată:Aspiraţii de cunoaştereDelimitarea problemeiSecvenţa I întrebăriSecvenţa IISecvenţa IIIRăspunsuriNoi întrebăriRăspunsuriSintezaLegătura cu ale problemeConsultaţia nu este numai colectivă. Ea poate şi, adesea este individuală. În acest sens,putem spune că se realizează zeci şi zeci de consultaţii, pe cele mai diverse probleme. Realizareaobiectivelor pe care şi le propune consultaţia, fie individuală, fie în grup ţine, în bună măsură, atîtde cele ce solicită structura grupului, cît şi de abilităţile celui care răspunde la întrebărileadresate. Aici, tonul modern, încurajarea realizării unui răspuns colectiv la o întrebare sau alta,climatul de lucru, învingerea barierelor psihologice (teama de a nu greşi, emoţia etc.) şi gradareacomplexităţii răspunsurilor sunt tot atîtea mijloace care asigură buna reuşită a consultaţiei.Brainstormingul. Asaltul de idei este un procedeu mai recent în domeniul metodologieieducaţiei adulţilor. El a fost utilizat mai ales în dezvoltarea gîndirii creatoare şi punerea la puncta unor noi tehnologii de realizare a diferitelor produse. De aici şi ideea că, dacă în dezvoltarea

71creativităţii (tot proces de educaţie) se pune accentul mai ales pe producţie (de idei, soluţii etc.),el are o gamă mai largă de utilităţi în procesul de recepţie, prin activităţile educative cu adulţii.În forma sa clasică, la baza asaltului de idei stau două principii:(1) neutralizarea blocajului gîndirii;(2) stimularea ideilor noi, într-o manieră spontană.Plecînd de la aceste principii, se poate construi şi modalitatea de organizare a asaltului deidei. Lucrările de specialitate vorbesc despre existenţa a două faze distincte în desfăşurareaasaltului de idei.Prima constă în formularea temei şi identificarea persoanelor participante. A doua,comunicarea temei în momentul reunîuniî, dîndu-se posibilitate fiecărui participant să dea unrăspuns sau altul, fără argumentare şi într-un timp cît mai scurt. În fazele ulterioare, se poatecontinua în felul următor: sunt reunite într-un întreg răspunsurile date la tema anunţată, după careare loc o a doua întîlnire unde participanţii pot aduce alte completări, fără însă a se ceredemonstrarea celor spuse. Mecanismul intern al asaltului de idei, aşa cum înfăţişează şi modelulde mai jos, constă în posibilitatea iruperii spontane a unor răspunsuri datorită înlăturăriiblocajului care, de această dată, ia forma obişnuită:Participanţi scopÎntrebarea IRăspunsuriÎntrebarea IIRăspunsuriÎntrebarea IIIRăspunsuriÎntrebarea IIRăspunsuriEtapa IIAşa după cum ne sugerează şi schema de mai sus, asaltul de idei poate fi utilizat atît cametodă de punere în evidenţă a creativităţii, cît şi de educaţie a adulţilor.Participanţii la asaltul de idei, în acest caz, pot fi reprezentanţi desemnaţi de public saualeşi la voia întîmplării, ţinîndu-se seamă însă de capacitatea acestora de a putea lua parte activ la

70<strong>de</strong> întărire şi <strong>de</strong>zvoltare a unor cunoştinţe, priceperi şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri care au fost transmise prin alteforme, cum sunt, <strong>de</strong> pildă, cursuri, conferinţe, <strong>de</strong>zbateri etc. Rostul consultaţiei se relevă a fiadîncirea unor aspecte care la timpul respectiv n-au putut fi elucidate, <strong>din</strong> diferite motive. De aicişi caracteristica acestei forme şi anume – <strong>de</strong> a se pleca <strong>de</strong> la subiect spre conferenţiar, <strong>de</strong> la;auditoriu spre cel care organizează şi conduce. Acest fapt reiese pregnant <strong>din</strong> structura logică a<strong>de</strong>sfăşurării unei consultaţii înfăţişate în schema alăturată:Aspiraţii <strong>de</strong> cunoaştereDelimitarea problemeiSecvenţa I întrebăriSecvenţa IISecvenţa IIIRăspunsuriNoi întrebăriRăspunsuriSintezaLegătura cu ale problemeConsultaţia nu este numai colectivă. Ea poate şi, a<strong>de</strong>sea este individuală. În acest sens,putem spune că se realizează zeci şi zeci <strong>de</strong> consultaţii, pe cele mai diverse probleme. Realizareaobiectivelor pe care şi le propune consultaţia, fie individuală, fie în grup ţine, în bună măsură, atît<strong>de</strong> cele ce solicită structura grupului, cît şi <strong>de</strong> abilităţile celui care răspun<strong>de</strong> la întrebărileadresate. Aici, tonul mo<strong>de</strong>rn, încurajarea realizării unui răspuns colectiv la o întrebare sau alta,climatul <strong>de</strong> lucru, învingerea barierelor psihologice (teama <strong>de</strong> a nu greşi, emoţia etc.) şi gradareacomplexităţii răspunsurilor sunt tot atîtea mijloace care asigură buna reuşită a consultaţiei.Brainstormingul. Asaltul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i este un proce<strong>de</strong>u mai recent în domeniul metodologieieducaţiei adulţilor. El a fost utilizat mai ales în <strong>de</strong>zvoltarea gîndirii creatoare şi punerea la puncta unor noi tehnologii <strong>de</strong> realizare a diferitelor produse. De aici şi i<strong>de</strong>ea că, dacă în <strong>de</strong>zvoltarea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!