Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ... Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
70de întărire şi dezvoltare a unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi care au fost transmise prin alteforme, cum sunt, de pildă, cursuri, conferinţe, dezbateri etc. Rostul consultaţiei se relevă a fiadîncirea unor aspecte care la timpul respectiv n-au putut fi elucidate, din diferite motive. De aicişi caracteristica acestei forme şi anume – de a se pleca de la subiect spre conferenţiar, de la;auditoriu spre cel care organizează şi conduce. Acest fapt reiese pregnant din structura logică adesfăşurării unei consultaţii înfăţişate în schema alăturată:Aspiraţii de cunoaştereDelimitarea problemeiSecvenţa I întrebăriSecvenţa IISecvenţa IIIRăspunsuriNoi întrebăriRăspunsuriSintezaLegătura cu ale problemeConsultaţia nu este numai colectivă. Ea poate şi, adesea este individuală. În acest sens,putem spune că se realizează zeci şi zeci de consultaţii, pe cele mai diverse probleme. Realizareaobiectivelor pe care şi le propune consultaţia, fie individuală, fie în grup ţine, în bună măsură, atîtde cele ce solicită structura grupului, cît şi de abilităţile celui care răspunde la întrebărileadresate. Aici, tonul modern, încurajarea realizării unui răspuns colectiv la o întrebare sau alta,climatul de lucru, învingerea barierelor psihologice (teama de a nu greşi, emoţia etc.) şi gradareacomplexităţii răspunsurilor sunt tot atîtea mijloace care asigură buna reuşită a consultaţiei.Brainstormingul. Asaltul de idei este un procedeu mai recent în domeniul metodologieieducaţiei adulţilor. El a fost utilizat mai ales în dezvoltarea gîndirii creatoare şi punerea la puncta unor noi tehnologii de realizare a diferitelor produse. De aici şi ideea că, dacă în dezvoltarea
71creativităţii (tot proces de educaţie) se pune accentul mai ales pe producţie (de idei, soluţii etc.),el are o gamă mai largă de utilităţi în procesul de recepţie, prin activităţile educative cu adulţii.În forma sa clasică, la baza asaltului de idei stau două principii:(1) neutralizarea blocajului gîndirii;(2) stimularea ideilor noi, într-o manieră spontană.Plecînd de la aceste principii, se poate construi şi modalitatea de organizare a asaltului deidei. Lucrările de specialitate vorbesc despre existenţa a două faze distincte în desfăşurareaasaltului de idei.Prima constă în formularea temei şi identificarea persoanelor participante. A doua,comunicarea temei în momentul reunîuniî, dîndu-se posibilitate fiecărui participant să dea unrăspuns sau altul, fără argumentare şi într-un timp cît mai scurt. În fazele ulterioare, se poatecontinua în felul următor: sunt reunite într-un întreg răspunsurile date la tema anunţată, după careare loc o a doua întîlnire unde participanţii pot aduce alte completări, fără însă a se ceredemonstrarea celor spuse. Mecanismul intern al asaltului de idei, aşa cum înfăţişează şi modelulde mai jos, constă în posibilitatea iruperii spontane a unor răspunsuri datorită înlăturăriiblocajului care, de această dată, ia forma obişnuită:Participanţi scopÎntrebarea IRăspunsuriÎntrebarea IIRăspunsuriÎntrebarea IIIRăspunsuriÎntrebarea IIRăspunsuriEtapa IIAşa după cum ne sugerează şi schema de mai sus, asaltul de idei poate fi utilizat atît cametodă de punere în evidenţă a creativităţii, cît şi de educaţie a adulţilor.Participanţii la asaltul de idei, în acest caz, pot fi reprezentanţi desemnaţi de public saualeşi la voia întîmplării, ţinîndu-se seamă însă de capacitatea acestora de a putea lua parte activ la
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago
70<strong>de</strong> întărire şi <strong>de</strong>zvoltare a unor cunoştinţe, priceperi şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri care au fost transmise prin alteforme, cum sunt, <strong>de</strong> pildă, cursuri, conferinţe, <strong>de</strong>zbateri etc. Rostul consultaţiei se relevă a fiadîncirea unor aspecte care la timpul respectiv n-au putut fi elucidate, <strong>din</strong> diferite motive. De aicişi caracteristica acestei forme şi anume – <strong>de</strong> a se pleca <strong>de</strong> la subiect spre conferenţiar, <strong>de</strong> la;auditoriu spre cel care organizează şi conduce. Acest fapt reiese pregnant <strong>din</strong> structura logică a<strong>de</strong>sfăşurării unei consultaţii înfăţişate în schema alăturată:Aspiraţii <strong>de</strong> cunoaştereDelimitarea problemeiSecvenţa I întrebăriSecvenţa IISecvenţa IIIRăspunsuriNoi întrebăriRăspunsuriSintezaLegătura cu ale problemeConsultaţia nu este numai colectivă. Ea poate şi, a<strong>de</strong>sea este individuală. În acest sens,putem spune că se realizează zeci şi zeci <strong>de</strong> consultaţii, pe cele mai diverse probleme. Realizareaobiectivelor pe care şi le propune consultaţia, fie individuală, fie în grup ţine, în bună măsură, atît<strong>de</strong> cele ce solicită structura grupului, cît şi <strong>de</strong> abilităţile celui care răspun<strong>de</strong> la întrebărileadresate. Aici, tonul mo<strong>de</strong>rn, încurajarea realizării unui răspuns colectiv la o întrebare sau alta,climatul <strong>de</strong> lucru, învingerea barierelor psihologice (teama <strong>de</strong> a nu greşi, emoţia etc.) şi gradareacomplexităţii răspunsurilor sunt tot atîtea mijloace care asigură buna reuşită a consultaţiei.Brainstormingul. Asaltul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i este un proce<strong>de</strong>u mai recent în domeniul metodologieieducaţiei adulţilor. El a fost utilizat mai ales în <strong>de</strong>zvoltarea gîndirii creatoare şi punerea la puncta unor noi tehnologii <strong>de</strong> realizare a diferitelor produse. De aici şi i<strong>de</strong>ea că, dacă în <strong>de</strong>zvoltarea