nu este indicat să <strong>de</strong>păşească 55-60 <strong>de</strong> persoane. Timpul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare, <strong>de</strong> obicei, se cere să nufie mai mare <strong>de</strong> 45-50 <strong>de</strong> minute. În privinţa numărului întrebărilor, acestea pot fi epuizate întimpul respectiv, într-un număr <strong>de</strong> 7-8. Desigur, astfel <strong>de</strong> date sunt orientative, existînddiferenţieri, <strong>de</strong> la caz la caz. O bună organizare a cursului prin întrebări şi răspunsuri serealizează însă în funcţie <strong>de</strong> structura logică a acestuia, redată în spaţiul care urmează:Centrele <strong>de</strong>cunoaştere şiacţiuneÎntrebarea IÎntrebarea IIRăspunsÎntrebarea III68Întrebarea IVRăspunsÎntrebarea VRăspunsSinteza ISinteza IIEvaluareaExigenţele ce se cer luate în atenţie se referă, mai ales, în privinţa i<strong>de</strong>ntificării riguroase atemei, care alcătuieşte subiectul întîlnirii (lecţiei). Întrebările pot fi adresate atît <strong>din</strong> rîndulparticipanţilor, fără o selecţie prealabilă, sau aceştia îşi <strong>de</strong>semnează reprezentanţii care vordialoga cu specialistul sau specialiştii invitaţi să răspundă (cu calculatorul). Fiecare curs prinîntrebări şi răspunsuri este o secvenţă a unui sistem mai larg <strong>de</strong> transmitere a cunoştinţelor, <strong>de</strong>formare a unor priceperi şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri şi el trebuie gîndit ca atare. În acest sens, rezultă obiectiveprecise ale fiecărui curs, cu ajutorul cărora se realizează obiectivul general al acestuia. Realizareaconcordanţei <strong>din</strong>tre obiectivele specifice fiecărui curs cu obiectivul general alcătuieşte, totodatăşi criteriul eficienţei. Există, <strong>de</strong>sigur şi alte elemente care intervin în organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea
69cursului prin întrebări şi răspunsuri. Ne-am referit doar la cele <strong>de</strong> mai sus, consi<strong>de</strong>rîndu-le <strong>de</strong>mare importanţă pentru oricine doreşte să utilizeze o astfel <strong>de</strong> formă a meto<strong>de</strong>i interogative.Consultaţia se utilizează cel mai frecvent în formele instituţionalizate <strong>de</strong> educaţie,existînd o prepon<strong>de</strong>renţă a acesteia mai ales în învăţămîntul superior. În educaţia adulţilor ea seutilizează frecvent în cazul temelor cu un conţinut juridic, medical, agricol etc., putînd fi folosităcu bune rezultate în oricare domeniu al muncii educative.În organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea unei consultaţii cu înalt randament se cer luate înconsi<strong>de</strong>rare cîteva caracteristici. În primul rînd, este vorba <strong>de</strong> conturarea obiectivului asupracăruia se va concentra consultaţia. În strînsă legătură se află şi nevoia <strong>de</strong> o bună cunoaştere aintereselor cognitive pe care le au cei care solicită consultaţia. Astfel, consultaţia intuitiv(tablouri, filme <strong>de</strong> artă etc.) invită pe cei interesaţi să ia parte la acţiune.Sub aspectul structurii conţinutului nu există prea mari <strong>de</strong>osebiri între consultaţie şiconversaţie individuală şi în grup. Consultaţia, <strong>de</strong> obicei, răspunzînd la întrebări, este un mijloc<strong>de</strong> întărire şi <strong>de</strong>zvoltare a unor cunoştinţe, priceperi şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri care au fost transmise prin alteforme, cum sunt, <strong>de</strong> pildă, cursuri, conferinţe, <strong>de</strong>zbateri etc. Rostul consultaţiei se relevă a fiadîncirea unor aspecte care la timpul respectiv n-au putut fi elucidate, <strong>din</strong> diferite motive. De aicişi caracteristica acestei forme şi anume – <strong>de</strong> a se pleca <strong>de</strong> la subiect spre conferenţiar, <strong>de</strong> laauditoriu spre cel care organizează şi conduce.Consultaţia nu este numai colectivă. Ea poate şi, a<strong>de</strong>sea, este individuală. În acest sens,putem spune că se realizează zeci şi zeci <strong>de</strong> consultaţii, pe cele mai diverse probleme, se înscrieca un pas în aprofundarea cunoaşterii şi totodată, în <strong>de</strong>zvoltarea capacităţilor cognitive şilucrative ale participanţilor.Să presupunem că dorim să realizăm o consultaţie pe o problemă ca, <strong>de</strong> exemplu, noiten<strong>din</strong>ţe în arta plastică. Auditoriul, se înţelege că trebuie să ştie cîte ceva <strong>de</strong>spre arta plastică.Dificultăţile ce le are sunt mai ales referitoare la înţelegerea continuităţii şi discontinuităţii înmesaje, tehnici, colorit etc., între clasicism şi mo<strong>de</strong>rnism etc., în care putem ajuta auditoriul săînţeleagă arta plastică <strong>din</strong> zilele noastre, plecînd <strong>de</strong> la producţiile aflate la în<strong>de</strong>mînă (o expoziţiea artiştilor plastici <strong>din</strong> localitate etc.). Aceasta fie prin recoltarea unor întrebări, fie prin sondareaintereselor <strong>de</strong> cunoaştere, ca urmare a unor discuţii libere.O astfel <strong>de</strong> operaţie nu este bine să o facem singuri, ci ajutaţi <strong>de</strong> unul sau mai mulţispecialişti (pictor, sculptor, grafician, profesor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sen, istorie etc.), între ei putînd fi şi cel ceurmează să realizeze consultaţia. După conturarea problematicii un rol important îl are alegerealocului <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare, a materialului folosit.Sub aspectul structurii conţinutului nu există prea mari <strong>de</strong>osebiri între consultaţie şiconversaţie individuală şi în grup. Consultaţia, <strong>de</strong> obicei, răspunzînd la întrebări, este un mijloc
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10:
9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12:
11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14:
13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16:
15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago