Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

64De aici şi pătrunderea ei în ultimul timp tot mai mult în activitatea educativă cu adulţii,constituindu-se ca una din formele de bază ale metodei interogative.După cum îi spune şi numele, masa rotundă este o dezbatere la care participă un grup despecialişti, de regulă, minimum 3, maximum 5. Se poate organiza însă o masă rotundă şi cu unnumăr mai mare de persoane (un microgrup de 15-30 de participanţi). Animaţia dezbaterii esterealizată şi aici de un moderator. La desfăşurarea ei pot lua parte şi unu-doi reprezentanţi aipublicului sau chiar mai mulţi. Nu este recomandabil un număr prea mare de participanţi la masarotundă cînd se desfăşoară în faţa publicului deoarece durata de desfăşurare, a acesteia, aşa cumsubliniază şi lucrările de specialitate, nu trebuie să depăşească 40-45 de minute.O încercare de exemplificare a modului de organizare şi desfăşurare a unei mese rotunde,ca formă de lucru în activitatea educativă cu adulţii credem că ar aduce un plus de cunoaştere.Este bine să ştim că alegerea acestui procedeu nu se face la întîmplare, deoarece nu orice temă sepretează. Vom alege mai ales teme dificile care pot fi mai bine tratate printr-o astfel demodalitate. Să luăm, spre exemplu, marcarea unor evenimente istorice cum sunt UnireaPrincipatelor, sau Războiul de Independenţă. Obiectivele pot fi formulate şi grupate în 4 maridirecţii: dezvoltarea vocabularului (asimilarea noilor noţiuni sau îmbogăţirea celor mai vechi,dezvoltarea metodelor de gîndire (analiză, sinteză, abstract—concret, dialectică etc.); conţinutulevenimentului în interpretarea contemporană, pe baza noilor descoperiri sau concluzii, universulde valori, implicat sau necesar a se dezvolta (aprecierea importanţei evenimentului, dezvoltareasentimentelor patriotice, cum participăm astăzi la înfăptuirea visurilor ce i-au animat pe cei ce auînfăptuit unirea etc.).După stabilirea detaliată a obiectivelor concrete, ne gîndim la cei ce ar putea să participemai eficient, din punctul de vedere al activităţii educative. Astfel putem include între participanţiun cercetător, un profesor de istorie etc. Împreună cu aceştia stabilim tehnicile de desfăşurare:cine şi cu ce idei, fapte, evenimente începem, ce este neapărat necesar să subliniem, care detaliimerită aprofundate, cînd este prezentată o întîmplare semnificativă pentru înţelegereaevenimentelor istorice de maximă importanţă etc.Utilizarea materialului audiovizual este aici de mare importanţă. De aceea îl selectăm,găsim momentele propice de prezentare, verificăm în ce măsură aduce un plus de interes etc.Avem mereu în atenţie şi posibilele întrebări din sală. Ba chiar le încurajăm pentru a sporicaracterul de lucru al acţiunii.Condiţiile reuşitei unei mese rotunde se află mai ales în conţinutul dezbaterilor, în acestsens moderatorul prezintă succint ideile ce urmează a fi prezentate; plecînd de la interesulparticipanţilor pentru o astfel de problemă. După aceea, în mod gradat, se reliefează aspectelemajore ale temei, modul în care oamenii au făcut atunci istoria. De aici, apoi mai uşor se poate