62Reprezentanţii auditoriului, la rîndul lor, trebuie să fie oameni cu suficiente capacităţi <strong>de</strong>flexibilitate şi supleţe a gîndirii, să poată formula clar şi concis întrebările ce le adreseazăspecialiştilor şi, totodată, acestea să satisfacă aspiraţiile <strong>de</strong> cunoaştere a unui număr cît mai mare<strong>de</strong> participanţi.Deşi implică o pregătire mai specială şi o atenţie sporită, colocviul constituie una <strong>din</strong>formele cu multiple posibilităţi <strong>de</strong> participare la crearea şi receptarea activităţii educative cuadulţii. Sporirea interesului <strong>de</strong> cunoaştere, <strong>de</strong>scifrarea unor semnificaţii majore ale activităţiicotidiene la locul <strong>de</strong> muncă, potenţarea capacităţilor <strong>de</strong> comunicare şi <strong>de</strong> conlucrare în grup, <strong>de</strong>efectuarea analizei şi sintezei, întărirea unor modalităţi <strong>de</strong> efectuare a operaţiilor <strong>de</strong> apreciere, acriteriilor acestora etc., sunt numai cîteva <strong>din</strong> <strong>de</strong>zvoltările pe care această formă le realizează. Deaici valoarea ei în educaţia adulţilor.Interviul. Cel mai a<strong>de</strong>sea interviul este utilizat ca modalitate <strong>de</strong> cercetare atît în ştiinţelesociale, cît şi în alte activităţi, cum este ziaristica. Acesta însă poate fi utilizat cu resurseformative importante şi în activitatea <strong>de</strong> educaţie a adulţilor. Rostul interviului aici este complex:<strong>de</strong> la modalitate eficientă <strong>de</strong> transmitere, <strong>de</strong> prezentare a unui conţinut <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i (o <strong>de</strong>zbatere peproblema creşterii productivităţii educaţiei sau a semnificaţiei unui eveniment naţional poateîncorpora o suită <strong>de</strong> interviuri luate unor specialişti sau participanţi <strong>din</strong> sală), pînă la organizareaunei acţiuni <strong>de</strong> investigare a unui fenomen cultural concret.După studiul felului cum se realizează activităţile <strong>de</strong> educaţie cu adulţii prin interviuri am<strong>de</strong>sprins cîteva condiţii pentru buna reuşită a acestuia: durata <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare nu trebuie să<strong>de</strong>păşească în medie 30 <strong>de</strong> minute; numărul persoanelor intervievate să fie între 3 şi 6; scopurilese cer formulate corect şi să emane <strong>din</strong> aspiraţiile celor care urmează să participe la interviu etc.Vom încerca şi un exemplu concret. Să presupunem că în localitatea noastră s-au obţinutproducţii record la porumb sau la grîu, dar în alte sectoare agricole se realizează producţii slabe.Contrapunerea o putem efectua prin proce<strong>de</strong>e multiple: expunere, întrebări şi răspunsuri etc.Totuşi timpul aflat la dispoziţie este redus (urmează alte activităţi etc.), iar oamenii ar dori să aflemai multe explicaţii şi posibilităţi <strong>de</strong> remediere a unei astfel <strong>de</strong> situaţii. Forma care ne poate ajutacel mai bine este interviul colectiv. Cum procedăm? Ne orientăm asupra a 2-3 specialişti <strong>din</strong>agricultură şi 2-3 lucrători <strong>din</strong> agricultură. Întrebările ce urmează, să le adresăm trebuie sărăspundă la – ce, cine, cînd, un<strong>de</strong>, cu ce, cum – a realizat, producţia record. În felul acesta, prinanalogie, putem reliefa punctele nevralgice prin care s-a ajuns la situaţia negativă. Iată şi cîtevaîntrebări: numiţi 3 cauze care au dus la obţinerea (sau neobţinerea) rezultatelor pozitive(negative)? Ce posibilităţi <strong>de</strong> lucru aţi utilizat frecvent (aţi utilizat mai puţin) în munca Dvs.?Cum cre<strong>de</strong>ţi că se pot obţine rezultate valoroase şi în alte domenii plecînd <strong>de</strong> la experienţa Dvs.?întrebările pot continua. Important este ca ele să plece şi să opereze cu fapte, dar să nu rămînă ca
63ele, ci să ajungă la semnificaţii, la i<strong>de</strong>i care se pot transpune şi în alte domenii. În felul acestaparticipanţii au în faţa lor modul în care se naşte noul, pozitivul în viaţa şi în munca lor.Interviul se organizează ca activitate <strong>de</strong> transmitere a unor informaţii către un auditoriu.De aceea el se poate utiliza cu succes înaintea unei alte activităţi (film, <strong>de</strong> exemplu). Rolul săuactivizator constă mai ales în aceea <strong>de</strong> a stabili o legătură directă între cel care emite informaţiaşi ; cel care receptează; adică între cel care răspun<strong>de</strong> şi cei care întreabă. Avantajele sale faţă <strong>de</strong>metoda expozitivă constau în crearea unui climat <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere, posibilitatea existenţei unorpuncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re controversate, a unor întrebări noi ivite care capătă răspunsul imediat. Există şialte avantaje pentru sporirea gradului <strong>de</strong> participare, cum sunt, <strong>de</strong> pildă, variaţia tonalităţilorvocii, modurile <strong>de</strong> angajare diferită a participanţilor în darea răspunsurilor, completareareciprocă a răspunsului dat <strong>de</strong> către un specialist sau altul etc. Dar avantajul cel mai cert îlconstituie pluralitatea <strong>de</strong> posibilităţi în care se poate <strong>de</strong>sfăşura. În afară <strong>de</strong> cea <strong>de</strong> mai sus, mairedăm o altă formă în figura <strong>de</strong> mai jos:ObiectiveCe aşteaptă auditoriulMo<strong>de</strong>ratorSpecialiştiCare e problemaSecvenţele problemeiÎntrebările şi răspunsurileEvaluareDupă cum se poate observa <strong>din</strong> schema <strong>de</strong> mai sus, reuşita interviului este <strong>de</strong>terminată înbună măsură atît <strong>de</strong> calităţile mo<strong>de</strong>ratorului, cît şi <strong>de</strong> cele ale specialiştilor sau celor cărora li seia interviul. De aici, pentru reuşita acestuia, necesitatea unei temeinice pregătiri anterioare şi aunei bune cunoaşteri a celor care vor asista ia realizarea interviului. Şi încă ceva. Utilizarea lui încuprinsul altor modalităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunilor educative are menirea <strong>de</strong> a le sporipotenţialul formativ.Masa rotunda. Această modalitate este mai <strong>de</strong>s utilizată în manifestările ştiinţifice.Aproape toate congresele ştiinţifice utilizează masa rotundă, mai ales în scopul <strong>de</strong>zbaterii(trecerii prin focul criticii) a unor noi <strong>de</strong>scoperiri, a unor i<strong>de</strong>i ce se <strong>de</strong>sprind <strong>din</strong> analiza faptelor,evenimentelor, a implicaţiilor ce <strong>de</strong>curg <strong>din</strong> ele ş.a. Masa. rotunda însă are ample potente nu doarîn transmiterea şi receptarea unor i<strong>de</strong>i, fapte, evenimente, ci şi în crearea, <strong>de</strong>scoperirea acestora.
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10:
9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago