Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

62Reprezentanţii auditoriului, la rîndul lor, trebuie să fie oameni cu suficiente capacităţi deflexibilitate şi supleţe a gîndirii, să poată formula clar şi concis întrebările ce le adreseazăspecialiştilor şi, totodată, acestea să satisfacă aspiraţiile de cunoaştere a unui număr cît mai marede participanţi.Deşi implică o pregătire mai specială şi o atenţie sporită, colocviul constituie una dinformele cu multiple posibilităţi de participare la crearea şi receptarea activităţii educative cuadulţii. Sporirea interesului de cunoaştere, descifrarea unor semnificaţii majore ale activităţiicotidiene la locul de muncă, potenţarea capacităţilor de comunicare şi de conlucrare în grup, deefectuarea analizei şi sintezei, întărirea unor modalităţi de efectuare a operaţiilor de apreciere, acriteriilor acestora etc., sunt numai cîteva din dezvoltările pe care această formă le realizează. Deaici valoarea ei în educaţia adulţilor.Interviul. Cel mai adesea interviul este utilizat ca modalitate de cercetare atît în ştiinţelesociale, cît şi în alte activităţi, cum este ziaristica. Acesta însă poate fi utilizat cu resurseformative importante şi în activitatea de educaţie a adulţilor. Rostul interviului aici este complex:de la modalitate eficientă de transmitere, de prezentare a unui conţinut de idei (o dezbatere peproblema creşterii productivităţii educaţiei sau a semnificaţiei unui eveniment naţional poateîncorpora o suită de interviuri luate unor specialişti sau participanţi din sală), pînă la organizareaunei acţiuni de investigare a unui fenomen cultural concret.După studiul felului cum se realizează activităţile de educaţie cu adulţii prin interviuri amdesprins cîteva condiţii pentru buna reuşită a acestuia: durata de desfăşurare nu trebuie sădepăşească în medie 30 de minute; numărul persoanelor intervievate să fie între 3 şi 6; scopurilese cer formulate corect şi să emane din aspiraţiile celor care urmează să participe la interviu etc.Vom încerca şi un exemplu concret. Să presupunem că în localitatea noastră s-au obţinutproducţii record la porumb sau la grîu, dar în alte sectoare agricole se realizează producţii slabe.Contrapunerea o putem efectua prin procedee multiple: expunere, întrebări şi răspunsuri etc.Totuşi timpul aflat la dispoziţie este redus (urmează alte activităţi etc.), iar oamenii ar dori să aflemai multe explicaţii şi posibilităţi de remediere a unei astfel de situaţii. Forma care ne poate ajutacel mai bine este interviul colectiv. Cum procedăm? Ne orientăm asupra a 2-3 specialişti dinagricultură şi 2-3 lucrători din agricultură. Întrebările ce urmează, să le adresăm trebuie sărăspundă la – ce, cine, cînd, unde, cu ce, cum – a realizat, producţia record. În felul acesta, prinanalogie, putem reliefa punctele nevralgice prin care s-a ajuns la situaţia negativă. Iată şi cîtevaîntrebări: numiţi 3 cauze care au dus la obţinerea (sau neobţinerea) rezultatelor pozitive(negative)? Ce posibilităţi de lucru aţi utilizat frecvent (aţi utilizat mai puţin) în munca Dvs.?Cum credeţi că se pot obţine rezultate valoroase şi în alte domenii plecînd de la experienţa Dvs.?întrebările pot continua. Important este ca ele să plece şi să opereze cu fapte, dar să nu rămînă ca