Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ... Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
60În activitatea de educaţie a adulţilor se întîlnesc multiple modalităţi de desfăşurare asimpozionului, sub aspectul structurii conţinutului. Elementele care se cer avute în vedere pot fiformulate astfel: necesitatea informaţiilor, nevoile la care răspund, gradul de accesibilitate,capacitatea de a opera cu acestea, contribuţia pe care o aduc la dezvoltarea cunoaşterii, analizeleşi clasificările cu care operează, valoarea practică a informaţiilor etc.Să presupunem că avem de realizat o activitate educativă pe tema noului rol al ştiinţei şitehnicii în societatea noastră. Dată fiind diversitatea pregătirii celor ce urmează să participe,multiplele direcţii, de abordare a temei etc. alegem, ca formă de desfăşurare, simpozionul. De laînceput se cer stabilite cu precizie obiectivele urmărite prin organizarea simpozionului(participanţii să poată învăţa mai amplu de ce ştiinţa şi tehnica astăzi condiţionează în modhotărîtor dezvoltarea societăţii noastre; să se sporească interesul pentru lectura şi dezbaterile peprobleme ştiinţifice, în strînsă legătură cu activitatea pe care o desfăşoară fiecare, să se dezvoltelimbajul ştiinţific al participanţilor etc.). Apoi stabilim cine ar putea realiza mai eficient acesteobiective (un biolog, un fizician, un inginer mecanic, un economist, un profesor de ştiinţe socialeetc.). La simpozion poate participa între specialişti şi un muncitor de înaltă calificare sau unfoarte bun lucrător în agricultură, un tehnician etc. Nu este obligatoriu ca invitaţii să aibă toţistudii superioare, ci doar să fie buni cunoscători ai problemei sau al unui aspect al acestuia.Împreună realizăm modul concret de desfăşurare a simpozionului: unde se desfăşoară, cuce problemă începem, cine începe primul, ce idei neapărat nu trebuie pierdute din vedere, cît sădureze, în medie, fiecare intervenţie etc. Pentru a înviora şi mai mult discuţiile şi a spori gradulde participare al celor din sală, vom putea găsi un moment cînd poate veni o întrebare din parteacelor ce asistă la simpozion. În acest sens, putem contacta unul sau mai mulţi dintre cei ceurmează să fie prezenţi în sală, le comunicăm planul de desfăşurare şi îi rugăm să se gîndească lao eventuală întrebare ce o pot pune, urmînd ca ea să fie adresată, în momentul pe care ei îl aleg.Înainte de începerea simpozionului verificăm dacă există şi funcţionează toate condiţiilemateriale necesare bunei desfăşurări (retro-proiector, aparat de proiecţie, diapozitive sau filmeetc.), în funcţie de ceea ce invitaţii au solicitat. La deschiderea simpozionului prezentăm, în 2-3minute, tema, importanţa ei pentru participanţi şi specialiştii care vor contribui la elucidareaunuia sau altuia din aspectele problemei supuse atenţiei, după care dăm cuvîntul primuluivorbitor.Desfăşurarea unui simpozion, ca şi a altor forme ale activităţii de educaţie cu adulţii,poate şi trebuie să fie corelate cu celelalte modalităţi ale muncii educative specifice. Ar fi o iluziesă ne închipuim că vom realiza, unul sau altul din obiectivele activităţii noastre, folosind osingură modalitate. Dimpotrivă, numai prin utilizarea unui bogat arsenal de procedee şi tehnici
61vom reuşi să realizăm una din cerinţele de bază ale educaţiei adulţilor – permanenta întărire acelor învăţate sprijinindu-se pe elementele deja realizate.Colocviul este utilizat, cu o oarecare preponderenţă în activităţile de examinare acunoştinţelor în învăţămîntul superior sau la cursurile de perfecţionare, dar şi ca modalitate decomunicare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. În acest sens, amintim colocviul de pedagogie,de psihologie etc. Această modalitate, însă, poate fi şi este utilizată cu succes în activitateaeducativă cu adulţii, fapt atestat, de pildă, de experienţa unor case de cultură sau universităţicultural ştiinţifice. Ca mod de organizare, colocviul se înfăţişează, de regulă, astfel: unmoderator, 5-6 specialişti, 3-4 reprezentanţi ai auditoriului, pe de o parte, iar pe de altă parte,auditoriul. Moderatorului îi revine sarcina să precizeze scopul colocviului, să faciliteze schimbulde opinii între specialişti şi să asigure intervenţia reprezentanţilor auditoriului, atunci cînd aceştiaconsideră că este necesar.În mod concret, colocviul presupune două principale operaţii – pregătirea şi desfăşurarea.Să luăm, spre exemplu, cazul în care dorim sa organizăm un colocviu despre activitateadirigintelui clasei, în acest sens e necesar să avem o imagine destul de fidelă asupra problemelorce interesează în mod deosebit auditoriul (stăm de vorbă cu cîţiva profesori ce urmează săparticipe la astfel de probleme, ne informăm asupra întrebărilor mai frecvente adresate laîntîlnirile anterioare etc.). După ce avem o primă conturare a cîmpului problematic, identificăm4-5 specialişti care ar putea lua parte la elucidarea problemelor puse ca şi pe cei care am puteasă-i invităm sa participe din rîndul celor din sală.Odată identificaţi şi obţinut acordul acestora; stabilim împreună filmul de desfăşurare: seîncepe cu o întrebare sau direct cu expunerea unor probleme ale muncii diriginţilor; ce idei nupot lipsi din primele intervenţii; ce întrebări se pot formula pentru a adînci un aspect sau altul alproblemelor; durata acestora; succesiunea ideilor care ar stîrni un interes mai puternic;formularea unor întrebări sau a unor puncte de vedere de către unii participant din sală;prezentarea unor fapte din munca celor prezenţi în sală şi care au implicaţii culturale, socialeetc.; utilizarea unor grafice sau scheme pe retroproiector sau diapozitive pentru a da răspunsurisau a aduce argumente puternice în favoarea înţelegerii unei idei; formularea concluziilor, asemnificaţiilor pentru activitatea noastră a tuturor etc.Una din condiţiile reuşitei desfăşurării colocviului după realizarea ideilor de mai susconstă în identificarea precisă a interesului auditoriului faţă de problemele ce urmează să fie puseîn discuţie. În acest sens, este necesar ca organizatorii să cunoască din timp problemele carefrămîntă pe viitorii participanţi, după care problemele respective să fie comunicate specialiştilorinvitaţi la colocviu.
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago
61vom reuşi să realizăm una <strong>din</strong> cerinţele <strong>de</strong> bază ale educaţiei adulţilor – permanenta întărire acelor învăţate sprijinindu-se pe elementele <strong>de</strong>ja realizate.Colocviul este utilizat, cu o oarecare prepon<strong>de</strong>renţă în activităţile <strong>de</strong> examinare acunoştinţelor în învăţămîntul superior sau la cursurile <strong>de</strong> perfecţionare, dar şi ca modalitate <strong>de</strong>comunicare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. În acest sens, amintim colocviul <strong>de</strong> pedagogie,<strong>de</strong> psihologie etc. Această modalitate, însă, poate fi şi este utilizată cu succes în activitateaeducativă cu adulţii, fapt atestat, <strong>de</strong> pildă, <strong>de</strong> experienţa unor case <strong>de</strong> cultură sau universităţicultural ştiinţifice. Ca mod <strong>de</strong> organizare, colocviul se înfăţişează, <strong>de</strong> regulă, astfel: unmo<strong>de</strong>rator, 5-6 specialişti, 3-4 reprezentanţi ai auditoriului, pe <strong>de</strong> o parte, iar pe <strong>de</strong> altă parte,auditoriul. Mo<strong>de</strong>ratorului îi revine sarcina să precizeze scopul colocviului, să faciliteze schimbul<strong>de</strong> opinii între specialişti şi să asigure intervenţia reprezentanţilor auditoriului, atunci cînd aceştiaconsi<strong>de</strong>ră că este necesar.În mod concret, colocviul presupune două principale operaţii – pregătirea şi <strong>de</strong>sfăşurarea.Să luăm, spre exemplu, cazul în care dorim sa organizăm un colocviu <strong>de</strong>spre activitateadirigintelui clasei, în acest sens e necesar să avem o imagine <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>lă asupra problemelorce interesează în mod <strong>de</strong>osebit auditoriul (stăm <strong>de</strong> vorbă cu cîţiva profesori ce urmează săparticipe la astfel <strong>de</strong> probleme, ne informăm asupra întrebărilor mai frecvente adresate laîntîlnirile anterioare etc.). După ce avem o primă conturare a cîmpului problematic, i<strong>de</strong>ntificăm4-5 specialişti care ar putea lua parte la elucidarea problemelor puse ca şi pe cei care am puteasă-i invităm sa participe <strong>din</strong> rîndul celor <strong>din</strong> sală.Odată i<strong>de</strong>ntificaţi şi obţinut acordul acestora; stabilim împreună filmul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare: seîncepe cu o întrebare sau direct cu expunerea unor probleme ale muncii diriginţilor; ce i<strong>de</strong>i nupot lipsi <strong>din</strong> primele intervenţii; ce întrebări se pot formula pentru a adînci un aspect sau altul alproblemelor; durata acestora; succesiunea i<strong>de</strong>ilor care ar stîrni un interes mai puternic;formularea unor întrebări sau a unor puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> către unii participant <strong>din</strong> sală;prezentarea unor fapte <strong>din</strong> munca celor prezenţi în sală şi care au implicaţii culturale, socialeetc.; utilizarea unor grafice sau scheme pe retroproiector sau diapozitive pentru a da răspunsurisau a aduce argumente puternice în favoarea înţelegerii unei i<strong>de</strong>i; formularea concluziilor, asemnificaţiilor pentru activitatea noastră a tuturor etc.Una <strong>din</strong> condiţiile reuşitei <strong>de</strong>sfăşurării colocviului după realizarea i<strong>de</strong>ilor <strong>de</strong> mai susconstă în i<strong>de</strong>ntificarea precisă a interesului auditoriului faţă <strong>de</strong> problemele ce urmează să fie puseîn discuţie. În acest sens, este necesar ca organizatorii să cunoască <strong>din</strong> timp problemele carefrămîntă pe viitorii participanţi, după care problemele respective să fie comunicate specialiştilorinvitaţi la colocviu.