Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

59îmbinarea cunoscutului cu necunoscutul. În acest context regula de aur a dezbaterii, poate fiastfel formulată: să te plasezi mereu pe punctul de vedere al participanţilor; dar să cauţi mereu săconstruieşti din acest punct de vedere : noi orizonturi în cunoaştere şi acţiune care să fie şirăspunsul real la problema pusă în dezbatere.Există şi alte dificultăţi care se cer depăşite în desfăşurarea dezbaterii. Între acestea seaflă şi blocajul ce poate interveni, atît la început cît şi pe parcurs. Depăşirea lui se poate face prinmărirea interesului participanţilor pentru un aspect sau altul al problemelor. Cel mai adeseaacesta survine datorită formulărilor defectuoase ale întrebărilor, imposibilităţii de a putea realizao legătură directă între întrebările puse şi activitatea cotidiană a participanţilor.Nu trebuie uitat, de asemenea, nici faptul că, sub raport sociologic, participanţii ladezbatere alcătuiesc un microgrup social. Aşa se face că se înregistrează o anumită temă de a sedezvălui în faţa celorlalţi colegi, mai ales cînd unii sau alţii dintre cursanţi nu pot să dea unrăspuns corect la întrebările puse. Aceasta duce la fenomenul de inhibiţie, fenomen de careorganizatorul dezbaterii trebuie să ţină seama. Mai există şi ironia grupului care trebuie evitatăsau depăşită în momentele dificile.În desfăşurarea dezbaterii nu trebuie să uităm că aceasta este un proces de comunicarecomplex care, într-un model relativ simplificat, ne apare cu elementele cunoscute.În ceea ce priveşte arta conducerii dezbaterii se impun cîteva considerente. Pe lîngăcunoaşterea cursanţilor, a participanţilor la dezbatere, se cere ca organizatorul să aibă oexprimare clară, corectă, să ştie să-i asculte, să formuleze întrebări precise care să nu conţină înele şi răspunsul său să nu fie echivoc, să ştie să incite participanţii la formularea unor întrebări cuun conţinut profund etc. Intervenţiile sale se cer făcute doar în momentele cheie sau atunci cînddezbaterea a intrat într-un impas, în rest lăsînd participanţii să poarte între ei discuţiile pro şicontra. Întrebările pot fi adresate nu doar celui oare conduce dezbaterea, ci şi unor participanţisau chiar grupului. În felul acesta, atmosfera generală şi cîmpul de receptivitate sporeşte învalenţele sale, reuşindu-se crearea unei situaţii educative de o certă calitate. Din acest punct devedere dezbaterea se poate înfăţişa concret în mai multe forme. Astfel, avem dezbatere analitică,dezbatere de elucidare, de invenţie sau de sinteză. Oricare ar fi formele, ea rămîne un profundmijloc de punere şi rezolvare a problemelor cu ajutorul grupului.Simpozionul. O formă destul de des întrebuinţată a metodei interogative estesimpozionul, dar care nu se deosebeşte prea mult de dezbatere Conţinutul acestuia constă înprezentarea unor scurte expuneri pe diferite probleme; nu mai puţin de două expuneri şi nu maimult de cinci. În privinţa duratei de desfăşurare, fiecare expunere sau prezentare a unui punct devedere în medie, cuprinde între 3 şi 20 de minute.