58acestora şi are loc o anumita diminuare a barierelor psihologice intervenite în procesul <strong>de</strong>antrenare în <strong>de</strong>zbatere.Un alt element al pregătirii <strong>de</strong>zbaterii este şi cunoaєterea modului <strong>de</strong> structurare agrupului <strong>de</strong> participanţi. Această structurare poate fi mai mult sau mai puţin complexă. Îngrupurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere care au un nivel înalt <strong>de</strong> participare structura ia forma unei sociograme agrupului.În mod firesc, <strong>de</strong>zbaterea parcurge cîţiva paşi esenţiali care pot fi reprezentanţi înstructură arborescentă. Este vorba <strong>de</strong> punerea problemei, <strong>de</strong> o primă conturare a răspunsului, <strong>de</strong>reliefarea existenţei şi a altor aspecte ce se cer avute în ve<strong>de</strong>re, dimpreună cu <strong>de</strong>zvoltarea unuiaspect sau altul al problemei, în măsura în care participanţii pot contribui la aceasta.La rîndul lor, momentele care alcătuiesc firul călăuzitor în <strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong>zbaterii, cunosco mare diversitate. Ea poate începe <strong>de</strong> la observarea unui fapt <strong>de</strong> viaţă, <strong>de</strong> la un aforism sau <strong>de</strong> larezultatele unei investigaţii ştiinţifice pe problema respectivă etc. Important este alegereaelementului care să suscite atenţia, element care poate fi <strong>de</strong>terminat numai în situaţii concrete.Totuşi, pe baza observaţiilor şi a participării <strong>de</strong>zbaterii întîlnite în activitatea caselor corpuluididactic încercăm să construim un drum critic pe care-l parcurge o <strong>de</strong>zbatere care-şi poate atingescopurile ce şi le-a propus.Desfăşurarea <strong>de</strong>zbaterii are şi ea puncte nodale. Astfel se cere creată o stare participativă,o atmosferă <strong>de</strong>stinsă, <strong>de</strong> bună dispoziţie. Acestea, dimpreună cu formularea clară şi accesibilă aîntrebării asigură reuşita participării. În acest sens, cel care conduce <strong>de</strong>zbaterea trebuie săîntrunească cîteva calităţi care să concure la reuşită. Între ele <strong>de</strong> mare însemnătate sunt lipsăemotivităţii, capacitatea <strong>de</strong> a concentra <strong>de</strong>zbaterea pe problemele ridicate în discuţii, antrenareatuturor la rezolvarea problemelor puse, la care am mai putea adăuga – posibilitatea <strong>de</strong> a intuirelativ repe<strong>de</strong> pericolele care pot duce la nerealizarea obiectivelor propuse etc. Deprin<strong>de</strong>rea unorastfel <strong>de</strong> abilităţi cere o exersare permanentă, o bună cunoaştere atît a cursanţilor cît şi a modului<strong>de</strong> rezolvare corectă a problemelor puse.Pentru reuşita <strong>de</strong>zbaterii importantă este şi modalitatea <strong>de</strong> dispunere a cursanţilor în salaîn care ea se <strong>de</strong>sfăşoară. Astfel, aşezarea acestor bănci, după mo<strong>de</strong>lul clasei şcolare, producereamintirea unor experienţe <strong>din</strong> copilărie, ceea ce nu va fi <strong>de</strong> natură să faciliteze în măsurăsuficientă o participare activă.Pentru ca <strong>de</strong>zbaterea să fie un autentic mod <strong>de</strong> receptare şi chiar <strong>de</strong> creare a actului <strong>de</strong>educaţie, organizatorul acesteia trebuie să preîntîmpine unele dificultăţi care pot apărea peparcurs. Una <strong>din</strong>tre ele este aparentul joc <strong>de</strong> cuvinte: <strong>de</strong>zbatem ceea ce ştim sau ceea ce nu ştim.Dacă <strong>de</strong>zbaterea este <strong>de</strong>spre ceea ce ştim, nu se justifică; dacă este <strong>de</strong>spre ceea ce nu ştim, esteimposibil <strong>de</strong> realizat. Ca atare, una <strong>din</strong> dificultăţi rezidă în gradarea <strong>de</strong>scoperirii elementelor noi,
59îmbinarea cunoscutului cu necunoscutul. În acest context regula <strong>de</strong> aur a <strong>de</strong>zbaterii, poate fiastfel formulată: să te plasezi mereu pe punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al participanţilor; dar să cauţi mereu săconstruieşti <strong>din</strong> acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re : noi orizonturi în cunoaştere şi acţiune care să fie şirăspunsul real la problema pusă în <strong>de</strong>zbatere.Există şi alte dificultăţi care se cer <strong>de</strong>păşite în <strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong>zbaterii. Între acestea seaflă şi blocajul ce poate interveni, atît la început cît şi pe parcurs. Depăşirea lui se poate face prinmărirea interesului participanţilor pentru un aspect sau altul al problemelor. Cel mai a<strong>de</strong>seaacesta survine datorită formulărilor <strong>de</strong>fectuoase ale întrebărilor, imposibilităţii <strong>de</strong> a putea realizao legătură directă între întrebările puse şi activitatea cotidiană a participanţilor.Nu trebuie uitat, <strong>de</strong> asemenea, nici faptul că, sub raport sociologic, participanţii la<strong>de</strong>zbatere alcătuiesc un microgrup social. Aşa se face că se înregistrează o anumită temă <strong>de</strong> a se<strong>de</strong>zvălui în faţa celorlalţi colegi, mai ales cînd unii sau alţii <strong>din</strong>tre cursanţi nu pot să <strong>de</strong>a unrăspuns corect la întrebările puse. Aceasta duce la fenomenul <strong>de</strong> inhibiţie, fenomen <strong>de</strong> careorganizatorul <strong>de</strong>zbaterii trebuie să ţină seama. Mai există şi ironia grupului care trebuie evitatăsau <strong>de</strong>păşită în momentele dificile.În <strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong>zbaterii nu trebuie să uităm că aceasta este un proces <strong>de</strong> comunicarecomplex care, într-un mo<strong>de</strong>l relativ simplificat, ne apare cu elementele cunoscute.În ceea ce priveşte arta conducerii <strong>de</strong>zbaterii se impun cîteva consi<strong>de</strong>rente. Pe lîngăcunoaşterea cursanţilor, a participanţilor la <strong>de</strong>zbatere, se cere ca organizatorul să aibă oexprimare clară, corectă, să ştie să-i asculte, să formuleze întrebări precise care să nu conţină înele şi răspunsul său să nu fie echivoc, să ştie să incite participanţii la formularea unor întrebări cuun conţinut profund etc. Intervenţiile sale se cer făcute doar în momentele cheie sau atunci cînd<strong>de</strong>zbaterea a intrat într-un impas, în rest lăsînd participanţii să poarte între ei discuţiile pro şicontra. Întrebările pot fi adresate nu doar celui oare conduce <strong>de</strong>zbaterea, ci şi unor participanţisau chiar grupului. În felul acesta, atmosfera generală şi cîmpul <strong>de</strong> receptivitate sporeşte învalenţele sale, reuşindu-se crearea unei situaţii educative <strong>de</strong> o certă calitate. Din acest punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>zbaterea se poate înfăţişa concret în mai multe forme. Astfel, avem <strong>de</strong>zbatere analitică,<strong>de</strong>zbatere <strong>de</strong> elucidare, <strong>de</strong> invenţie sau <strong>de</strong> sinteză. Oricare ar fi formele, ea rămîne un profundmijloc <strong>de</strong> punere şi rezolvare a problemelor cu ajutorul grupului.Simpozionul. O formă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>s întrebuinţată a meto<strong>de</strong>i interogative estesimpozionul, dar care nu se <strong>de</strong>osebeşte prea mult <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere Conţinutul acestuia constă înprezentarea unor scurte expuneri pe diferite probleme; nu mai puţin <strong>de</strong> două expuneri şi nu maimult <strong>de</strong> cinci. În privinţa duratei <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare, fiecare expunere sau prezentare a unui punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re în medie, cuprin<strong>de</strong> între 3 şi 20 <strong>de</strong> minute.
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago