56conţinutului conceptelor, <strong>de</strong>finiţiile (clasice, genetice etc.). Nu trebuie să uităm că <strong>de</strong>finiţia, prinstructura ei, omite o serie întreagă <strong>de</strong> trăsături, <strong>de</strong> legături şi <strong>de</strong> aceea se cere să o consi<strong>de</strong>rămdoar ca pe una <strong>din</strong> verigile explicării complexe a unei probleme sau a alteia. Ca atare, <strong>de</strong>finiţiatrebuie să fie <strong>de</strong>zvoltată şi clarificată, în prealabil. Acest lucru se poate realiza, în primul rînd, pebaza procesului istoric <strong>de</strong> acumulare a cunoştinţelor. În acest context, nu trebuie să uităm căscopul cursului magistral este şi formarea unei atitu<strong>din</strong>i, unei convingeri. De aceea, o explicaţierealizată cu ajutorul unei <strong>de</strong>finiţii, după care urmează exemple alese în mod întîmplător, nu poaterealiza astfel <strong>de</strong> obiective. De un real sprijin în acest sens, pot fi faptele cotidiene cu ajutorulcărora se argumentează mult mai clar necesitatea înţelegerii profun<strong>de</strong> a unui aspect sau altul alproblemei, ştiut fiind că numai un amplu material <strong>de</strong> fapte concrete este şi convingător.În epoca actuală a creşterii informaţiilor, a diferenţierilor şi specializărilor variatelorcompartimente ale cunoaşterii, cursul magistral parcurge un puternic proces <strong>de</strong> înnoire, mai alespe linia activităţii participanţilor.Formele pe care le ia metoda expozitivă sunt, <strong>de</strong>sigur, mult mai numeroase. Astfel avemcursuri introductive, <strong>de</strong> sistematizare, <strong>de</strong> recapitulare, cicluri <strong>de</strong> conferinţe etc. Oricare ar fi însăforma, important este faptul <strong>de</strong> a asigura discursivitate, argumentaţie, apel la gîndirea creatoare,la motivaţii şi interese <strong>de</strong> învăţare etc. Cel mai a<strong>de</strong>sea, acest fapt se realizează prinproblematizare, prin participarea directă sau mediată a auditoriului la naşterea noului. Ca atare,stimularea orizontului <strong>de</strong> creaţie şi cercetare a actului <strong>de</strong> cultură în<strong>de</strong>plineşte, în cazul meto<strong>de</strong>iexpozitive, funcţia <strong>de</strong> structură fundamentală.În <strong>de</strong>terminarea conţinutului şi formelor meto<strong>de</strong>i expozitive, specialiştii în educaţiaadulţilor sunt încă într-o serioasă dilemă. Ea provine mai ales <strong>din</strong> faptul că atît filmul, cît şicartea, presa sau radioteleviziunea, joacă un rol <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important în activitatea educativă cuadulţii. Utilizarea acestora constituie o metodă <strong>de</strong> sine stătătoare sau, dimpotrivă, o formă <strong>de</strong>manifestare a meto<strong>de</strong>i expozitive.La prima ve<strong>de</strong>re, atît cartea cît şi filmul sau presa pot fi înglobate în meto<strong>de</strong>le expozitive:cartea este un discurs al autorului către cititor; filmul, radioteleviziunea sau presa proce<strong>de</strong>ază înmod similar. Ca atare, lucrurile par certe – ne aflăm în faţa unor forme modificate ale meto<strong>de</strong>iexpozitive. Alţi autori tind să înglobeze aceste forme în categoria mijloacelor didactice <strong>de</strong> care sepoate servi conferenţiarul, cel care organizează şi <strong>de</strong>sfăşoară o acţiune educativă. Desigur niciacest fapt nu poate fi contestat. Utilizarea mijloacelor filmului, a pasajelor <strong>din</strong>tr-o lucrare etc. vinsă sporească forţa unei expuneri, a unei conferinţe <strong>de</strong> popularizare sau a cursului magistral. Dar,totodată, reducerea filmului, a cărţii, a radioteleviziunii, a presei doar la simple mijloacedidactice, nu reflectă situaţia <strong>de</strong> fapt. Acestea pot constitui şi <strong>de</strong> sine stătător modalităţi <strong>de</strong>educaţie a adulţilor. Şi nu este nevoie <strong>de</strong> cine ştie ce cercetări ample pentru a arăta că fiecare
57<strong>din</strong>tre noi ne-am <strong>de</strong>zvoltat personalitatea, gîndirea, priceperile şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile în lucrul cuajutorul acestor instrumente. Important este <strong>de</strong> a găsi domeniul specific, zona <strong>de</strong> acţiune maximă,sau inexistentă. Numai pe această bază putem cere o situaţie educativă cu puternice potenţetransformatoare.Despre modul <strong>de</strong> organizare a expunerii, conferinţei <strong>de</strong> popularizare sau, cursuluimagistral s-a scris mult. De aceea ne-am oprit numai asupra unor aspecte majore, <strong>din</strong> perspectivacerinţelor actuale. Argumentele prezentate subliniază rolul important pe care îl are încă metodaexpozitivă în organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor educative cu adulţii. Plecînd <strong>de</strong> la condiţiileconcrete, aceasta poate duce la crearea <strong>de</strong> situaţii educative cu înalt randament. Ea însă nu poaterezolva toate problemele educaţiei adulţilor. Valabilitatea ei se întin<strong>de</strong> între limitele pe carepractica însăşi o reclamă. Dincolo <strong>de</strong> acestea, în loc <strong>de</strong> forţă <strong>de</strong> progres în educaţie, ea setransformă în frînă. De aici maximă grijă ce se cere să existe în aplicare. Şi încă ceva: numaiîmpreună cu alte meto<strong>de</strong> expunerea, conferinţa <strong>de</strong> popularizare sau cursul magistral îşi pun învaloare propriul arsenal educativ.Dezbaterea. Forma cea mai <strong>de</strong>s utilizată în activitatea <strong>de</strong> instruire şi educare a adulţiloreste <strong>de</strong>zbaterea. Faptul este pus în evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> observaţiile noastre reliefîndu-se că aproximativ60% <strong>din</strong>tre activităţile educative cu adulţii iau forma acesteia. Ca şi în cazul celorlalte forme şiaici putem <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> principalele zone în structurarea operaţiilor educative: organizarea,<strong>de</strong>sfăşurarea propriu-zisă şi evaluarea rezultatelor.Momentul organizatoric joacă rol esenţial, <strong>de</strong>oarece, <strong>de</strong> la început se prefigureazăposibilităţile <strong>de</strong> reuşită. În acest sens se pot stabili cîteva cerinţe <strong>de</strong> bază ale organizării unei<strong>de</strong>zbateri, cu înalt conţinut educativ:a) să se <strong>de</strong>termine cu precizie obiectivele urmărite;b) conceptele, principiile, i<strong>de</strong>ile să fie bine <strong>de</strong>finite, clar conturate;o) modalitatea <strong>de</strong> abordare a noţiunilor să respecte nivelul <strong>de</strong> înţelegere al celor careparticipă la <strong>de</strong>zbatere;d) să se poată estima atitu<strong>din</strong>ea participanţilor faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere, etc.Reuşita <strong>de</strong>zbaterii este în strînsă legătură cu formularea problemelor care la rîndul lor seconvertesc în întrebările adresate participanţilor. Cu ajutorul acestora poţi pătrun<strong>de</strong> în universulspiritual sau atitu<strong>din</strong>al al unui om. De aceea exista o anumită barieră psihologică în efectuarearăspunsurilor, elemente care se cer luate în consi<strong>de</strong>rare la proiectarea <strong>de</strong>zbaterii. Ca atare,întrebările trebuie să fie clar formulate, să se exprime într-un limbaj accesibil şi să plece <strong>de</strong> laexperienţa imediată a cursanţilor. Astfel se stabileşte mai rapid şi mai amplu legătura între cel ceconduce <strong>de</strong>zbaterea şi participanţi. Totodată se produce o mobilizare a resurselor volitive ale
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106: 105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago