54adulţii posedă, cel puţin aproximativ, în memorie profilul spiritual al unui mare număr <strong>de</strong>participanţi la conferinţa <strong>de</strong> popularizare, putînd astfel furniza informaţii valoroaseconferenţiarului. La ; rîndul lui, acesta poate şi este bine să utilizeze proce<strong>de</strong>ul „discuţieispontane” cu cîţiva membri ai auditoriului, pentru a-şi face singur o i<strong>de</strong>e <strong>de</strong>spre nivelul <strong>de</strong>cunoaştere şi capacităţile <strong>de</strong> gîndire a acestora.Pregătirea conferinţei <strong>de</strong> popularizare este, poate, mult mai dificilă <strong>de</strong>cît a unei expuneriobişnuite. Aceasta <strong>de</strong>oarece tocmai îmbinarea între noutatea i<strong>de</strong>ilor, pe <strong>de</strong> o parte, şi nivelulaccesibilităţii acestor i<strong>de</strong>i, pe <strong>de</strong> altă parte, nu se poate realiza cu <strong>de</strong>stulă uşurinţă.Îmbinarea concret-abstract, enumerarea faptelor specifice cu informaţia generală,gruparea informaţiilor şi <strong>de</strong>scoperirea acestora în activitatea concretă a fiecăruia rămîn parametriimportanţi într-o astfel <strong>de</strong> activitate. Astăzi, conferinţa <strong>de</strong> popularizare tin<strong>de</strong> să se diversifice.Ten<strong>din</strong>ţa contemporană este tot mai mult în direcţia aşa-numitei expuneri cu oponent, a expuneriicare intercalează întrebări şi răspunsuri în conţinutul ei sau cea care utilizează, problematizareaşi <strong>de</strong>scoperirea, ca structuri fundamentale în modul practic <strong>de</strong> organizare. Interesant, <strong>din</strong> acestpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, este modul practic <strong>de</strong> realizare a unei conferinţe <strong>de</strong> popularizare utilizîndu-se<strong>de</strong>scoperirea şi problematizarea.Cursul magistral. Plecînd <strong>de</strong> la faptul că în activitatea <strong>de</strong> educare a adulţilor; suntcuprinşi participanţi cu niveluri <strong>de</strong> pregătire diferite, unii <strong>din</strong>tre aceştia cu studii superioare,consi<strong>de</strong>răm necesar să ne oprim puţin şi asupra unei forme a meto<strong>de</strong>i expozitive mai puţinîntîlnite. Este vorba <strong>de</strong> cursul magistral. În liniile sale generale acesta este apropiat <strong>de</strong> cursuluniversitar, în sensul că este conceput ca o secvenţă într-un proces <strong>de</strong> instruire şi <strong>de</strong> educare.Rostul cursului magistral, ca <strong>de</strong> altfel al meto<strong>de</strong>i expozitive în genere, este să conducă.auditoriul la înţelegerea calitativ superioară a problemelor ştiinţifice, tehnice sau artistice înansamblul lor să clarifice, în acelaşi timp, legăturile cu diferitele compartimente ale cunoaşterii şiacţiunii sociale, durata <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare fiind în jur <strong>de</strong> o oră. În acest sens, este nevoie <strong>de</strong> informaţiiordonate care să se instituie într-o formă bine organizată, în cadrul întregii activităţi. Deexemplu, un curs magistral <strong>de</strong>spre problemele industriei poate începe cu o scurtă referire lanivelul atins în <strong>de</strong>zvoltarea sa <strong>de</strong> societatea contemporană, pentru ca după aceea să poată fievi<strong>de</strong>nţiate, în mod pregnant, obiectivele şi direcţiile <strong>de</strong> acţiune în etapa actuală. Grija <strong>de</strong>osebităcare se cere avută în ve<strong>de</strong>re este legătura internă între faptele prezentate şi semnificaţiileevi<strong>de</strong>nţiate. De obicei, această problemă poate fi abordată printr-o <strong>de</strong>limitare a stadiului actual <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare, menţionîndu-se geneza istorică şi rezolvarea dată în diferitele etape. În continuare sepoate prezenta rezolvarea contemporană şi estimările <strong>de</strong> viitor, accentuîndu-se mai ales asupranecesităţii formării unor atitu<strong>din</strong>i pozitive şi active faţă <strong>de</strong> practica socială.
55Desfăşurarea cursului magistral presupune cîteva caracteristici <strong>de</strong> seamă. Cea maiimportantă constă în stăpînirea şi însuşirea complexă a conţinutului ce urmează a fi predat. Deaceea se poate vorbi <strong>de</strong> o logică a înţelegerii. În cazul cursului magistral pe teme ştiinţifice,învăţarea lipsită <strong>de</strong> înţelegere este valabilă doar pentru reţinerea titlurilor <strong>de</strong> cărţi sau amaximelor, a numelor oamenilor iluştri. Astfel <strong>de</strong> cunoştinţe, chiar atunci cînd sunt folositoare,nu pot duce la cunoaşterea sistemului şi în special a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> analiză. În studiul ştiinţei, <strong>de</strong>pildă, cercetările contemporane arată că abia după ce înţelegerea a avut loc se cere să urmezelogica memoriei. Memorarea <strong>de</strong> fapte sau semnificaţii majore are loc, în a<strong>de</strong>văratul sens alcuvîntului, dacă este logic integrată în sistemul gîndirii, Faza superioară <strong>de</strong> însuşire, cu ajutorulcursului magistral, a diferitelor i<strong>de</strong>i sau semnificaţii consta în capacitatea <strong>de</strong> a aplica ceea ce s-aînţeles şi învăţat (legi, principii, meto<strong>de</strong>), la problemele activităţii proprii, la diferitele aspecte alepracticii sociale.Specificul însuşirii <strong>de</strong> noi cunoştinţe, priceperi sau <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri cu ajutorul cursuluimagistral ne atrage atenţia şi asupra altor cerinţe. Foarte important este ca în <strong>de</strong>cursul explicaţieisă se aplice unitatea general-particular cu precizările concrete asupra faptelor, fenomenelor şievenimentelor. Explicarea la un nivel abstract şi pur general nu numai că îngreuneazăînţelegerea, dar se întîmplă a<strong>de</strong>sea ca să fie aridă şi gratuită, fără a putea <strong>de</strong>monstra însemnătateareală a unui aspect sau altul pentru activitatea cotidiană. Pe <strong>de</strong> altă parte, dacă se accentueazădoar <strong>de</strong>scriptivismul în expunerea cursului magistral, atunci avem <strong>de</strong>-a face cu o simplă înşiruire<strong>de</strong> i<strong>de</strong>i sau impresii scoase <strong>din</strong>tr-o lectură şi nu izvorîte <strong>din</strong> cercetarea realităţii concrete.Realizarea unităţii general-particular, în cadrul cursului magistral, solicită o abordareunitară şi <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re logic şi istoric. Fiecare noţiune sau principiu teoretic îşi are istorialui. Urmărirea istorică, într-o logică concisă şi pe baza acesteia, cum s-au <strong>de</strong>zvoltat anumite i<strong>de</strong>i(<strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> la i<strong>de</strong>ile ştiinţifice ale gînditorilor greci pînă la epoca mo<strong>de</strong>rnă) poate duce laobservaţia cum ştiinţa înglobează tot ceea ce este mai valoros într-un domeniu sau altul. Acestproce<strong>de</strong>u este unul <strong>din</strong> modurile Care facilitează însuşirea produselor cunoaşterii contemporane.Dar totodată se poate ajunge şi la rezultate contrarii, şi anume participanţii la cursul magistral săcunoască mai bine gîndirea sau activitatea <strong>din</strong> epocile trecute <strong>de</strong>cît cea contemporană.Gîndirea participanţilor poate foarte bine să fie condusă spre înţelegerea unor problemecontemporane <strong>din</strong> ştiinţă, tehnică sau artă fără acest context, istoric, însă pe baza unor expunerilogice sprijinite pe o prezentare a datelor oferite <strong>de</strong> practica <strong>din</strong> zilele noastre. Unitatea <strong>din</strong>treprincipiul logic şi istoric, ca instrument <strong>de</strong> cercetare se aplică în mare măsură şi la procesul <strong>de</strong>expunere şi înţelegere a acesteia, alcătuind un important principiu al activităţilor cu adulţii.Cursul magistral operează cel mai a<strong>de</strong>sea cu o multitu<strong>din</strong>e <strong>de</strong> noţiuni, <strong>de</strong> legi sau principii. Deaceea, importantă este stabilirea conţinutului acestora. Foarte <strong>de</strong>s se întîlnesc, în stabilirea
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago