52pregătirea expunerii intră şi modul în care ne imaginăm realizarea expunerii propriu-zise. Aici secer luate în consi<strong>de</strong>rare cîteva cerinţe menite să înlăture dificultăţile <strong>de</strong> or<strong>din</strong> logic şi psihologic.Un rol <strong>de</strong>osebit îl are modul în care <strong>de</strong>butul expunerii captează atenţia. Putem comparaorice expunere cu zborul unui avion care are faze distincte: <strong>de</strong>colarea, zborul şi aterizarea. Înacest sens captarea atenţiei este principala operaţie prin care se asigură „<strong>de</strong>colarea”. Există maimulte proce<strong>de</strong>e şi tehnici <strong>de</strong> captare a atenţiei. Menţionăm mai ales cerinţa ca auditoriul săparticipe <strong>de</strong> la început la naşterea noului, cu puternice caracteristici în atragerea atenţiei. Deasemenea se ştie că orice conferenţiar are <strong>de</strong> la început <strong>din</strong> partea auditoriului un anumit credit.Captarea atenţiei se realizează, în bună măsură, prin convingerea imediată a auditoriului căacesta răspun<strong>de</strong> creditului care i se acordă. Din analiza modului în care se face captarea atenţiaauditoriului se poate stabili, <strong>de</strong>sigur, cu un oarecare grad <strong>de</strong> aproximaţie, drumul critic.Un astfel <strong>de</strong> drum critic este doar orientativ. Importantă este succesiunea operaţiilor princare reuşim să captăm atenţia auditoriului; După cum reiese şi <strong>din</strong> cele <strong>de</strong> mai sus, nu putem faceo unitate a atenţiei şi a voinţei, <strong>din</strong>tre conferenţiar şi auditoriu <strong>de</strong>cît în măsura în care subiectulexpunerii conţine astfel <strong>de</strong> posibilităţi. De aici, două cerinţe <strong>de</strong> seamă: cunoaşterea nevoilorculturale, profesionale etc. reale ale auditoriului şi buna stăpînire a tehnicilor <strong>de</strong> realizare aexpunerii.O expunere cu şanse mari <strong>de</strong> reuşită este cea care ia în consi<strong>de</strong>rare dificultăţile care potinterveni în procesul <strong>de</strong> comunicare. Este vorba <strong>de</strong> dificultăţi psihologice sau <strong>de</strong> dificultăţiprivind înţelegerea, receptarea sau asimilarea informaţiilor transmise. Chiar existenţa unei sălicare să faciliteze comunicarea este o chestiune foarte importantă, ca <strong>de</strong> altfel şi modul în careconferenţiarul are posibilităţi <strong>de</strong> comunicare cu fiecare participant la expunere. Ca atare, <strong>din</strong> salăeste bine să lipsească tot ceea ce ar putea să atragă atenţia.Între dificultăţile psihologice, cele <strong>de</strong> or<strong>din</strong> emoţional, fireşti pentru orice om, sunt binecunoscute. În acest sens, numai după o activitate în<strong>de</strong>lungată cel care realizează o expunere poatesă evite cu uşurinţă emoţiile inerente oricărei întîlniri cu publicul. Pentru atenuarea factoruluiemoţional se pot utiliza însă şi unele tehnici <strong>de</strong> relaxare (<strong>de</strong> exemplu, se freacă timp <strong>de</strong> 2-3minute, alternativ, fruntea, tîmplele şi ceafa etc.). În alte cazuri se constată diminuareaemotivităţii dacă anterior a avut loc o discuţie în contradictoriu. Emotivitatea însă este multdiminuată mai ales atunci cînd cunoaştem bine problema tratată şi auditoriul căruia ne adresăm.Nu trebuie pierdute <strong>din</strong> ve<strong>de</strong>re nici dificultăţile expresiei propriu-zise: vocabularul, i<strong>de</strong>ile,vocea. Astfel, respiraţia se cere să fie scurtă, neobservată, ritmul expunerii a<strong>de</strong>cvat i<strong>de</strong>ilor care setransmit, evitîndu-se, pe cît posibil, o mimică neexpresivă, gesturile <strong>de</strong>zordonate şi pronunţia<strong>de</strong>fectuoasă; acestea pot constitui serioase motive pentru distragerea atenţiei. De asemenea, nutrebuie uitat în tot timpul expunerii, că sentimentele se transmit şi <strong>de</strong>ci atitu<strong>din</strong>ea celui care face
53expunerea <strong>de</strong> a<strong>de</strong>ziune totală sau rezervată faţă <strong>de</strong> subiectul expunerii se transmite şi asupraparticipanţilor. Unele lucrări <strong>de</strong> specialitate recomandă introducerea unor momente <strong>de</strong> relaxarecare sa <strong>de</strong>a posibilitatea auditoriului să se odihnească cîteva clipe, pregătindu-1, în felul acesta,pentru un nou efort intelectual.Desigur, o expunere reuşită cuprin<strong>de</strong> numeroase alte elemente asupra cărora se oprescunele lucrări. De maximă importanţă însă este faptul <strong>de</strong> a o ve<strong>de</strong>a permanent ca pe o situaţie <strong>de</strong>educaţie şi <strong>de</strong> a lua în consi<strong>de</strong>rare toate caracteristicile specifice acesteia.Conferinţa <strong>de</strong> popularizare. Conferinţa <strong>de</strong> popularizare nu se <strong>de</strong>osebeşte, în liniile salegenerale, prea mult <strong>de</strong> expunere. Diferenţele intervin mai ales în privinţa conţinuţului şi datoritănivelului <strong>de</strong> cunoaştere relativ scăzut al auditoriului, obiectivul principal al ei fiind iniţiereaproblemă cotidiană a ştiinţei, tehnicii, artei, culturii sau civilizaţiei. Altfel spus, conferinţa <strong>de</strong>popularizare este o expunere care urmăreşte să facă cunoscută tuturor şi pe înţelesul acestora o<strong>de</strong>scoperire, o i<strong>de</strong>e <strong>de</strong> mare actualitate etc. Durata medie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfaşurare, este, <strong>de</strong> regulă, între 40şi 45 <strong>de</strong> minute. În acest sens se organizează conferinţe <strong>de</strong> popularizare pe teme <strong>de</strong> medicină,ştiinţe juridice, astronomie etc. Datorită sporirii pon<strong>de</strong>rii altor mijloace şi tehnici <strong>de</strong> educare aadulţilor, acesta a cunoscut un „regres” în ultimii ani. Totuşi ea rămîne un mijloc <strong>de</strong> neînlocuit,în anumite situaţii. Realizînd-o în bune condiţii, putem obţine, cu mijloace minime, rezultatecerte.Restricţiile ce se cer avute în ve<strong>de</strong>re, în organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea conferinţei <strong>de</strong>popularizare, sunt atît <strong>de</strong> or<strong>din</strong> epistemologic; cît şi psiho-social. Cele epistemologice au înve<strong>de</strong>re nivelul <strong>de</strong> cunoaştere pe care-l au participanţii, fără <strong>de</strong> care conferinţa <strong>de</strong> popularizareriscă să fie plicticoasă şi uşor categorisită „o pier<strong>de</strong>re <strong>de</strong> timp”. Sarcină dificilă a celor careorganizează o astfel <strong>de</strong> activitate este atît <strong>de</strong> a <strong>de</strong>pista centrele <strong>de</strong> interes ale auditoriului cît şinivelul la care diferitele i<strong>de</strong>i noi pot fi transmise, într-o formă accesibilă, fără a că<strong>de</strong>a întehnicism sau banalităţi.Centrele <strong>de</strong> interes ale auditoriului se pot cunoaşte prin cîteva proce<strong>de</strong>e şi tehnici clasice,am zice: sondaj pe baza discuţiilor anterioare cu cîţiva <strong>din</strong>tre ei, observarea lecturii lor zilnice,întrebările pe care le pun cu alte prilejuri, cărţile cumpărate etc. Adică plecînd <strong>de</strong> la nevoile lor<strong>de</strong> informare, <strong>de</strong> cunoaştere, în ansamblul intereselor pe care le au.Nu este nevoie <strong>de</strong> o aparatură ştiinţifică sofisticată ci <strong>de</strong> o concentrare mai puternică aobservaţiilor în această direcţie.Mai dificilă <strong>de</strong> realizat e forma accesibilă <strong>de</strong> transmitere a i<strong>de</strong>ilor. Pentru aceasta se cerecunoaşterea vocabularului ştiinţific pe care diferiţii participanţi la conferinţă îl au, flexibilitatea şifluenţa gîndirii lor, capacitatea <strong>de</strong> a urmări un timp mai în<strong>de</strong>lungat înlănţuirea unor i<strong>de</strong>i, <strong>de</strong> aface analize şi sinteze etc. Modalităţile sunt şi aici multiple. Un bun organizator al activităţilor cu
- Page 1 and 2: Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104:
103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago