Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

53expunerea de adeziune totală sau rezervată faţă de subiectul expunerii se transmite şi asupraparticipanţilor. Unele lucrări de specialitate recomandă introducerea unor momente de relaxarecare sa dea posibilitatea auditoriului să se odihnească cîteva clipe, pregătindu-1, în felul acesta,pentru un nou efort intelectual.Desigur, o expunere reuşită cuprinde numeroase alte elemente asupra cărora se oprescunele lucrări. De maximă importanţă însă este faptul de a o vedea permanent ca pe o situaţie deeducaţie şi de a lua în considerare toate caracteristicile specifice acesteia.Conferinţa de popularizare. Conferinţa de popularizare nu se deosebeşte, în liniile salegenerale, prea mult de expunere. Diferenţele intervin mai ales în privinţa conţinuţului şi datoritănivelului de cunoaştere relativ scăzut al auditoriului, obiectivul principal al ei fiind iniţiereaproblemă cotidiană a ştiinţei, tehnicii, artei, culturii sau civilizaţiei. Altfel spus, conferinţa depopularizare este o expunere care urmăreşte să facă cunoscută tuturor şi pe înţelesul acestora odescoperire, o idee de mare actualitate etc. Durata medie de desfaşurare, este, de regulă, între 40şi 45 de minute. În acest sens se organizează conferinţe de popularizare pe teme de medicină,ştiinţe juridice, astronomie etc. Datorită sporirii ponderii altor mijloace şi tehnici de educare aadulţilor, acesta a cunoscut un „regres” în ultimii ani. Totuşi ea rămîne un mijloc de neînlocuit,în anumite situaţii. Realizînd-o în bune condiţii, putem obţine, cu mijloace minime, rezultatecerte.Restricţiile ce se cer avute în vedere, în organizarea şi desfăşurarea conferinţei depopularizare, sunt atît de ordin epistemologic; cît şi psiho-social. Cele epistemologice au învedere nivelul de cunoaştere pe care-l au participanţii, fără de care conferinţa de popularizareriscă să fie plicticoasă şi uşor categorisită „o pierdere de timp”. Sarcină dificilă a celor careorganizează o astfel de activitate este atît de a depista centrele de interes ale auditoriului cît şinivelul la care diferitele idei noi pot fi transmise, într-o formă accesibilă, fără a cădea întehnicism sau banalităţi.Centrele de interes ale auditoriului se pot cunoaşte prin cîteva procedee şi tehnici clasice,am zice: sondaj pe baza discuţiilor anterioare cu cîţiva dintre ei, observarea lecturii lor zilnice,întrebările pe care le pun cu alte prilejuri, cărţile cumpărate etc. Adică plecînd de la nevoile lorde informare, de cunoaştere, în ansamblul intereselor pe care le au.Nu este nevoie de o aparatură ştiinţifică sofisticată ci de o concentrare mai puternică aobservaţiilor în această direcţie.Mai dificilă de realizat e forma accesibilă de transmitere a ideilor. Pentru aceasta se cerecunoaşterea vocabularului ştiinţific pe care diferiţii participanţi la conferinţă îl au, flexibilitatea şifluenţa gîndirii lor, capacitatea de a urmări un timp mai îndelungat înlănţuirea unor idei, de aface analize şi sinteze etc. Modalităţile sunt şi aici multiple. Un bun organizator al activităţilor cu