50<strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri în cadrul activităţilor cu adulţii ne-a dus la constituirea unei structuri logicopsihologicea acestei meto<strong>de</strong>.Aceasta argumentează faptul că formele expozitive au la bază structura procesului <strong>de</strong>comunicare <strong>de</strong> care trebuie să ţinem seamă. Ca atare, ea se înfăţişează cel mai a<strong>de</strong>sea sub formaexpunerii sau prelegerii cu ajutorul cărora o persoană A (specialist, bun cunoscător al unuidomeniu, posesorul unei experienţe valoroase într-un domeniu dat etc.) transmite unui auditoriu(B), interesat <strong>de</strong> conţinutul i<strong>de</strong>ilor pe care emiţătorul A le înfăţişează. Demn <strong>de</strong> reţinut aici maieste şi faptul că metoda expozitivă cuprin<strong>de</strong> un ansamblu <strong>de</strong> strategii ce se cer avute în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>către toate formele concrete sub care se înfăţişează. Dar mai întîi cîteva reguli care stau la bazaacestora:(a) Nici o i<strong>de</strong>e să nu fie prezentată fără fapte şi nici un fapt fără i<strong>de</strong>e. Acesta în pedagogiaclasică poartă numele <strong>de</strong> principiul intuiţiei sau îmbinării concretului cu abstractul.(b) Oricare ar fi modalitatea <strong>de</strong> prezentare, ea să cuprindă o introducere în problemarespectivă, un conţinut al problemei şi o concluzie. Astfel spus, o sistematizare riguroasă care săpermită înţelegerea şi însuşirea eficientă a i<strong>de</strong>ilor transmise.(c) Auditoriul să afle repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>spre ce se va vorbi, în ce scop, cum, ce cale se va utiliza.Modalitatea mai poartă numele şi <strong>de</strong> principiul liniilor <strong>de</strong> perspectivă.(d) Oricare ar fi forma concretă a meto<strong>de</strong>i expozitive, cel care o utilizează se cere să aibăîn ve<strong>de</strong>re ce interesează auditoriul, ce le trezeşte mai mult interesul, ce este mai important, ceriscă să şocheze sau să distragă atenţia, ce pot asculta cu atenţia încordată, ce riscă să uite etc. Deasemenea este bine să mai avem în ve<strong>de</strong>re că niciodată calitatea <strong>de</strong>sfăşurării ei nu poate <strong>de</strong>păşicalitatea pregătirii, iar volumul <strong>de</strong> muncă cerut pentru o bună pregătire a meto<strong>de</strong>i expozitive este<strong>de</strong> 10 ori mai mare <strong>de</strong>cît timpul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare.Din prezentarea diferitelor forme concrete sub care se înfăţişează metoda expozitivă vorreieşi şi alte elemente. De aceea, : în continuare vom prezenta cîteva forme în care se înfăţişeazăaceastă metodă.Expunerea. Activitatea cu adulţii utilizează în mod frecvent expunerea pe diferite teme<strong>de</strong> interes major. Atît cei ce frecventează casele corpului didactic, casele <strong>de</strong> cultură sau cămineleculturale, cît şi diferitele activităţi <strong>de</strong> perfecţionare sau reciclare apreciază că, acest mod <strong>de</strong><strong>de</strong>sfăşurare a muncii educative ocupă un loc important în ansamblul meto<strong>de</strong>lor folosite îneducaţia adulţilor. Am observat totuşi o diferenţiere în modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a unor expuneriplecînd <strong>de</strong> la conţinut, auditoriu şi scopurile propuse. Astfel se întîlnesc expuneri pe temeartistice sau ştiinţifice care îşi propun să <strong>de</strong>zvolte nivelul <strong>de</strong> cunoaştere şi atitu<strong>din</strong>e, împreună cualte mijloace (film, diapozitive etc.), dar şi organizate într-un ansamblu, precum cursurile pe oanumită durată <strong>de</strong>terminată. În linii mari toate acestea sunt, <strong>de</strong> fapt, expuneri; totuşi diferenţele
51<strong>din</strong>tre ele, fiind certe, ca <strong>de</strong> altfel şi rosturile lor, ne-au <strong>de</strong>terminat să le prezentăm pe fiecare înparte.Deşi pare la în<strong>de</strong>mîna oricui să realizeze o reuşită expunere, totuşi consi<strong>de</strong>răm <strong>de</strong>mne <strong>de</strong>luat în seamă cîteva cerinţe <strong>de</strong> bază. Printre ele se numără aceea că expunerea să se refere la osingură i<strong>de</strong>e centrală căreia îi sunt subsumate i<strong>de</strong>i subordonate sau adiacente. Este vorba <strong>de</strong>prezenţa unei structurări <strong>de</strong> tip arbore. Adică se proce<strong>de</strong>ază fie inductiv (<strong>de</strong> la fapte spresemnificaţia acestora), fie <strong>de</strong>ductiv (<strong>de</strong> la semnificaţii spre fapte), iar organizarea să fie făcută pemăsura gîndirii fiecăruia <strong>din</strong>tre noi.Organizarea logică se cere să conţină şi alte elemente cum sunt:a) să <strong>de</strong>finească cu precizie subiectul expunerii încă <strong>din</strong> primele minute;b) să opereze cu fapte indubitabile (<strong>de</strong> regulă 6-7) pentru a susţine i<strong>de</strong>ea centrală;c) să expună <strong>de</strong>monstrînd, pe baza faptelor care interesează auditoriul;d) să nu dureze mai mult <strong>de</strong> 40-45 <strong>de</strong> minute;e) să răspundă prin conţinutul său concis la întrebările: cine, pentru ce, cum, care suntfaptele, care e problema, cum se rezolvă, un<strong>de</strong> se rezolvă, cînd şi cine o rezolvă.Condiţiile, criteriile şi obiectivele ce se cer în realizarea unei expuneri sunt numeroase.Una <strong>din</strong> fazele importante ale expunerii este pregătirea. Cînd ne referim la aceasta avem înve<strong>de</strong>re trei elemente distincte:a) pregătirea i<strong>de</strong>ilor care urmează să le expunem, să le transmitem auditoriului;b) pregătirea materialului, adică a suporturilor materiale cu ajutorul cărora vom ilustradiferitele fapte pentru a susţine o i<strong>de</strong>e sau alta (planşe, grafice, diapozitive, secvenţe <strong>din</strong> diferitefilme etc.);c) pregătirea psihologică, atît a celui care expune, cît şi strategia <strong>de</strong> captare a atenţieipublicului şi <strong>de</strong> creare a condiţiilor subiective pentru buna <strong>de</strong>sfăşurare a expunerii.La rîndul ei, pregătirea i<strong>de</strong>ilor cuprin<strong>de</strong> o suită <strong>de</strong> operaţii cum sunt: documentarea, princare se realizează conturul subiectului ce urmează a constitui nucleul expunerii, alegerea celormai interesante i<strong>de</strong>i, ordonarea logică, alegerea materialelor ilustrative etc. Important <strong>de</strong> remarcateste şi faptul ca întregul proces <strong>de</strong> pregătire să se <strong>de</strong>sfăşoare şi <strong>din</strong> perspectiva opoziţiei posibilefaţă <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ile sau informaţiile ce vor alcătui expunerea propriu-zisă.Pregătirea materială are în ve<strong>de</strong>re notele după care se va face expunerea, precum şisursele bibliografice utilizate. În prepararea notelor se cere făcută mai întîi alegerea firuluiconducător, apoi gruparea i<strong>de</strong>ilor <strong>de</strong> probleme, elaborarea unui plan al discursului şi alvocabularului ce urmează a fi utilizat. La acestea se mai adaugă, evi<strong>de</strong>nt, alegerea locului <strong>de</strong><strong>de</strong>sfăşurare a expunerii şi modul în care vor fi aşezaţi în spaţiu participanţii. Tot în operaţiile <strong>de</strong>
- Page 1 and 2: Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102:
101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104:
103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago