Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

5profesor, cît şi orientată de elev. În prezent se consideră că ambele aprecieri sînt utile atît pentruadulţi cît şi pentru copii, în dependenţă de situaţia concretă.Ce-i fac pe adulţi să înveţe? În condiţii deosebite adulţii singuri tind către informaţii noi.Este necesar de a folosi corect motivaţia „naturală” a adulţilor, care în deosebi se manifestă înunele momente critice ale vieţii lor. În aceste momente ei simt mai acut necesitatea în noicunoştinţe şi deprinderi. De exemplu, unele investigaţii efectuate au demonstrat, că manageriidebutanţi şi conducătorii trebuiesc instruiţi imediat.Cu alte cuvinte, există perioade cînd adulţii sînt receptivi faţă de cunoştinţe. Aceastăconcepţie este primită nu numai faţă de dorinţa de a învăţa, dar şi faţă de capacităţile oamenilorde a însuşi trainic cunoştinţele pe care ei le primesc. Dacă persoana ce însuşeşte o tehnologieoarecare nu are posibilitate să aplice abilităţile acumulate, el repede le pierde.Instruirea adulţilor este orientată spre sarcini concrete. Desigur, există cazuri cîndpersoanele adulte învaţă numai de aceea ca să înveţe. Atracţia către cunoştinţe în rezultatulschimbărilor serioase în viaţă poartă, într-o măsură oarecare, caracter general, în dependenţădirectă de împrejurările provocate. Dacă problemele sînt legate de lucru, atunci omul va tindespre cunoştinţele necesare.Dorinţa de a-şi ridica nivelul său şi de a creşte în ochi proprii de asemenea intensificătendinţa către cunoştinţe. Cu toate că cea mai puternică motivaţie este legată de posibilităţile de aaplica nemijlocit cunoştinţele acumulate, ea totuşi nu este unica.Adulţii cu mare gătinţă îşi ridică calificarea, dacă consideră că aceste cunoştinţe le vor fide folos în decursul vieţii. Ei reacţionează şi la aşa stimul ca posibilitatea de a-şi ridicaautorespectul şi autoplăcerea. Tendinţa către cunoştinţe poate fi stimulată. Motivaţia cea maibună este automotivaţia. Cercetările demonstrează că cei care tind către cunoştinţe cu cugetul,dar nu cu inima, pe deplin îşi pot trezi dorinţa de a învăţa.Dacă profesorul ce-i învaţă pe adulţi va trezi curiozitatea, cointeresarea în disciplinapredată, demonstrînd utilitatea acestor cunoştinţe, atunci el va avea posibilitate săîmbunătăţească ocupaţiile pentru ei.Una dintre principalele axiome ale învăţămîntului tradiţional, aceea după care calitateaeducaţiei este dependentă de instrucţia realizată în sălile de clasă, a început să fie pusă închestiune. Această „trufie” a pedagogului, care substituie actului educativ „predarea” cu„competenţă”, este tot mai mult subminată de o nouă înţelegere a rolului formării. În şcoală se vapune accentul, tot mai mult, pe însuşirea unor deprinderi de adaptare – a învăţa cum să înveţi –,mai curînd decît pe conţinutul materiilor. Iar educaţia nu va mai fi destinată exclusiv copiilor şitinerilor, indivizii vor dori să înveţe întreaga viaţă. Vor învăţa însă mai ales valori, atitudini,stiluri de viaţă, întreaga societate va învăţa, încît educaţia va înceta să mai fie o problemă