467) Intensitatea reacţiei.8) Timpul în cadrul căreia puteţi să vă concentraţi atenţia (să manifestaţi insistenţă).9) Temperamentul.Alcătuirea „portretelor psihologice” şi discutarea lor în grupă va contribui la înţelegerea<strong>de</strong> ce cu unii relaţiile se pot stabili mai uşor, iar cu alţii nu.Exerciţiul 7. Lucrări scrise. Participanţilor li se propune să scrie mici referate, pentru ale da posibilitate să lucreze cu izvoarele, să selecteze informaţii, ce se referă la o temă concretă.Selectînd literatura la tema respectivă, participanţii iau o oarecare poziţie şi o argumentează înlucrarea sa. Uneori participanţii tratează una şi aceeaşi temă, dar tratează punctul lor <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.Apoi fiecare prezintă lucrarea sa grupei, un<strong>de</strong> apar discuţii aprinse, ce-i fac pe participanţi să seincludă în soluţionarea problemelor reale vitale.Concluzii. Aceste exerciţii prezintă numai un exemplu, că principiile generale aleinstruirii adulţilor se aplică în pregătirea cadrelor pedagogice. În<strong>de</strong>plinind aceste exerciţii,participanţii gîn<strong>de</strong>sc in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt şi iau <strong>de</strong>cizii, tind către schimbare şi îşi ridicăprofesionalismul. Ei sînt siguri că a învăţa nu este tîrziu nicicînd.3.4. Condiţiile ce trebuiesc respectate în <strong>de</strong>sfăşurarea ocupaţiilor cu adulţiiPentru a <strong>de</strong>sfăşura la nivel ocupaţiile cu adulţii trebuiesc luate în consi<strong>de</strong>rare cele maiesenţiale momente:– Este necesar <strong>de</strong> creat o atmosferă confortabilă. Atît mediul fizic cît şi cel psihologictrebuie să fie bine gîndit şi pregătit. Iluminarea, sunetul, căldura, aerisirea, mobilierul şi anturajul– totul trebuie să contribuie la discuţii serioase şi utile pentru adulţi. Îmbinarea cunoscutului şinoul, activismului şi pasivul, seriozităţii şi jocului – iată condiţiile optimale pentru ca persoaneleadulte să înveţe cu abnegaţie.– Promovarea ocupaţiilor practice sînt mai eficiente <strong>de</strong>cît predarea lecţiilor. Instruireafrontală este utilă dacă audienţii nu au absolut mici o închipuie <strong>de</strong>spre disciplinele în cauză.Promovarea ocupaţiilor practice, cînd profesorul orientează lucrul grupei, dar nu are preţuire,oferă posibilitatea audienţilor să se includă activ în planificarea ulterioară a programei: a înaintascopuri, a folosi experienţa, a expune opinia proprie.E important <strong>de</strong> subliniat acele momente ce ţin <strong>de</strong> caracteristicile unui pedagogcoordonator:– Un bun coordonator <strong>de</strong>termină clar scopurile lucrului şi discută cu audienţii rezultateleaşteptate.– Nu este sever şi nu controlează mersul ocupaţiei.
47– Foloseşte dialogul, pentru a-i face pe audienţi să se gîn<strong>de</strong>ască <strong>de</strong> sine stătător şi săfolosească <strong>de</strong>ja cunoştinţele acumulate, făcînd concluziile necesare.– Găseşte îmbinarea reuşită a diverselor forme <strong>de</strong> instruire: expunerea materialului nou,discuţia, <strong>de</strong>zvoltarea, schimb <strong>de</strong> experienţă <strong>din</strong>tre audienţi.– Crează la ocupaţie o atmosferă, un<strong>de</strong> fiecare audient poate uşor să-şi spună opinia sa, iaîn consi<strong>de</strong>rare opinia minorităţii, găseşte ceva comun, ce leagă diverse puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.– Comentează pe larg lucrul audienţilor, stimulînd succesele lor.– Este foarte important <strong>de</strong> a le oferi persoanelor posibilitatea <strong>de</strong> a se antrena, folosindpriceperile acumulate în clasă, un<strong>de</strong> ei se simt liber.În concluzie vom menţiona următoarele: instruirea adulţilor este un lucru dificil, darnobil. Ea aduce şi bucurii, şi <strong>de</strong>zamăgiri. Cere răbdare, umor, încre<strong>de</strong>re fermă în ceea ce faceţi.Dacă vom continua să căutăm, să încercăm şi iarăşi să căutăm, vom transforma această artă înştiinţă a<strong>de</strong>vărată.Adulţii învaţă, însă în mod diferit. Cercetările în domeniul autoinstruirii au <strong>de</strong>monstratcă adulţii sînt pe <strong>de</strong>plin capabili să acumuleze cunoştinţele şi priceperile necesare, să se <strong>de</strong>scurce<strong>de</strong> sine stătător. Ei nu simt necesitatea în ajutorul specialiştilor care i-ar orienta şi ar prelucrapentru ei programe <strong>de</strong> instruire.Cercetătorul <strong>din</strong> Toronto Allen Tof, colaboratorul Institutului Instruirii Ontario aacumulat date ce confirmă că fiecare om pier<strong>de</strong> în an nu mai puţin <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> zile pentru studierea<strong>de</strong> sine stătătoare a cel puţin cinci domenii noi pentru el. Noile <strong>de</strong>scoperiri au <strong>de</strong>monstrat căaceste cifre sînt puţine. Pe cît <strong>de</strong> precis ar cifrele, faptele rămîn fapte – adulţii învaţă mereu <strong>de</strong>sine stătător.Au fost, <strong>de</strong> asemenea, efectuate cercetări cu referire la organizarea procesului instruirii <strong>de</strong>sine stătătoare. Aici unii specialişti confirmă, că procesul dat este liniar şi ordonat, alţiiconsi<strong>de</strong>ră, că mai repe<strong>de</strong> adulţii învaţă pe calea probelor şi greşelilor.Malkom Nyls şi Allen Tof au propus lista unor sfaturi utile pentru autoinstruire.Pasul „zero”. Aţi conştientizat că nu aveţi unele <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri necesare, pentru a lucra lacomputer. Aţi cumpărat un pachet nou pentru computerul Dvs. şi nu aveţi închipuire cum să-lutilizaţi.Pasul 1. Luaţi <strong>de</strong>cizii că anume doriţi să vă formaţi priceperile necesare.Pasul 2. Hotărînd care anume abilităţi nu sînt formate, tin<strong>de</strong>ţi să vă <strong>de</strong>scurcaţi în program<strong>de</strong> sine stătător – încărcaţi pachetul, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ţi diverse meniuri, încercaţi comanda şi tin<strong>de</strong>ţi să văatingeţi scopul.Pasul 3. Planificaţi „cercetarea” Dvs. începînd cu lista surselor posibile: consultaţipersoanele care lucrează în programul respectiv, lucrul cu literatura respectivă.
- Page 1 and 2: Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98:
975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100:
995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102:
101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104:
103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago