Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
44brainstorming: participanţii sînt rugaţi să <strong>de</strong>numească, pe rînd, calităţile esenţiale, în opinia lor;<strong>de</strong> care trebuie să dispună pedagogul lor (dragoste faţă <strong>de</strong> copil, <strong>de</strong> profesie, competenţă etc.).apoi ei trebuie să se gîn<strong>de</strong>ască şi să scrie <strong>de</strong> care <strong>din</strong> calităţile enumerate în momentul dat eidispun şi <strong>de</strong> care nu, luînd îân consi<strong>de</strong>rare acele calităţi, <strong>de</strong> care ei au nevoie în activitatea lorprofesională.Exerciţiul 3. Ne învăţăm a ne împărtăşi cu gîndurile. Acest exerciţiu este orientat îndirecţia <strong>de</strong> a-i învăţa pe participanţi să-şi aprecieze experienţa lor şi experienţa altora şi să aibă oatitu<strong>din</strong>e faţă <strong>de</strong> ea ca un izvor <strong>de</strong> noi cunoştinţe.1) Scrieţi pe o foaie <strong>de</strong> hîrtie:a) numele a trei copii <strong>din</strong> practica Dvs.;b) vărsta lor;c) cîte două cuvinte <strong>de</strong>spre fiecare copil:– caracteristică pozitivă;– caracteristică negativă.2) Foaia se prin<strong>de</strong> <strong>de</strong> haină.3) Umblînd prin clasă, citiţi ce au scris colegii.4) dacă un copil v-a cointeresat, rugaţi să vă povestească amănunţit <strong>de</strong>spre el. Povestiţi<strong>de</strong>spre copiii pe care i-aţi <strong>de</strong>scris Dvs.5) Propuneţi.Exerciţiul 4. Prezentarea grafică a zilnicului. Pe parcursul întregului semestruparticipanţii trebuie să facă însemnări în zilnic, un<strong>de</strong> ei vor scrie cum <strong>de</strong>curg ocupaţiile şi cumvor folosi cunoştinţele acumulate în lucrul cu copiii.Cu timpul, cunoştinţele participanţilor <strong>de</strong>vin mai profun<strong>de</strong>, mai <strong>de</strong>schise. Treptat, ei se<strong>de</strong>prind să scrie şi să citească comentariile profesorului, <strong>de</strong>monstrînd o tratare mai constructivăfaţă <strong>de</strong> soluţionarea problemelor. Concluziile lor <strong>de</strong>vin mai in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, analizînd şi apreciind<strong>de</strong>zvoltarea lor şi lucrul lor cu copiii.Exerciţiul 5. Devenirea şi perfecţionarea. Scopul acestor sarcini constă în a le ajutaparticipanţilor să <strong>de</strong>termine orientarea <strong>de</strong>zvoltării lor. La început participanţilor li se propunelista sarcinilor care stau în faţa persoanelor în diferite perioa<strong>de</strong> ale vieţii (Nuls, 1980) (listasarcinilor respective este dată mai jos). Apoi li se propune să mediteze <strong>de</strong>spre viaţa lor proprie şisă formuleze sarcinile corecte curente, care nu neapărat nevoie să coincidă cu cele pe care lepropune Nuls. Separîndu-se în grupuri mici, participanţii discută sarcinile respective în scopul<strong>de</strong>zvoltării lor profesionale. Apoi lor li se propune lista „Etapele <strong>de</strong>venirii profesorului” (Kaţ). Înzilnicele lor participanţii fac însemnări <strong>de</strong>spre aceste perioa<strong>de</strong> <strong>din</strong> viaţa lor, indicînd ce consi<strong>de</strong>răei necesar în momentul <strong>de</strong> faţă sau pentru pregătirea pentru <strong>de</strong>zvoltarea ulterioară. Este util <strong>de</strong>