38amprenta asupra societăţilor mo<strong>de</strong>rne. Vîrsta a treia, ca provocare socială, pare să fie apanajulsecolului XX, care a <strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong>odată complexitatea societăţilor ce îmbătrînesc. Societăţile s-au confruntat cu problema creşterii numărului <strong>de</strong> vîrstnici, au fost silite să-şi schimbestereotipurile şi reprezentările <strong>de</strong>spre aceste categorii sociale, au fost obligate să inventeze noimo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> abordare a acestei vîrste, să schimbe legislaţiile, să formeze noi profesionişti capabilisă asiste această categorie socială (Iacob, 2001).Psihologii consi<strong>de</strong>ră vîrsta a treia o etapă distinctă a <strong>de</strong>zvoltării şi a schimbării calitative,o evoluţie normală <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic şi o cristalizare a inteligenţei. Influenţa mediuluisocial şi profesional, activitatea şi succesul în viaţă, relaţiile sociale soli<strong>de</strong>, menţinereaangajamentului social fac <strong>din</strong> vîrsta a treia o reuşită. O „bătrîneţe optimală” înseamnă menţinereacapacităţii fizice şi a funcţiilor cognitive, dar şi a unui tonus motivator ridicat, precum şi acapacităţii <strong>de</strong> a avansa comportamente adaptative (Fontaine, 1999). Scă<strong>de</strong>rea unor funcţii esteconsi<strong>de</strong>rată un efect al subutilizării rezervelor personale şi, pînă la urmă, un efect al educaţieigreşite.Predictorii unei bătrîneţi optimale au fost i<strong>de</strong>ntificaţi a fi următorii: menţinereaangajamentului social (relaţii sociale şi activităţi productive, apelul la suportul social şiprofesional), un stil activ <strong>de</strong> a proiecta retragerea prin utilizarea cunoştinţelor dobîndite,inserarea în familie, participarea la proiecte comune etc. Continuarea activităţilor pare să fiecondiţia principală a unei bătrîneţi reuşite, iar nivelul <strong>de</strong> studii şi continuarea lor – condiţie aoptimizării. „Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> optimizare selectivă prin compensare” (Baltes şi Baltes, 1990) sebazează pe căutarea unui înalt nivel <strong>de</strong> funcţionare, realizabil prin antrenament intelectual şi prinutilizarea şi creşterea cunoştinţelor legate <strong>de</strong> activitatea cotidiană.Un interes aparte îl prezintă formarea specialiştilor care lucrează cu persoane <strong>de</strong> vîrsta atreia. Ei îşi pot organiza munca corect (birocratic), orientaţi spre acordarea <strong>de</strong> servicii sau dupăun mo<strong>de</strong>l participativ, orientat spre utilizator. În acest caz se practică un comportament <strong>de</strong>schis,negociabil, orientat spre rezultate, stimulînd nevoia <strong>de</strong> autonomie şi <strong>de</strong> participare autilizatorului. Cum poate fi stimulată participarea? Un sociolog american, Alain Walker (2001),ple<strong>de</strong>ază pentru schimbarea organizării serviciilor existente, punînd accentul pe ajutorulnonformal, implicarea utilizatorilor, multiplicarea serviciilor oferite, modificarea atitu<strong>din</strong>iispecialiştilor, creşterea competenţei <strong>de</strong> a munci în echipă a acestor specialişti. Accentul ar trebuisă cadă pe organizarea unor programe <strong>de</strong> acţiuni practice <strong>de</strong> formare şi informare, pe creşterearesurselor prin inovare, pe stimularea diversităţii culturale a utilizatorilor şi operatorilor.Participarea trebuie să implice intenţia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare personală, încurajarea comportamentului <strong>de</strong>control al propriei vieţi, principiul asocierii şi răspun<strong>de</strong>rii colective.
39Ce caracteristici presupune educaţia celor <strong>de</strong> vîrsta a treia? Se pare – cre<strong>de</strong> Viviane <strong>de</strong>Landsheere (1992) – că persoanele aparţinînd acestei grupe <strong>de</strong> vîrstă preferă, în general, săcontinue să lucreze, să înveţe, să-şi <strong>de</strong>zvolte potentele cognitive şi să le utilizeze. În 1972 a fostcreată la Toulouse, <strong>de</strong> către Pierre Vellas, <strong>Universitatea</strong> vîrstei a treia. În cîţiva ani, numărulprogramelor oferite a crescut consi<strong>de</strong>rabil. Uneori vîrstnicii sînt încurajaţi să lucreze alături <strong>de</strong>persoane tinere. I<strong>de</strong>ea este ca aceştia să-şi organizeze şi gestioneze propriile proiecte <strong>de</strong> formare.În acest scop s-au înfiinţat canale <strong>de</strong> televiziune pentru cei în vîrstă, <strong>de</strong> formare la distanţă,în<strong>de</strong>osebi pentru cei ce vor să-şi lărgească orizontul cultural. Un experiment interesant a fostiniţiat în 1975 la <strong>Universitatea</strong> New Hampsire: organizarea unor cămine (hoteluri) pentruvîrstnici, după mo<strong>de</strong>lul celor pentru tinerii stu<strong>de</strong>nţi, în timpul verii. Participanţilor la acesteîntîlniri <strong>de</strong> vară li se oferă programe educative <strong>de</strong> tip campus stu<strong>de</strong>nţesc, cuprinzînd activităţifizice, intelectuale şi <strong>de</strong> loisir, profitîndu-se <strong>de</strong> echipamentele existente. I<strong>de</strong>ea este aceea că seînlocuieşte monotonia existenţei cu o persoană <strong>de</strong> viaţă activă, <strong>de</strong>schizînd gustul pentru vacanţăşi pentru studiu. Se încurajează, <strong>de</strong> asemenea, ca persoanele <strong>de</strong> această vîrstă să-şi asumeresponsabilităţi sociale şi educative, să ofere sprijin ăn studiu celor care au nevoie <strong>de</strong> ajutor, să<strong>de</strong>vină asistenţi în diferite acţiuni educative, experţi dacă au o înaltă calificare.Întrebări <strong>de</strong> autoevaluare1. Descrieţi pe scurt teoria lui Erikson a <strong>de</strong>zvoltării. În ce măsură cre<strong>de</strong>ţi că poate fi aplicatacest mo<strong>de</strong>l tuturor fiinţelor umane?2. Rezumaţi şi evaluaţi mo<strong>de</strong>lul lui Levinson în raport cu studiul vîrstei adulte timpurii şimijlocii.3. Descrieţi cele cinci „direcţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare” (după White) <strong>din</strong> perioada adultă dominată <strong>de</strong>tinereţe.4. Ce înţelegeţi prin termenul „evenimente <strong>de</strong> viaţă” aşa cum este el utilizat ăn literaturapsihologică?5. Ce înţelegeţi prin termenul „criza <strong>de</strong> la mijlocul vieţii”? Există ea cu a<strong>de</strong>vărat?6. Descrieţi pe scurt o teorie privind <strong>de</strong>zvoltarea vîrstei adulte tîrzii.7. De ce vîrsta a treia este consi<strong>de</strong>rată tot mai vizibilă?
- Page 1 and 2: Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90:
893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92:
91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94:
93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96:
95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98:
975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100:
995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102:
101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104:
103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago