Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
36Pentru a rezuma, criza <strong>de</strong> la mijlocul vieţii nu pare a fi atît <strong>de</strong> frecventă precum indicaLevinson. Durkin (1995) sugerează că perioada şi gradul în care oamenii fac autoevaluăriincomo<strong>de</strong> variază în funcţie <strong>de</strong> personalitate, calitate şi contextul social.În ansamblu, miezul vieţii este o perioadă <strong>de</strong> schimbare şi reajustare, dar natura şiconsecinţa schimbărilor sînt integral întreţesute cu relaţiile sociale şi rolurile individului (Durkin,1995, p. 638)Personalitatea şi <strong>de</strong>zvoltarea socială. O întrebare principală care a fost adresată <strong>de</strong> cătrecercetători este: „Aspectele personalităţii, cum ar fi valorile şi cre<strong>din</strong>ţele, se schimbă sistematicpe măsură ce oamenii trec <strong>de</strong> la perioada adultă dominată <strong>de</strong> tinereţe la vîrsta mijlocie şi abătrîneţii, sau personalitatea este stabilă în toate aceste perioa<strong>de</strong>?”. Din nefericire, răspunsul laaceastă întrebare nu este uşor <strong>de</strong> obţinut. Personalitatea este un aspect extrem <strong>de</strong> complex alfiinţelor umane, şi nu este uşor <strong>de</strong> măsurat cu precizie în timp. Totuşi, în general, dovezileempirice susţin opinia <strong>de</strong> stabilitate a personalităţii în perioada adultă.In particular, studiile longitu<strong>din</strong>ale arată că unele <strong>din</strong>tre cele mai stabile caracteristiciinclud valorile (sociale, politice, economice, religioase şi estetice) şi interesele profesionale.Neugarten (1977) a raportat că în studiile transculturale <strong>de</strong>scoperirile sînt mai puţin conturate, cuunele studii, <strong>de</strong>şi nu cu toate, i<strong>de</strong>ntificînd diferenţe intragrupale privind caracteristicile <strong>de</strong>personalitate, cum ar fi: rigiditatea, pru<strong>de</strong>nţa, conservatorismul şi conceptul <strong>de</strong> eu.Studiile personalităţii <strong>de</strong>-a lungul timpului au făcut diferenţa între stabilitatea relativă şistabilitatea absolută.Stabilitatea relativă se referă la rangul scorurilor <strong>de</strong> personalitate al unui eşantion <strong>de</strong>subiecţi pe o perioadă <strong>de</strong> timp. O dimensiune a personalităţii ar fi relativ stabilă dacă rangul<strong>din</strong>tre subiecţi a rămas acelaşi <strong>de</strong> la o perioadă la alta, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> creşterea sau scă<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ansamblu a scorurilor.Stabilitatea absolută se referă la probabilitatea ca participanţii să obţină acelaşi scor pe odimensiune a personalităţii, <strong>de</strong> la o testare la alta. De exemplu, este cunoscut faptul că oameniiîşi sporesc nivelul conştiinţei <strong>de</strong> sine între copilărie şi vîrsta mijlocie. Stabilitatea absolută aacestei dimensiuni a personalităţii este aşadar scăzută.Stabilitatea în timp a personalităţii. Haan şi colaboratorii (1986) au executat unimportant studiu longitu<strong>din</strong>al asupra personalităţii şi sănătăţii fizice şi mentale la cîteva grupuri<strong>de</strong> adolescenţi pînă la vîrsta mijlocie. Evaluările personalităţii participanţilor au fost corelate <strong>de</strong>-alungul adolescenţei, tinereţii şi vîrstei mijlocii. Rezultatele au arătat următoarele:1) În general, dimensiunile personalităţii erau relativ stabile, adică participanţii care auobţinut scoruri înalte pentru dimensiuni particulare la o testare, au obţinut scoruri înalte şi la otestare ulterioară.