12.07.2015 Views

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

33poate fi şocul; persoana care a suferit ani <strong>de</strong> conflict şi durere poate foarte bine trăi o uşurare.Totuşi, dovezile sugerează că ambele persoane suferă <strong>din</strong> această cauză şi vor trăi o perioadă <strong>de</strong>„doliu” pentru relaţia pierdută.Wiseman (1975) raportează că numeroase persoane divorţate trăiesc o criză <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitatepe măsură ce ele îşi reorganizează viaţa. Această situaţie corespun<strong>de</strong> în<strong>de</strong>osebi femeilor care s-aucăsătorit <strong>de</strong> tinere şi a căror i<strong>de</strong>ntitate era dominată <strong>de</strong> cea a soţului.Îngrijirea parentală. În mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare psihosocială al lui Erikson, tînărulexperimentează criza <strong>de</strong> intimitate vs. izolare. Nevoia <strong>de</strong> a simţi dragoste pentru o altă persoanăşi <strong>de</strong> angajament constituie scopul principal al acestui stadiu. Urmînd rezolvarea crizei, aparprimele semnale ale crizei <strong>de</strong> generativitate pe măsură ce cuplurile îşi confruntă sentimentele şiiau <strong>de</strong>cizii în privinţa îngrijirii copilului. Generativitatea – dorinţa <strong>de</strong> a ocroti pe alţii şicontribuţia adusă la creşterea şi bunăstarea generaţiilor viitoare – poate fi dobîndită prin a aveacopii.Motivaţia fertilităţii. Numeroşi factori influenţează <strong>de</strong>cizia unui cuplu <strong>de</strong> a avea copii.Cercetătorii pe problematica motivaţiei fertilităţii motivele oamenilor <strong>de</strong> avea sau nu copii – aucitat un număr <strong>de</strong> factori care pot contribui la <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a avea copii: presiunea socială, înspecial <strong>din</strong> partea părinţilor, nevoia <strong>de</strong> securitate emoţională pe care le-o pot oferi copiii maitîrziu.Îngrijirea parentală ca proces <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Mulţi cercetători consi<strong>de</strong>ră că, pentruambii părinţi, faptul <strong>de</strong> a avea un copil contribuie la procesul evolutiv prin aceea că el le permiteacestora să retrăiască crizele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare anterioare prin care ei înşişi au trecut. Erikson (1968)cre<strong>de</strong>a că graviditatea permite unei femei să se folosească <strong>de</strong> „spaţiul intern productiv” care stăla baza împlinirii femeii. Psihanalistul Bene<strong>de</strong>k (1959) sugerează că instinctul matern al femeiiprovine <strong>din</strong> i<strong>de</strong>ntificarea timpurie cu propria mamă. Urmele mnezice reţinute <strong>din</strong> copilărie îipermit să retrăiască plăcerile şi problemele <strong>din</strong> primii ani <strong>de</strong> viaţă atunci cînd are grijă <strong>de</strong> copilulei. Dinnerstein (1976), totuşi, cre<strong>de</strong> că sentimentele unei femei <strong>de</strong>spre maternitate vor fi diferitedacă activitatea <strong>de</strong> creştere a copilului a fost împărţită în mod egal cu tatăl.Adaptarea la practica <strong>de</strong> creєtere a copilului. Sarcina majoră a părinţilor constă însocializarea copilului. Părinţii, la rîndul lor, sînt socializaţi <strong>de</strong> către copil. Pe măsură ce părinţiiajută copilul să achiziţioneze <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> alimentare, <strong>de</strong> igienă personală şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilesociale, ei învaţă cum să răspundă copilului, asigurîndu-i confort şi securitate.Creşterea copilului a fost <strong>de</strong>scrisă ca fiind un moment <strong>de</strong> criză în viaţa unui cuplu. Într-unstudiu efectuat pe mai mult <strong>de</strong> 2 500 <strong>de</strong> adulţi, Dohrenwend şi colaboratorii (1978) au revelat cănaşterea primului copil era consi<strong>de</strong>rată a fi al şaselea eveniment <strong>de</strong> viaţă stresant <strong>din</strong>tr-o listă <strong>de</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!