Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
33poate fi şocul; persoana care a suferit ani <strong>de</strong> conflict şi durere poate foarte bine trăi o uşurare.Totuşi, dovezile sugerează că ambele persoane suferă <strong>din</strong> această cauză şi vor trăi o perioadă <strong>de</strong>„doliu” pentru relaţia pierdută.Wiseman (1975) raportează că numeroase persoane divorţate trăiesc o criză <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitatepe măsură ce ele îşi reorganizează viaţa. Această situaţie corespun<strong>de</strong> în<strong>de</strong>osebi femeilor care s-aucăsătorit <strong>de</strong> tinere şi a căror i<strong>de</strong>ntitate era dominată <strong>de</strong> cea a soţului.Îngrijirea parentală. În mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare psihosocială al lui Erikson, tînărulexperimentează criza <strong>de</strong> intimitate vs. izolare. Nevoia <strong>de</strong> a simţi dragoste pentru o altă persoanăşi <strong>de</strong> angajament constituie scopul principal al acestui stadiu. Urmînd rezolvarea crizei, aparprimele semnale ale crizei <strong>de</strong> generativitate pe măsură ce cuplurile îşi confruntă sentimentele şiiau <strong>de</strong>cizii în privinţa îngrijirii copilului. Generativitatea – dorinţa <strong>de</strong> a ocroti pe alţii şicontribuţia adusă la creşterea şi bunăstarea generaţiilor viitoare – poate fi dobîndită prin a aveacopii.Motivaţia fertilităţii. Numeroşi factori influenţează <strong>de</strong>cizia unui cuplu <strong>de</strong> a avea copii.Cercetătorii pe problematica motivaţiei fertilităţii motivele oamenilor <strong>de</strong> avea sau nu copii – aucitat un număr <strong>de</strong> factori care pot contribui la <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a avea copii: presiunea socială, înspecial <strong>din</strong> partea părinţilor, nevoia <strong>de</strong> securitate emoţională pe care le-o pot oferi copiii maitîrziu.Îngrijirea parentală ca proces <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Mulţi cercetători consi<strong>de</strong>ră că, pentruambii părinţi, faptul <strong>de</strong> a avea un copil contribuie la procesul evolutiv prin aceea că el le permiteacestora să retrăiască crizele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare anterioare prin care ei înşişi au trecut. Erikson (1968)cre<strong>de</strong>a că graviditatea permite unei femei să se folosească <strong>de</strong> „spaţiul intern productiv” care stăla baza împlinirii femeii. Psihanalistul Bene<strong>de</strong>k (1959) sugerează că instinctul matern al femeiiprovine <strong>din</strong> i<strong>de</strong>ntificarea timpurie cu propria mamă. Urmele mnezice reţinute <strong>din</strong> copilărie îipermit să retrăiască plăcerile şi problemele <strong>din</strong> primii ani <strong>de</strong> viaţă atunci cînd are grijă <strong>de</strong> copilulei. Dinnerstein (1976), totuşi, cre<strong>de</strong> că sentimentele unei femei <strong>de</strong>spre maternitate vor fi diferitedacă activitatea <strong>de</strong> creştere a copilului a fost împărţită în mod egal cu tatăl.Adaptarea la practica <strong>de</strong> creєtere a copilului. Sarcina majoră a părinţilor constă însocializarea copilului. Părinţii, la rîndul lor, sînt socializaţi <strong>de</strong> către copil. Pe măsură ce părinţiiajută copilul să achiziţioneze <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> alimentare, <strong>de</strong> igienă personală şi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilesociale, ei învaţă cum să răspundă copilului, asigurîndu-i confort şi securitate.Creşterea copilului a fost <strong>de</strong>scrisă ca fiind un moment <strong>de</strong> criză în viaţa unui cuplu. Într-unstudiu efectuat pe mai mult <strong>de</strong> 2 500 <strong>de</strong> adulţi, Dohrenwend şi colaboratorii (1978) au revelat cănaşterea primului copil era consi<strong>de</strong>rată a fi al şaselea eveniment <strong>de</strong> viaţă stresant <strong>din</strong>tr-o listă <strong>de</strong>