Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
Universitatea de Stat âAlecu Russoâ din BÄlÅ£i Facultatea de ÅtiinÅ£e ...
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
30personale puternice cu ceilalţi. Această libertate îi face mai atenţi faţă <strong>de</strong> trebuinţele unei altepersoane.Creşterea libertăţii. Tinerii se angajează în numeroase lucruri şi în consecinţă obţin o maimare satisfacţie <strong>din</strong> interese, cum ar fi hobby-urile, studiul, ocupaţiile sau relaţiile personale,comparativ cu adolescenţii.Umanizarea valorilor. În timpul acestei perioa<strong>de</strong>, tinerii văd problemele morale şi etice<strong>din</strong> ce în ce mai mult în lumina experienţelor <strong>de</strong> viaţă. Ei sînt, prin urmare, mai conştienţi <strong>de</strong>aspectele umane ale valorilor şi <strong>de</strong> modul în care aceste valori se aplică în societate.Extin<strong>de</strong>rea ocrotirii. În perioada adultă timpurie se <strong>de</strong>zvoltă un interes mult mai generalpentru bunăstarea celorlalţi. Acest interes se extin<strong>de</strong> nu numai la indivizii particulari cunoscuţi înmod personal <strong>de</strong> ei, ci şi într-un sens mai larg către indivizii <strong>de</strong>privaţi sau aflaţi în suferinţă <strong>din</strong>societatea luată în ansamblu.White subliniază că aceste direcţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare reprezintă scopurile i<strong>de</strong>ale ale <strong>de</strong>zvoltăriiîn adolescenţă şi perioada adultă dominată <strong>de</strong> tinereţe. Majoritatea oamenilor fac un anumitprogres, <strong>de</strong>şi este îndoielnic dacă fiecare îşi în<strong>de</strong>plineşte toate aceste scopuri.Evenimentele <strong>de</strong> viaţă. O altă cale <strong>de</strong> a studia <strong>de</strong>zvoltarea adultă constă în observareamodului <strong>de</strong> adaptare a oamenilor la evenimente <strong>de</strong> viaţă, importante. Un eveniment <strong>de</strong> viaţăpoate fi o „întîmplare”, sau fază, <strong>din</strong> viaţa unui individ care necesită ca el să-şi schimbe mo<strong>de</strong>lul<strong>de</strong> viaţă. Unele evenimente <strong>de</strong> viaţă, cum ar fi căsătoria sau angajarea într-un loc <strong>de</strong> muncă, sînttrăite <strong>de</strong> majoritatea adulţilor. Altele, cum ar fi <strong>de</strong>tenţia sau un acci<strong>de</strong>nt soldat cu invalidareaindividului, sînt trăite <strong>de</strong> relativ puţini oameni. Teoria evenimentului <strong>de</strong> viaţă sugerează că toateevenimentele <strong>de</strong> viaţă, bune sau rele, pot induce stres şi prin urmare necesită o anumită ajustarepsihologică.Lowenthal, Thurber şi Chiriboga (1975) au <strong>de</strong>scoperit că, aşa cum se aştepta, tinerii sînt,în general, expuşi mai multor evenimente <strong>de</strong> viaţă <strong>de</strong>cît sînt adulţii <strong>de</strong> vîrstă mijlocie sau cei maivîrstnici. Ultimele două tipuri raportează stresuri negative, în timp ce tinerii adulţi raporteazăstresuri pozitive. Lowenthal şi colaboratorii evi<strong>de</strong>nţiază faptul că impactul unui eveniment <strong>de</strong>viaţă asupra unui individ nu este <strong>de</strong>terminat, pur şi simplu, <strong>de</strong> apariţia reală a evenimentului.Factorul critic in aprecierea nivelului <strong>de</strong> stres pare a fi percepţia <strong>de</strong> către individ a evenimentului.Doi oameni pot experimenta aceiaşi eveniment <strong>de</strong> viaţă, divorţul; <strong>de</strong> exemplu, dar îl pot percepeîn modalităţi foarte diferite. O persoană se poate simţi privată <strong>de</strong> ceva, în timp ce o alta se poatesimţi eliberată <strong>de</strong> acel ceva.Căsătoria. În societăţile vestice mo<strong>de</strong>rne, peste 90% <strong>din</strong>tre adulţi se căsătoresc cel puţino dată. Deşi există o ten<strong>din</strong>ţă crescătoare pentru indivizii mai tineri <strong>de</strong> a nu se conforma unei