Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe ...

23acestei idei, în particular, întrebările planificării controlului după procesul instructiv, care aparecînd omul începe să rezolve de sine stătător ce anume el trebuie să înveţe, în ce mod şi care esteaprecierea calităţii şi eficacităţii instruirii. Dacă nu se ia în considerare aspectul naţional-culturalal formării personalităţii, se poate uşor de primit tendinţa către independenţă pentru egoism,dorinţa de a te separa de colectiv, amor propriu, urmărind scopuri personale fără evidenţaurmărilor care pot fi.Făcînd un aşa sprijin pe independenţă, oamenii pot ajunge la negarea importanţeiacţiunilor comune, ocrotirii intereselor comune şi a corelaţiei profunde. O astfel de apreciereduce la contradicţie cu propriul „Eu”.Raţionamentul critic. În ultimii ani ideea dezvoltării gîndirii critice a devenit maipopulară printre specialiştii ce se ocupă de problema instruirii adulţilor. Un aşa domeniu capsihologia dezvoltării propune date suficiente ce confirmă faptul despre prezenţa la adulţi acapacităţii de a judeca critic; ea operează cu aşa categorii ca logica închisă, apreciere dialectală,activitate intelectuală activă, judecată reflexivă, gîndire post-formală şi un strat al vieţii care cerenoi cunoştinţe, noi priceperi, noi aprecieri, noi valori.Instruirea independentă. Omul foarte mult învaţă la locul de muncă fără ajutorulmanualelor. Nuls (1975) spunea, că instruirea independentă are loc atunci, cînd persoana începea simţi necesitatea în continuarea ei, îşi înaintează scopul, determină resursele, îşi alegemijloacele de instruire şi îşi apreciază cunoştinţele acumulate.Mulţi adulţi conştientizează că lor nu le ajung deprinderi necesare. Citesc literaturăsuplimentară şi studiază diverse proiecte. Aceştia şi sînt persoanele ce se ocupă de instruireindependentă. Instruirea independentă nu presupune, că persoanele nu întîmpină stimuli externi.Aceasta mai degrabă înseamnă, că persoanele singure sînt capabile să-şi facă un mediu alinstruirii cu ajutorul său fără ajutorul altora.Există încă un aspect al instruirii independente, pe care Brucfild (1986) l-a determinat ca„o schimbare internă a conştiinţei”. Această noţiune se referă la schimbările de perspectivă, ceapar în rezultatul meditării critice despre felurite diverse ale influenţei asupra comportării. Caresînt urmările instruirii independente şi în ce mod instruirea independentă şi în ce mod instruireaindependentă poate deveni o parte a programei de perfecţionare a cadrelor? După propunerea luiTofa (1980) profesorii pentru adulţi pot satisface necesităţile în instruirea independentă prinintermediul înscrierilor audio şi video, materialelor pentru citire şi crearea reţelelor instructive.Seminarele facultative de asemenea pot include posibilităţi de instruire independentă. Instruireaindependentă trebuie să aibă statut numai de joc decît cursurile formale de instruire.Instruirea bazată pe experienţă prezintă una din formele de bază ale instruirii adulţilor şipoate fi determinată simplu ca instruire pe măsura acumulării experienţei.