161.4. Caracteristicile învăţării la adulţiConceptul <strong>de</strong> educaţie a adulţilor are cinci caracteristici normative (Bhola, 1985):(1) globalitatea şi continuitatea: pentru că se întin<strong>de</strong> <strong>de</strong>-a lungul întregii vieţi, avînd uncaracter <strong>de</strong> permanenţă, se mai utilizează sintagmele „educaţie continuă, recurentă” sau pentru „adoua şansă”; iar pentru că vizează progresul material şi social, asumarea <strong>de</strong> responsabilităţi,UNESCO insistă asupra sintagmelor „<strong>de</strong>zvoltare comunitară” (ansamblu <strong>de</strong> principii şi <strong>de</strong>meto<strong>de</strong> <strong>de</strong>stinate să suscite, printre membrii unei comunităţi, un interes pentru progresul materialşi social şi voinţa <strong>de</strong> a asuma responsabilităţi) şi „educaţie comunitară” (principiu după careeducaţia trebuie să <strong>de</strong>zvolte interesul pentru comunitate şi ameliorarea calităţii vieţii);(2) minimumul indispensabil: toţi oamenii au nevoie <strong>de</strong> o educaţie fundamentală, <strong>de</strong> oeducaţie <strong>de</strong> bază, <strong>de</strong> un minimum educativ pentru a înţelege mecanismele vieţii comunitare şiresponsabilitatea cetăţenească;(3) libertatea structurală: posibilitatea <strong>de</strong> a fi educaţi şi în afara instituţiilor şcolaretradiţionale;(4) utilitatea: caracter funcţional, ajutîndu-1 pe individ să-şi rezolve problemele vieţii;(5) echitatea: oferta se adresează în mod egal tuturor, în<strong>de</strong>osebi celor <strong>de</strong>zavantajaţi.Operaţia <strong>de</strong> educaţie a adulţilor poate fi reprezentată formal printr-un mo<strong>de</strong>l complex,articulînd lărgirea cunoaşterii cu ameliorarea competenţei profesionale, acţiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>stabilizarea unui mo<strong>de</strong>l ina<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> personalitate cu restructurarea sistemului <strong>de</strong> relaţii al persoanei,lărgirea cîmpului <strong>de</strong> activitate cu proiectul unei noi reinserţii. Totul în ve<strong>de</strong>rea schimbăriimanierei <strong>de</strong> a fi, <strong>de</strong> a acţiona şi interacţiona. Educaţia adulţilor, <strong>din</strong> perspectiva mo<strong>de</strong>lului propus<strong>de</strong> Avanzini, înseamnă <strong>de</strong>opotrivă formarea persoanelor adulte (ceea ce se traduce prin acţiuni<strong>de</strong> „reciclare” sau <strong>de</strong> „reconversie”), formarea permanentă (adică efortul <strong>de</strong> ameliorare acalificării iniţiale, vizînd evoluţia individului, <strong>de</strong>stabilizarea unor vechi <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri şirestructurarea personalităţii), educaţia adulţilor (lărgirea polivalenţei, modificarea statutuluipersoanei prin dobîndirea unei culturi soli<strong>de</strong>) şi educaţia permanentă, prin fixarea unor scopuriambiţioase <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, augmentarea polivalenţei personale. Educaţia adulţilor are <strong>de</strong>ci unspecific al său, ea răspun<strong>de</strong> nevoilor indivizilor (<strong>de</strong> a învăţa sau <strong>de</strong> a se schimba) şi dorinţeloracestora (<strong>de</strong> a acumula şi a schimba condiţia lor socială şi personală), stimulează inventareastrategiilor <strong>de</strong> (auto)<strong>de</strong>zvoltare care se alimentează <strong>din</strong> teamă şi speranţe.De ce a fost nevoie să se <strong>de</strong>limiteze educaţia adulţilor <strong>de</strong> educaţia copiilor? În primulrînd, pentru că există diferenţe psihopedagogice între adult şi copil. Acestea rezultă <strong>din</strong> statusullor <strong>de</strong>osebit. „Un copil se ve<strong>de</strong> pe sine mai întîi ca pe o personalitate complet <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă. El se
17ve<strong>de</strong> pe sine în prima sa stare conştientă ca fiind complet <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> lumea adultă care ia<strong>de</strong>cizii pentru el, îl hrăneşte, îi schimbă scutecele şi constată că îl jenează. În timpul copilăriei şitinereţii sale, această <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă este întărită prin <strong>de</strong>ciziile ce sînt luate pe seama sa în familie, înşcoală, pe terenul <strong>de</strong> joc şi oriun<strong>de</strong> se află. La un moment dat însă, el începe să simtă plăcerea <strong>de</strong>a lua el însuşi <strong>de</strong>cizii pentru sine. A fi adult înseamnă a fi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. În momentul în care seproduce această modificare, se <strong>de</strong>zvoltă în fiinţa umană o trebuinţă psihologică profundă <strong>de</strong> a seve<strong>de</strong>a pe sine însuşi, <strong>de</strong> a fi văzut <strong>de</strong> alţii ca fiind într-a<strong>de</strong>văr in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. Acesta este conceptulcare constituie nucleul andragogiei. Andragogia pleacă <strong>de</strong> la postulatul ca cea mai adîncă nevoiepe care o simte un adult este <strong>de</strong> a fi tratat ca un adult, adică precum o persoană in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă, curespect” (Knowles, 1970).În al doilea rînd, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> învăţarea la copii, învăţarea adulţilor se axează pesituaţii concrete, <strong>de</strong>cupate <strong>din</strong> viaţă, apelîndu-se la experienţa lor. Elementul <strong>de</strong> continuitatecontează consi<strong>de</strong>rabil în motivarea adulţilor pentru învăţare.Între caracteristicile învăţării la adulţi (Kidd, 1981) vor trebui înregistrate următoarele:a) omul învaţă întreaga viaţă, chiar dacă traversează perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> evoluţie sau <strong>de</strong> <strong>de</strong>clin înaceastă acţiune;b) efectul învăţării constă în schimbările <strong>de</strong> rol ale individului (dobîn<strong>de</strong>şte statusul <strong>de</strong>prieten, cetăţean, membru al unei familii, muncitor etc.), care presupun cîştigarea unorcompetenţe profesionale şi interpersonale;c) prin socializare, individul dobîn<strong>de</strong>şte maturitate (capacitate <strong>de</strong> autoconducere,autodisciplină, autonomie, autoînţelegere), şi <strong>din</strong> această perspectivă abor<strong>de</strong>ază el evenimentelevieţii;d) experienţa (mai multă, mai diversă, organizată în mod diferit) contează enorm înhotărîrea adultului <strong>de</strong> a se angaja în învăţare;e) dorinţa <strong>de</strong> a activa, <strong>de</strong> a se angaja, <strong>de</strong> „a se trezi” la viaţă îi conduce pe mulţi adulţiprin statusul <strong>de</strong> autodidacţi – oameni care învaţă întreaga viaţă;f) pentru adultul care învaţă, timpul şi bătrîneţea au semnificaţii <strong>de</strong>osebite. Ei percep întrunchip propriu realitatea (văd ţeluri în<strong>de</strong>părtate) şi-şi drămuiesc (preţuiesc) timpul, contacteleinterpersonale, apreciază satisfăcător situaţiile sociale.A<strong>de</strong>sea adulţii opun o anumită rezistenţă la învăţare, percepută ca un „dureros proces alschimbării pe planurile personal şi intelectual, ca şi asupra celui al operaţiilor manuale pe care lepresupune învăţatul” (Kidd, 1981). Ei sînt susceptibili cînd li se cere să învingă noi dificultăţi sauabor<strong>de</strong>ază învăţarea avînd conştiinţa condiţiei şi a rolului lor <strong>de</strong>osebit. De aceea se recomandăplasarea lor într-un context încurajator al unui grup <strong>de</strong> învăţare; muncind în colaborare, în ritmullor propriu, poate în mici etape şi fără constrîngere exterioară în pregătirea examenelor, ei
- Page 1 and 2: Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14: 13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68:
67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70:
69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72:
71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74:
73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76:
75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78:
77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80:
79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82:
81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84:
834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86:
85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88:
874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90:
893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92:
91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94:
93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96:
95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98:
975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100:
995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102:
101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104:
103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago