12ţări majoritatea adulţilor sînt integraţi în diferite forme <strong>de</strong> instruire, cultivare, educaţieprofesională. Toate aceste forme <strong>de</strong> educaţie oferă oamenilor adulţi „a doua şansă” pentru aevolua ca personalităţi, îi ajută să înţeleagă şi să se înţeleagă. Ten<strong>din</strong>ţele care au apărut dupăTokyo sînt multiplicarea organismelor şi instituţiilor <strong>de</strong> educaţie a adulţilor şi crearea unororganisme mai bine adaptate pentru acest scop al lumii contemporane. Au apărut şi categorii noi<strong>de</strong> „beneficiari” (universitarii, <strong>de</strong> exemplu), dar şi grupe <strong>de</strong>favorizate <strong>din</strong> lumea rurală,minorităţile, imigranţii, handicapaţii.1.3. Obiectivele prioritare ale educaţiei adulţilorObiectivele prioritare ale educaţiei adulţilor ar putea fi sistematizate astfel:– Expresia „educaţia adulţilor” <strong>de</strong>semnează ansamblul proceselor organizate aleeducaţiei, ale conţinuturilor, ale meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> formare care prelungesc sau completează educaţiainiţială (în afara formării profesionale, universitare.). Scopul este <strong>de</strong>zvoltarea aptitu<strong>din</strong>ilor,îmbogăţirea, cunoştinţelor, ameliorarea calificării tehnice şi profesionale, familiarizarea cu noiorientări; ajutor acordat omului pentru a se putea integra socio-profesional mai bine şi a participala <strong>de</strong>zvoltarea sa şi a colectivităţii <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re socio-economic şi cultural.– Educaţia adulţilor nu poate fi consi<strong>de</strong>rată o acţiune izolată, ci trebuie văzută ca unsubansamblu integrat într-un proiect global al educaţiei permanente.– „Educaţia permanentă” <strong>de</strong>semnează un proiect global care vizează restructurareasistemelor educative existente, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>zvoltarea tuturor posibilităţilor formative pînă la sistemeleeducative.– Într-un asemenea proiect, omul este un agent al propriei educaţii, <strong>de</strong>mersul săurezultînd <strong>din</strong> interacţiunea permanentă între acţiunea şi reflecţia sa.– Educaţia, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se limita la perioada şcolarităţii, trebuie să se <strong>de</strong>schidă tuturordimensiunilor existenţei, să vizeze toate tipurile <strong>de</strong> competenţe şi toate domeniile acţiunii, săfavorizeze toate formele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a personalităţii.– Procesul educativ în care sînt angajaţi indivizii, în cursul vieţii lor, trebuie consi<strong>de</strong>rat caun tot, un întreg.La Conferinţa Internaţională <strong>de</strong> la Paris (1985) s-a subliniat că educaţia adulţilor are odublă finalitate: înflorirea personalităţii şi favorizarea participării socio-economice şi culturale.Au mai rămas, ca preocupare semnificativă, obiective ca: alfabetizarea li stăpînirea unui limbaj<strong>de</strong> bază, reducerea inegalităţilor datorate imperfecţiunii sistemelor educative, perfecţionarea şireciclarea profesională, <strong>de</strong>zvoltarea creativităţii şi participarea la viaţa culturală. S-a consi<strong>de</strong>rat
13că educaţia adulţilor oferă alternative la învăţămîntul formal. Tot educaţia adulţilor se preocupăşi <strong>de</strong> formarea oamenilor în spiritul înţelegerii şi al păcii.Deşi educaţia adulţilor se adresează tuturor oamenilor, tuturor categoriilor sociale şipermite ansamblului populaţiei active să se adapteze la evoluţia continuă a cunoaşterii şi acerinţelor contemporane, ajutîndu-i pe indivizi să se integreze, să-şi amelioreze condiţiileexistenţei, experţii au i<strong>de</strong>ntificat cîteva grupuri prioritare care au nevoie <strong>de</strong> o asistenţă <strong>de</strong>osebită.Între grupurile umane ce necesită o atenţie şi un tratament <strong>de</strong>osebit se găseşte cel al femeilor, înve<strong>de</strong>rea stimulării participării lor pe plan intelectual, social, economic, civic, moral şi spiritual.Alte grupuri prioritare: tineretul – care are nevoie <strong>de</strong> asistenţă pentru integrarea sa socială maieficientă; persoanele handicapate – pentru inserţia lor socială, economică, culturală; persoanelevîrstnice – pentru menţinerea tonusului fizico-psihic şi utilizarea lor în munci mai puţinsolicitante. Pentru toate aceste persoane se pun probleme <strong>de</strong> formaţie, sănătate, loisir. Estenecesară o atitu<strong>din</strong>e <strong>de</strong>schisă, în ve<strong>de</strong>rea utilizării tuturor resurselor acestor categorii umane.În Declaraţia <strong>de</strong> la Hamburg asupra educaţiei adulţilor (1997), redactată la finalul celei<strong>de</strong>-a cincia conferinţe, se întăresc cîteva i<strong>de</strong>i mai vechi, se nuanţează altele şi se conturează noiopţiuni şi strategii <strong>de</strong> acţiune:– Această acţiune se axează pe afirmarea omului într-o societate cu caracter participativ,fondată pe respectul pentru drepturile omului, permiţînd o <strong>de</strong>zvoltare durabilă şi echitabilă; fărăo participare veritabilă şi explicită a oamenilor şi femeilor <strong>din</strong> toate orizonturile, umanitatea nuva supravieţui şi nici nu se va putea răspun<strong>de</strong> provocărilor viitorului.– Educaţia adulţilor, s-a convenit la Hamburg, nu e numai un drept, ci şi o cheie pentrusecolul XXI, o consecinţă a unei cetăţenii active şi condiţia unei participări plenare şi active laviaţa societăţii. Ea contribuie hotărîtor la <strong>de</strong>zvoltarea ecologică durabilă, la promovarea<strong>de</strong>mocraţiei, a justiţiei, a echităţii între sexe şi la <strong>de</strong>zvoltarea ştiinţifică, socială şi economică, darşi la edificarea unei lumi care preferă dialogul violenţei, promovînd o cultură a păcii, fondată pejustiţie. Educaţia adulţilor are ca finalitate suportul acordat indivizilor în efortul lor <strong>de</strong> a-şi afirmai<strong>de</strong>ntitatea şi <strong>de</strong> a da un sens superior vieţii lor. Se înţelege, un sistem <strong>de</strong> educaţie care îl asistă pefiecare actor social <strong>de</strong>-a lungul întregii sale vieţi trebuie să ţină seama <strong>de</strong> factori precum vîrsta,egalitatea sexelor, handicapurile, limba, cultura şi disparităţile economice.– Educaţia adulţilor <strong>de</strong>semnează un ansamblu <strong>de</strong> procese <strong>de</strong> învăţare, formale şi <strong>de</strong> altetipuri, graţie cărora individul adult aparţinînd unei societăţi îşi <strong>de</strong>zvoltă aptitu<strong>din</strong>ile, îşiîmbogăţeşte cunoştinţele şi îşi ameliorează calificarea tehnică şi profesională sau se reorienteazăîn funcţie <strong>de</strong> nevoile sale şi <strong>de</strong> cele ale societăţii. Acest tip <strong>de</strong> educaţie înglobează <strong>de</strong>opotrivăeducaţia formală şi educaţia permanentă, educaţia nonformală şi toată gama <strong>de</strong> posibilităţi <strong>de</strong>învăţare informală şi ocazională existente într-o societate educativă multiculturală, în funcţie <strong>de</strong>
- Page 1 and 2: Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3: 3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7: 6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10: 9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11: 11ideologii favorabile modernizări
- Page 15 and 16: 15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18: 17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20: 19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22: 214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24: 23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26: 25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28: 27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30: 29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32: 31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34: 33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36: descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38: 372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40: 39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42: 41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44: 43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46: 45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48: 47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50: 49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52: 51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64:
63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66:
65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68:
67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70:
69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72:
71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74:
73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76:
75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78:
77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80:
79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82:
81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84:
834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86:
85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88:
874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90:
893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92:
91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94:
93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96:
95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98:
975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100:
995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102:
101formă de învăţare, metode ce
- Page 103 and 104:
103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 105 and 106:
105de cultură generală, „aritme
- Page 107:
10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago