104Este nevoie <strong>de</strong> o reformă a educaţiei adulţilor, conchi<strong>de</strong> profesorul George Văi<strong>de</strong>anu, <strong>de</strong>o „revigorare sau <strong>de</strong> sporire a coerenţei şi eficienţei sistemului... cu preocuparea înscrierii saureînscrierii în contextul european”. După ce, timp <strong>de</strong> patru <strong>de</strong>cenii, educaţia a fost marcată <strong>de</strong>„tehnologism şi <strong>de</strong> economism", punîndu-se accentul doar pe obiective cognitive şimarginalizîndu-se „formarea cultural-spirituală a tinerilor şi adulţilor”, educaţia axiologică(pentru valori etice, civice, artistice, religioase), acţiune cu consecinţe încă greu <strong>de</strong> evaluat acum,s-a mers „împotriva curentului” european, urmărindu-se doar performanţe tehnologice, simultancu „stingerea culturii şi a educaţiei axiologice”.Este nevoie <strong>de</strong> un efort <strong>de</strong> refacere spirituală, chemîndu-se oamenii cu a<strong>de</strong>vărat valoroşisă se implice. Este aproape sigur, scria profesorul ieşean în 1992, că România va a<strong>de</strong>ra laConsiliul Mondial al Educaţiei Adulţilor (ONG cu statut A pe lîngă UNESCO) şi că va inauguraun benefic sistem <strong>de</strong> relaţii cu organisme cum sînt Consiliul Europei şi UNESCO. Pentru apregăti aceste racordări este necesară însă o reformă a educaţiei sociale. Iată cîteva <strong>din</strong>trepropunerile sale:– <strong>de</strong>mersul trebuie să fie global, bazat pe interdisciplinaritate, pe principii cum sînteducaţia permanentă, pregătirea pentru autoînvăţare eficientă şi evaluarea realistă;– crearea unui centru pentru problematica educaţiei adulţilor, capabil să elaboreze undocument filosofico-pedagogic care să traseze strategia viitoare în acest domeniu;– organizarea unor centre <strong>de</strong> formare sau reformare şi perfecţionare, menite să previnăsau să diminueze şomajul;– forme noi <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a educaţiei axiologice a populaţiei adulte şi vîrstnice;– promovarea noilor educaţii (relativă la mediu, pentru pace şi <strong>de</strong>mocraţie, economică,casnică, sanitară, prospectivă); popularizarea meto<strong>de</strong>lor educative tradiţionale promovate <strong>de</strong>familia românească.C. Schifirneţ (1992), la rîndul său, găseşte că avem nevoie <strong>de</strong> o strategie <strong>de</strong> resocializarea persoanelor aflate în dificultate, în această perioadă <strong>de</strong> tranziţie. Şomajul, vîrsta a treia, tînăruladult – iată teme care ar trebui să preocupe specialiştii în această perioadă <strong>de</strong> recesiune.După aceste tatonări şi încercări <strong>de</strong> repoziţionare <strong>de</strong> început, educaţia adulţilor sereorganizează şi se revigorează. Se pot înregistra două tipuri <strong>de</strong> acţiuni. Prima ar fi aceea <strong>de</strong>recuperare a tradiţiei şi <strong>de</strong> relansare a unor reuşite <strong>din</strong> trecut. În această categorie ar trebuiconsemnată, <strong>de</strong> exemplu, iniţiativa <strong>de</strong> reactivare a Societăţii pentru învăţătura poporului român.Fondată în 1866 (şi <strong>de</strong>sfiinţată în 1948), această acţiune pedagogică a avut, între obiective,instruirea şi educarea adulţilor prin cursuri generale şi prin propagarea cunoştinţelorprofesionale. Cursurile se adresau adulţilor cu o anumită instrucţie, micilor meseriaşi, păturiimijlocii: meşteşugarilor, calfelor şi ucenicilor, micilor negustori. Acestora li se ofereau cursuri
105<strong>de</strong> cultură generală, „aritmetică aplicată operaţiunilor practice”, „noţiuni elementare <strong>de</strong> higienă,şi ştiinţe fizico-naturale aplicabile întrebuinţării vieţii”, cunoştinţe <strong>de</strong> istorie şi geografie, un curs<strong>de</strong> „instrucţie civică”, morală şi religioasă.Întrebări <strong>de</strong> autoevaluare1. Ce înţelegeţi prin educaţie permanentă?2. Lămuriţi educaţia permanentă ca o tehnică specifică <strong>de</strong> acţiune.3. Faceţi o caracteristică a principiilor educaţiei permanente.4. Explicaţi direcţiile noi în educaţia <strong>de</strong>-a lungul întregii vieţi.
- Page 1 and 2:
Universitatea de Stat „Alecu Russ
- Page 3:
3Capitolul I. ÎNTREBĂRI LITIGIOAS
- Page 6 and 7:
6exclusiv pedagogică, ea va deveni
- Page 9 and 10:
9personalităţii, crede el, nu poa
- Page 11 and 12:
11ideologii favorabile modernizări
- Page 13 and 14:
13că educaţia adulţilor oferă a
- Page 15 and 16:
15- Noua concepţie despre educaţi
- Page 17 and 18:
17vede pe sine în prima sa stare c
- Page 19 and 20:
19Trăsătura cea mai evidentă a
- Page 21 and 22:
214) Să evidenţieze metodele de i
- Page 23 and 24:
23acestei idei, în particular, în
- Page 25 and 26:
25Capitolul II. STUDIUL VÎRSTEI AD
- Page 27 and 28:
27crescută să rămînă singuri.O
- Page 29 and 30:
29aveau cariere profesionale şi ca
- Page 31 and 32:
31căsătorii oficiale, majoritatea
- Page 33 and 34:
33poate fi şocul; persoana care a
- Page 35 and 36:
descoperiri susţin oarecum opiniil
- Page 37 and 38:
372) O stabilitate mai mare s-a obs
- Page 39 and 40:
39Ce caracteristici presupune educa
- Page 41 and 42:
41fiecărui om există un anumit ta
- Page 43 and 44:
43- Programa instruirii adulţilor
- Page 45 and 46:
45asemenea de indicat succesele şi
- Page 47 and 48:
47- Foloseşte dialogul, pentru a-i
- Page 49 and 50:
49Capitolul IV. METODE ŞI TEHNICI
- Page 51 and 52:
51dintre ele, fiind certe, ca de al
- Page 53 and 54: 53expunerea de adeziune totală sau
- Page 55 and 56: 55Desfăşurarea cursului magistral
- Page 57 and 58: 57dintre noi ne-am dezvoltat person
- Page 59 and 60: 59îmbinarea cunoscutului cu necuno
- Page 61 and 62: 61vom reuşi să realizăm una din
- Page 63 and 64: 63ele, ci să ajungă la semnifica
- Page 65 and 66: 65înfăţişa cum noi făurim ast
- Page 67 and 68: 67Conversaţia individuală şi în
- Page 69 and 70: 69cursului prin întrebări şi ră
- Page 71 and 72: 71creativităţii (tot proces de ed
- Page 73 and 74: 73(adultului) şi nu simple înregi
- Page 75 and 76: 75realiza prin aceasta sau cum pute
- Page 77 and 78: 77Să presupunem că avem de organi
- Page 79 and 80: 79grupului de formare (K. Levin şi
- Page 81 and 82: 81Obiective specificeObiective gene
- Page 83 and 84: 834.3. Metode de joc ale desfăşur
- Page 85 and 86: 85(2) Jocurile operaţionale ajută
- Page 87 and 88: 874. Învăţarea individuală a ro
- Page 89 and 90: 893. Mersul jocului:- familiarizare
- Page 91 and 92: 91competiţii, imitaţii, interpret
- Page 93 and 94: 93discutat, adultul care învaţă
- Page 95 and 96: 95Toate aceste noi provocări pot c
- Page 97 and 98: 975.2. Obiectivele educaţiei perma
- Page 99 and 100: 995.3. Caracteristicile conceptuale
- Page 101 and 102: 101formă de învăţare, metode ce
- Page 103: 103Mai decupăm, dintre numeroasele
- Page 107: 10727. Surdu, E., Prelegeri. Pedago