12.07.2015 Views

coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Fereastra - 2009PROZĂ SCURTĂCornel DIACONUCerul ca o aripă frântăPoteca îngustă pleca dinbuza malului şi „cădea” brusc înuliţa bolovănoasă, lângă cumpănace se profila pe cerul rece ca o aripăfrântă. Victor şi-a aţintit ochii pebraţul lung din salcâm, de unde lanţulruginit cobora în adânc. Aceeaşicumpănă, aceleaş ghizduri… Doargăleata era alta. Îl cuprinse nostalgia.Sub pleoapele lui de copil îşicăuta rostul în viaţa de neuitat a satului,cu bucurii şi tristeţi, cu morţişi naşteri, regrete şi resemnare.Ziua scurtă se furişa spreînserare. Nu-şi anunţase venirea.Se apropia de poarta înaltă, iscodindprintre scândurile gardului.Cu spatele spre drum, maică-sa îşivedea de treburi, potolind orătăniilecu boabe aurii de porumb. „Astea– spunea ea deseori – de le-ailăsa călare pe hambar tot nu s-arsătura vreodată”. I-a urmărit ovreme gesturile ordonate, un picobosite. Ar fi vrut să se apropie pefuriş dar, ca să n-o sperie, a trântitcu zgomot poarta. S-a întors surprinsă.– Sărut-mâna mămico!...Castronul cu grăunţe i-ascăpat din mână şi grăunţele s-aurisipit, stârnind o învălmăşeală dearipi. Apoi Victor a simţit blândeţeapalmelor ei cuprinzându-i obrajiicu o bucurie imensă.– Bine-ai venit, băiatulmamii!Casa, construită în pantă,fusese a bunicilor lui. Se prăpădiserăamândoi când Victor nu-şi încheiaseîncă socotelile cu vârsta copilăriei.Le simţea acut lipsa şi dragosteaîn ciuda anilor care ar fi trebuitsă-i cicatrizeze suferinţa..Treptele urcau zidul înaltdin piatră şi se opreau în prispa largă,de unde se putea vedea aproapetot satul. Dincolo de crivina cuplopi şi anini, prundul moţăia înclipocitul mătăsos al gârlei. S-a o-prit lângă mărul dulce, supravegheatîn copilărie de zâmbetul îngăduitoral mamei. I-a mângâiat cudegetele scoarţa bătrână. Cu roadelelui îşi umplea, în fiecare vară, sânulcămăşii, şi-şi lipăia, în grabă,tălpile goale prin praful fierbintepână-n răcoarea prundului. Ar fivrut să-i vorbească. Citise că întreplante şi cel care le îngrijeşte sepăstrează o legătură energetică,82

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!