coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

Fereastra - 2009bun în locul celor demolate... Revistele mai sus menţionate erau subvenţionatede stat. Redactorii erau remuneraţi şi colaboratorii „onoraţi” tot de stat. În fruntearedacţiilor erau numiţi profesionişti, iar aceştia, fireşte, angajau tot profesionişti.„Capitalismul” a înscăunat pretutindeni amatorismul, nepotismul.Peste tot banul decide, banul dictează. Banul „ciordit” peste noapte de „băieţiideştepţi”, „descurcăreţi”... „De ce publici, dragă frate şi confrate, gogomăniileastea, pe care ştii, din start, că n-o să le citească nimeni? l-am întrebat pe maimarele unei reviste de gen. „Pentru că autorii lor îmi sponsorizează publicaţia...”Deci, banul decide! Să nu te miri dacă într-o bună zi un magnat ca GigiBecali sau un Dinu Patriciu vor fi declaraţi, mâine-poimâine, cei mai mariumorişti români contemporani!”L.M.: Trăim într-o ţară a clasamentelor cu primii zece: scriitori, fotbalişti,oameni politici sau români pur şi simplu. Nefiind adeptul acestor „ierarhizări”am să vă rog să enumeraţi – în dezordine – scriitorii cei mai apropiaţide sufletul lui Efim Tarlapan...E.T.: Ia, dacă ai de unde (pentru că tirajul s-a vândut, vorba ta, „capâinea caldă”), „Marea antologie a epigramei româneşti, de la bijuterii folcloricela performanţe clasice” sau „O antologie cronologică a aforismului...”,deschide-le la sumar. Treci cu privirea peste cele câteva sute de nume de autoride epigramă şi aforism, majoritatea clasici ai satirei şi umorului naţional. Aceştiaîmi sunt cei mai apropiaţi de suflet. Pe ei i-am cuprins, cu profunda dragostede cititor şi antologator.L.M.: Cluburile de epigramă au un rol important în evoluţia şi propăşireaepigramei. Nu vi se pare însă că liantul dintre ele nu prea există şi căregionalizarea tinde să „producă” epigramişti de... Cluj, de Iaşi, de Bucureştiş.a.m.d.?E.T.: Un „club” ideal ar trebui să semene cu o unitate de învăţământ,alcătuită din profesori, studenţi, elevi... Or, la noi, grupurile epigramatice aducmai mult a liste de partid... E un mare noroc dacă în fruntea clubului se află unas al epigramei. Şi rar... Lucrul acesta se aruncă în ochi pe la festivaluri, la caresunt invitaţi, de regulă, nu epigramiştii de forţă, ci, în mod obligatoriu „şefii”,chiar dacă producţiile literare ale unora lasă mult de dorit.L.M.: S-a pus în discuţie, în ultimii ani, afilierea UER la UniuneaScriitorilor. Consideraţi că această tentativă are şanse de reuşită?E.T.: Nici o şansă! Ne-o vădeşte presa literară care, de mai multedecenii, ignoră marii creatori de epigramă, ca să nu mai vorbim de restul...L.M.: Ce proiecte literare aveţi în „atelier” în perspectivă?E.T.: Încerc să-ţi răspund cu o parabolă. Fiind gazetar în regimul comunist,am intenţionat să scriu un articol despre un gospodar harnic, dintr-unsat. Omul, aflând intenţia mea, mi-a zis: „Să nu scrii! Că despre unul ca mine,din satul vecin, s-a scris, iar după ce a apărut gazeta, hoţii, într-o noapte, i-aufurat tot din gospodărie...” Permite-mi, aşadar, să nu-mi... desecretizezproiectele!52