12.07.2015 Views

coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Dumitru DĂNĂILĂALMANAHALIOANEIÎn vara când mă aflam cu serviciulîn Bucureşti, că noi, militarii nemutam des prin toată ţara, am observatceva nefiresc în purtarea Ioanei. Ainsistat să mergem la un restaurant cuterasă, „La Filoti” îi spunea, să luămmasa în aer liber. Acolo era patron unvăr de-al ei, de nu ştiu a câta spiţă.Vărul ne-a primit foarte bine.Masă rezervată, marş de întâmpinare,zis, la acordeon, de un balaoacheş dinorchestră, avea şi orchestră restaurantul,servire cu toate bunătăţile, cu totdichisul. Când amatorii de bere şimici au plecat, sătui, care încotro, Filotia venit la masa noastră. Chelneriiau început a roi pe lângă el ca pelângă un rege.Regele închipuit, vărul de-anu ştiu câta spiţă al Ioanei, era cu vreoopt ani mai tânăr decât mine, eu a-veam pe atunci..., patru ani din secolultrecut plus 38…, da, 42. Era înaltdar nu cine ştie ce, brunet, cu părulnegru, bogat la spate, cu mustaţă bineîngrijită şi buza de sus un pic despicată.Mustaţa masca binişor micul defect.Altminteri, n-arăta rău, aducea aartist de cinema, avea şarm. Era el patron,cum o fi ajuns patron la vârstaaia nu ştiu, dar nu de aceea atrăgeaprivirile doamnelor şi mai abitir peale Ioanei, care se uita le el ca la o statuieantică şi râdea zgomotos ori decâte ori vărul de-a nu ştiu câta spiţă,despre care nu ştiam până atunci decâtdin auzite, şuiera, prin buza despicată,bancuri deocheate.Acasă, după ce ne-am dus laculcare, Ioana a fost, scuze, băiete,n-am cum să ocolesc scena, a fost deo pasiune necunoscută până atuncicare, cu siguranţă, nu era doar efectulbăuturilor fine ori al parfumului aceleiseri de primăvară, era primăvară,ca acum. Ceva nu era tocmai în regulă.M-am tot întrebat ce şi n-am găsitrăspuns. Am privit această, cum să-izic… nemaiîntâlnită drăgălăşenie a eica pe o mică recompensă. Nu mai ieşisemîn lume de o perioadă de timpcam lungă, în care am trebăluit multsă ne aranjăm noua casă, casa noastră,la care visasem atât de mult. Ne mutasemde curând acolo, în Dămăroaia şi,poate, Ioana a vrut ca pasiunea ei săînsemne un început promiţător în cuibulnostru, ridicat cu mari eforturi.37

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!