coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

Aş fi dorit să-nvârt la roata-i însă eram destul de scund.Îmi permitea, câteodată, să-i dau la râşniţă vopsele.Priveam vrăjit ce formă suplă lua un boţ de lut rotundŞi-a tot făcut Nea Anghel oale până-a trecut şi el în ele !✰Trăiesc tristeţi nemărginite când cineva din preajmă moare.Orice plecare-i o fărâmă din cea care va fi de tot.Copilăria-i o fântână ce strop de apă nu mai are.Din nucul falnic altădată a mai rămas un singur ciot.Orice plecare-i o fântână din cea care va fi de tot.În urmă casa părintească plânge cu lacrimi rugătoare.Din nucul falnic altădată a mai rămas un singur ciot.În mâna mamei arde încă înfricoşata lumânare.În urmă casa părintească plânge cu lacrimi rugătoare.Presimt că nu mai este vreme ca din paragină s-o scot.În mâna mamei arde încă înfricoşata lumânare.Primesc fără să vreau sărutul perfidului Iscariot.Presimt că nu mai este vreme ca din paragină s-o scotŞi nici nu-mi pot opri urmaşii să dea anunţuri de vânzare.Primesc fără să vreau sărutul perfidului Iscariot.Trăiesc tristeţi nemărginite când cineva din preajmă moare!✰Crescuse-n colţul fast al casei salcâmul sfânt şi l-am tăiat.Grădină mea cu umbră deasă a devenit de-odată clară.Brusc s-a deschis o perspectivă cu totul nouă către sat.Turla bisericii-am zărit-o de-aici pentru întâia oară.Grădina mea cu umbră deasă a devenit de-odată clarăO boare de mister se stinge cu orice zid escaladat.Turla bisericii-am zărit-o de-aici pentru întâia oară.M-a potopit melancolia şi spaima şi m-am închinat.O boare de mister se stinge cu orice zid escaladat.Salcâmul mă ferise parcă de răutatea din afară.M-a potopit melancolia şi spaima şi m-am închinatŞi-am înţeles că libertatea e numai cea interioară.Salcâmul mă ferise parcă de răutatea din afară.Se uită mustrător la mine opt pari din gardul reparat.Şi-am înţeles că libertatea e numai cea interioară.Crescuse-n colţul fast al casei salcâmul sfânt şi l-am tăiat.19ALMANAH