coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

Fereastra - 2009SărbătoareaNaşteriiDomnului„Hristos se naşte măriţi-L”Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei – MizilZiua aceasta, a Naşterii Domnuluinostru Iisus Hristos, este ceamai mare şi mai însemnată zi pe careo cunoaşte omenirea. Zi de bucuriecerească şi pământească, bucurie nudoar de o zi, nu de un an, ci de maibine de două mii de ani şi cât va maifi lumea; zi de hotar adânc între douălumi. Nicio altă zi nu a lăsat urme atâtde adânci şi luminoase ca aceasta;nicio o altă zi nu a schimbat înfăţişarea,chipul sufletesc, gândirea, simţirea,viaţa omenirii, ca această zi –ziua Naşterii Pruncului Iisus.Nici palat, nici măcar o casămodestă, nici curteni, nici suită, niciînvăţaţi împrejur, nici medici şi nicimăcar cele obişnuite şi necesare pentruvenirea unui prunc pe lume, fie şiîn cea mai săracă aşezare omenească.Un adăpost de vite, la o margine decâmp, oraş străin, departe de casă şide cunoscuţi: acolo a venit pe lumeCel ce avea să schimbe faţa lumii.Acolo, în cea mai umilă stare şi înfăţişareomenească, aducea Dumnezeu pelume pe Fiul Său ca om. Prunc sfânt,dumnezeiesc, şi din neam omenesc defrunte, neamul regal al lui David, senăştea necunoscut, într-un moment degriji lumeşti, alergături, de neatenţie.Pe când oamenii se adunau şi socoteaucât de întinsă şi de puternică esteîmpărăţia lor, mândri de a fi cetăţeniişi închinătorii marelui împărat de laRoma, celălalt Împărat, Dumnezeu,Împăratul împăraţilor, trimite unPrunc în mijlocul lor, pe Fiul Său,născut de la Duhul Sfânt şi din FecioaraMaria, ca să înfiinţeze împărăţianouă, Biserica lui Dumnezeu.Acesta este tâlcul cel mare al NaşteriiDomnului, aceasta este însemnătateaunică, neîntrecută şi nemicşorată aacestei zile mari şi sfinte, când Fiullui Dumnezeu, Fiu al cerului şi al pământului,Dumnezeu înfrăţit cu noi închip de om, se năştea dintr-o fecioarăpentru mântuirea noastră.Sărbătoare Naşterii Domnuluinostru Iisus Hristos este cunoscutăîn popor sub numele de Crăciun.Termenul îşi are originea într-un cuvântdin fondul trac, din care provineşi aromânul crăciun, cărciun – butucaprins în noaptea şi în ajunul zilei solstiţiuluide iarnă.Întemeiat pe o solidă argumentare,prof. Muşu arată că numelesărbătorii este de origine şi de semnificaţienaturistă, întrucât sărbătoareaNaşterii Domnului s-a suprapus ace-146