coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

Fereastra - 2009Mihai-Athanasie PETRESCUPoezia înălţimilor( Scurtă biografie a compozitorul, aviatorul şi scriitoruluiIonel Fernic, autorul volumului de schiţe „Misterele dinMizil“, publicat în 1927)Printre personalităţile cele maicunoscute ale istoriei aviaţei dinRomânia, compozitorul şi poetulIonel Fernic ocupă un loc de seamă,datorită notorităţii sale ca artist pede-o parte, dar şi performanţelor realizateîn zborul cu motor sau în paraşutism.Încă din primii ani de liceu(pe care l-a urmat la colegiul „VasileAlecsandri” din Galaţi), Ionel şi-aarătat pasiunea pentru muzică şi pentrumaşinile de zburat. De la profesorulsău, Teodor Fuchs, a învăţat săcânte la pian şi chitară, dobândind şiprimele cunoştinţe de armonie şi compoziţie.Se pare că sub îndrumarea luiFuchs a realizat Fernic prima sa compoziţie:„Cruce albă de mesteacăn”.Atunci când nu exersa la instrumentelesale favorite, Ionel, împreunăcu vărul său, George Fernic,construia avioane. Erau anii cândamintirea zborurilor lui Aurel Vlaicuera încă vie în conştiinţa românilor.Avioanele inventate de Fernic erau„cutii goale de portocale”(…). „Eliceaera o scândură pusă în vârfulunei frigărui de fript pui, care traversalada de la un capăt la celălalt”,(fragmente dintr-o scrisoare a lui IonelFernic).Părinţii au încurajat pasiunealui Ionel pentru muzică, pe care ovedeau ca pe un hobby pentru viitor.Cariera pe care o visau pentru fiul lorera ingineria, dar tânărul i-a deziluzionat:a ales actoria. A reuşit primul laexamenul de admitere la Conservatoruldin Bucureşti, secţia de artă dramatică,unde, bursier fiind, a studiat şia jucat cu marii actori ai timpului:Aristide Demetriad, Ion Manolescu,Mişu Fotino ş.a.Obligativitatea satisfaceriistagiului militar l-a despărţit de scenă.A făcut Şcoala de ofiţeri în rezervă laPloieşti, oraş în care a rămas apoimulţi ani. A început o viaţă boemă,cunoscând oameni din toate mediilesociale. În această perioadă şi-a redescoperitvechea pasiune pentru muzicauşoară. A devenit compozitor, iarcântecele sale cucereau instantaneustatutul de slagăre, multe dintre elerămânând şi azi în patrimoniul culturalromânesc. Nu sunt necunoscutenici tinerei generaţii unele dintre frumoaselesale tangouri şi romanţe:„Adio doamnă”, „Beau”, „Iubesc femeia”,„Minciuna”, „Scrisoare de a-mor”, „Minte-mă“.Împreună cu Nicolae Kiriţescu,care i-a oferit textul, în variantafranceză, Fernic a dăruit ascultătorilornemuritorul cântec „Pe boltă când a-pare Luna“.În anul 1927, Ionel Fernic apublicat volumul de schiţe „Misterele132