coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

Fereastra - 2009Roman COTOŞMANIn memoriamIon Gelu MUREŞANNăscut la 1 octombrie 1935în localitatea Jimbolia destul deaproape de Timişoara a făcut studii deteologie la Sibiu. Stabilit la Timişoaraa învăţat desenul şi elementele de artăplastică de la maestrul Julius Podlipnycare studiase la Academia deArtă de la Budapesta. Acest era un expresionist,total neconformist dar caprofesor era de neegalat. Cu el am învăţatşi eu desenul şi pictura ca elev laLiceul de Muzică şi Arte Plastice, liceusituat foarte aproape de o vechepiaţă din Timişoara unde locuia RomanCotoşman. Atelierul profesoruluiera şi el în apropiere, iar acolo, prinanii 60, ne-am întâlnit.Profesorul mă chema la atelierca să-l ajut deoarece îşi pierduseîntr-un accident din copilărie mânadreaptă, dar de fapt mă punea să desenez,să răsfoiesc albume de artă, vorbeamdespre pictură ca astfel să maiînvingă lenea mea artistică. De maimulte ori se purtau discuţii în trei, selucra la fel şi se lămureau chestiunileartistice. Deoarece eram un spirit liberca şi Roman Cotoşman ne-amîmprietenit şi mă duceam des la elacasă unde îl găseam mereu lucrând.Experimenta „monotipul” ca tehnicădar şi ca expresie a unui conţinut artistic.”Cotoşman era un neobositcercetător al posibilităţilor de comunicareprin artă, simţea şi spunea mereucă arta nu este de fapt un tablou”sauo imagine copiată a realului,arta înseamnă comunicare directă eradin ce în ce mai preocupat de spiritualşi senzorial, de participarea spectatoruluila opera de artă, se gândea ladispozitive umano-mecanice, la otendinţă care deja începea să-şi facăsimţită prezenţa stimulată de cinetism,constructivism, op-art sau artaabstractă ca şi de experimentele americaneale lui Andy Warhol, cu artapopsau chiar prin nostalgia cubismului,sau lucrările unui alt mare artistromân de avangardă născut la Braşov,Hans Mattis-Teutsch, membru algru-pării artistice germane, DerBlaue Reiter. Cotoşman dorea integrareaunor tehnici vizuale într-unlimbaj sincretic.Iată ce spunea Cotoşman desprearta lui şi despre artă în gene-ral:120