coperta 1:coperta 1.qxd.qxd - Primaria Mizil

ALMANAHcărarea bătătorită de urme de paşi,frunze şi aşteptări. Atunci am văzut-oprima dată pe ea şi părul ei despletitde vânt, de copaci, de mâinile mele …A fost minunat. Părul despletitîmi învăluise cu multă luminătrupul şi sufletul. Alergam pe cărărilepline de toate anotimpurile şi zilele numai aveau nevoie de nopţi, pentru căea mă învăţa să râd iar eu o învăţam sămeargă pe cărarea bătătorită de urmede paşi, frunze şi aşteptări. A învăţatuşor, chiar foarte uşor, să păşească,reuşind într-o bună zi chiar să alerge.Învăţasem şi eu să mă bucur.Învăţasem plăcerea. Îmi plăcea totce-i plăcea, îi plăcea tot ce-mi plăcea.Visul ei învăţa şi el să alerge,împrăştiind lumină, zâmbet, cer. Picioareleei învăţaseră de la copacidesculţul şi alergau strivind în fiecaredimineaţă roua de pe ochii mei.Şi aşa, împreună, învăţasemsă ne cuibărim sufletul în universulcărării, învăţasem să ne doară tălpilede copilărie, învăţasem să improvizămn.emurirea. În zâmbetul alergăriinoastre se revărsa cerul.De prea multă lumină, părulei despletit a învăţat şi el să alerge.Mai repede decât ea. Mai repede decâtmâinile mele, decât dorinţelenoastre.Până când, într-o zi, nu l-ammai găsit în liniştea noastră. Ea atresărit speriată … L-am căutat!Copacii, munţii, cerul ţipaulinişte. Plutea peste tot un sentimenttragic de nevinovăţie.– Ascultă …! Îmi spune EA.– …!?– Auzi!? E părul meu despletit.Mă strigă …mă strigă!– Nu… E drumul mare şizgomotul lui …– Nu… Ascultă, el e, măstrigă …– Nu… E zgomotul şi drumulmare… Nu te duce… Rămâi aici…– Nu vă duceţi!… Ţipaumunţii, copacii, cerul, cărarea bătătorităde urme de paşi, frunze şi aşteptări.În ecoul ţipătului, EA s-a dus.S-a dus …Nu am urmat-o. Am rămasacolo! Ştiam că părul ei despletit primisechemarea şi era acolo, în mulţimeaaceea. La drumul mare.Eu am rămas acolo, cu cărareabătătorită de urme de paşi, frunzeşi aşteptări.Am rămas acolo,Cu viaţa mea.Din când în când mai ies, debunăvoie, la drumul mare.Pentru a-mi lua porţia de pedeapsă.Timp de zile, luni sau chiarani, cu toate că vreau să merg numaiînainte, trec iar prin aceleaşi locuri,zgomote, râsete, cu frig, cu arşiţă, cufrig, cu arşiţă, cu urme de paşi, defrunze şi aşteptări.Pe cărare...117