Construire Parc Eolian Murighiol - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTITULAR: EOL POWER COMPANYSTUDIU DE EVALUAREADECVATAPARC EOLIANMURIGHIOLINTOCMIT: BIOSYS GROUP S.R.L.SEPTEMBRIE 2011BIOSYS GROUP CONSTANTA1

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaELABORARE DOCUMENTATIE:Biol. drd. Gabriel BANICAConf. dr. Marius SKOLKAIng. drd. Daniyar MEMEDEMINBIOSYS GROUP CONSTANTA2

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCUPRINSPag.1 GENERALITĂŢI1.1 Scop si obiective1.2 Surse de informare1.3 Elaboratorul studiului2 INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS2.1 Informaţii generale2.1.1 Denumirea proiectului2.1.2 Beneficiarul proiectului2.1.3 Descrierea obiectivelor proiectului propus2.2 Localizarea proiectului2.3 Modificări fizice ale mediului ce vor avea loc pe durata implementăriiproiectului2.4 Resurse naturale necesare implementării proiectului2.5 Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar, pentru a fi utilizate la implementarea proiectului2.6 Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora2.7 Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului2.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus2.9 Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadeide implementare2.10 Activităţi ce pot fi generate ca rezultat al implementării proiectului2.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului2.12 Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot generaimpact cumulativ cu proiectul propus3 INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI3.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar3.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor si/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatateBIOSYS GROUP CONSTANTA3

a PPStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea3.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitarafectate şi a relaţiei acestora cu ariile protejate de interes comunitarînvecinate si distributia acestora3.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar3.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate3.6 Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilornaturale protejate de interes comunitar3.7 Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar3.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interescomunitar inclusiv evolutii/schimbari ce se pot produce in viitor3.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate – posibileschimbari in evolutia naturala a ariilor protejate afectate4 IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI4.1 Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului, susceptibilesă afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar4.1.1 Impact direct si indirect4.1.2 Impact pe termen lung sau scurt4.1.3 Impact in faza de constructie, operare si dezafectare4.1.4 Impact rezidual4.1.5 Impact cumulativ4.2 Evaluarea semnificaţiei impactului4.2.1 Evaluarea impactului PP propus4.2.1.1 Evaluarea impactului cauzat de PP fara a lua in considerare masurile dereducere a impactului4.2.1.2 Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilorde reducere a impactului4.2.2 Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP4.2.2.1 Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fara a lua in consideraremasurile de reducere a impactului4.2.2.2 Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere aimpactului pentru PP si pentru alte PP4.3 Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor şi habitatelor de interescomunitarBIOSYS GROUP CONSTANTA4

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea5 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI5.1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere a impactului5.2 Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului6 METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVINDSPECIILE SI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE7 CONCLUZII8 BIBLIOGRAFIE9 ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI9.1 Pasari – functii ecologice9.2 Plan de situaţie9.3 Plan de incadrare în zonă9.4 Harta siturilor Natura 2000 invecinate proiectului9.5 Certificat de urbanism9.6 CV-uri specialistiBIOSYS GROUP CONSTANTA5

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSTUDIU DE EVALUARE ADECVATA1. GENERALITATI1.1. Scop si obiectiveScopul si importanta proiectuluiCresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativcu 1,7% pentru petrol, 2,5% pentru gaze naturale, 2,3% pentru carbune si 1,9% pentru energianucleara. Exista sase motive pentru care capacitatea de de generare de energie eoliana cresteatat de rapid: vantul se gaseste din abundenta, este ieftin, este inepuizabil, se gaseste la scaralarga, este curat si nu perturba clima. Nici o alta sursa de energie nu are toate aceste atribute.Europa conduce lumea intr-o epoca a energiei eoliene. Germania, care a depasit Statele Uniteale Americii in 1997, este ―conducatoare‖, cu o capacitate de generare de energie eoliana de 16600 megawati. Spania, o utilizatoare in crestere de energie eoliana, din sudul Europei, a depasitStatele Unite in 2004. Danemarca, tara care, in prezent, obtine impresionantul procent de 20%din energia de care are nevoie prin utilizarea vantului, este si ea producator si exportator de varfde turbine eoliene.In estimarile sale cu privire la 2005, Global Wind Energy Council apreciaza ca, in ceea cepriveste capacitatea Europei de a genera energie eoliana, aceasta va creste de la 34 500megawati in 2004, la 75 000 megawati in 2010 si 230 000 megawati in 2020.Pana in 2020, doar cativa ani de aici inainte, se estimeaza ca electricitatea generata pe bazavantului va satisface nevoile de energie electrica pentru locuinte a circa 195 000 000consumatori, ceea ce inseamna jumatate din populatia Europei.Dupa ce si-a pus la punct cea mai mare parte din capacitatea sa, de 34 500 megawati, degenerare de energie electrica eoliana, pe uscat, Europa exploateaza acum si vantul din zonelede coasta. O evaluare realizata in 2004, de catre grupul de consultanta in domeniul energieieoliene Garrad Hassan, cu privire la potentialul zonelor de coasta ale regiunii, a concluzionatca, daca guvernele s-ar ―misca‖ suficient de hotarat in sensul dezvoltarii vaste a capacitailor degenerare de energie eoliana din regiunile de coasta, pana in 2020, vantul ar putea deveni sursade energie pentru intreaga Europa, in ceea ce priveste consumul casnic.Marea Britanie, care se misca rapid in sensul dezvoltarii capacitatii sale de producere deenergie eoliana in regiunile de coasta, a acceptat, in aprilie 2001, oferte pentru locatii care vorBIOSYS GROUP CONSTANTA6

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaasigura o capacitate de generare de energie eoliana de 1 500 megawati. In 2003, guvernul aprimit oferte pentru alte 15 locatii din regiunile de coasta, cu o capacitate de generare deenergie eoliana care ar putea depasi 7 000 megawati. Necesitand investitii de peste 12 miliardedolari S.U.A., aceste ferme eoliene de coasta ar putea satisface nevoia de electricitate pentrulocuinte a 10 000 000 din cele 60 000 000 de oameni, cat reprezinta populatia tarii. La sfarsitullui 2004, Marea Britanie avea in regiunile de coasta putere eoliana instalata de 124 megawatifiind inca in constructie.Promovarea dezvoltarii capacitatilor de exploatare a vantului in Europa este rezultatul ingrijorariiprovocate de schimbarile climatice. Valul record de caldura ce a lovit Europa in 2003, val ce aparjolit culturile si a dus la pierderea a 49 000 de vieti, a accelerat inlocuirea carbunelui, a caruiutilizare a dus la perturbarea climei, cu surse de energie curate. Printre celelalte tari care seindreapta serios catre utilizarea vantului, se numara Canada, Brazilia, Argentina, Australia, Indiasi China.Unul dintre elementele ce fac vantul atat de ―atragator‖, il reprezinta abundenta sa. CandDepartamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii a dat publicitatii primul sau ―inventar‖ cuprivire la resursele de vant, in 1991, s-a vazut ca trei state bogate in vant – Dakota de Nord,Kansas si Texas – aveau suficienta energie eoliana pentru a satisface nevoile de electricitate lanivel national. Cei care se gandeau la vant ca la o sursa de energie de calitate mai slaba au fostsurprinsi de aceasta descoperire.Retrospectiv, stim ca o astfel de subestimare grosolana a potentialului vantului s-a bazat petehnologiile existente la nivelul anului 1991. Progresele inregistrate de atunci in domeniulproiectarii de turbine, permit functionarea turbinelor la viteze mici ale vantului, permittransformarea mai eficienta a energiei eoliene in energie electrica si permit exploatarea maivasta a regimului vantului. In 1991, turbinele eoliene ajungeau, in medie, la 40 metri inaltime.Astazi, noile turbine sunt inalte de 100 metri, reusind poate sa tripleze ―recolta de vant‖ obtinutaatunci. Stim acum ca S.U.A. au suficienta energie eoliana ce poate fi exploatata pentru a facefata nu numai necesarului national de electricitate, ci si necesarului national de energie.Cand industria producatoare de energie eoliana a inceput sa se dezvolte in California, lainceputul anilor 1980, electricitatea generate de vant costa 38 centi per kilowatt ora. De atunci,costul ei a scazut la 4 centi, sau chiar mai mult, in locatiile cu potential eolian de ―prima‖ calitate.Iar unele contracte de aprovizionare cu energie pe termen lung au fost semnate, in S.U.A., la 3centi pe kilowat ora, facand din vant una dintre cele mai ieftine surse de electricitate din lume.Principalul cost asociat electricitatii generate eolian il reprezinta investitia initiala pentruconstruirea fermelor eoliene. Din moment ce vantul este un ―combustibil‖ gratuit, singurul costde operare este cel cu intretinerea turbinelor. Data fiind recenta volatilitate a pretului gazelornaturale, stabilitatea pretului energiei generate pornind de la puterea vantului este deosebit detentanta. Cum este aproape sigur ca in viitor pretul gazelor naturale va fi inca unul si mai mare,centralele electrice pe baza de gaze naturale ar putea deveni intr-o zi simple ―rezerve‖ pentruelectricitatea generata prin exploatarea vantului.BIOSYS GROUP CONSTANTA7

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDat fiind potentialul enorm al vantului si beneficiile pe care utilizarea acestuia ca sursa deenergie le aduce in ceea ce priveste stabilizarea climei, a sosit momentul sa luam inconsiderare concentrarea eforturilor noastre exclusive in sensul dezvoltarii de resurse deenergie eoliana. In loc sa dublam cantitatea de energie electrica generate eolian la fiecare 30de ani, poate ar trebui sa o dublam in fiecare an, pe parcursul catorva din urmatorii ani, cam totasa cum numarul computerelor conectate la internet s-a dublat in fiecare an din 1985 incoace.Intr-o astfel de situatie, costurile ar scadea precipitat, conferind electricitatii obtinute pe bazavantului un avantaj asupra combustibililor fosili mai mare decat a fost vreodata (Brown, L., R.2006. Planul B 2.0 – Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas. EdituraTehnica, Bucuresti, p. 199-203).O problema ar fi ca electricitatea produsa variaza considerabil in functie de anotimpuri, deviteza vantului si de puterea furnizata de acesta (***. 2008. Les autres energies. Science et Vie,Hors Serie, no. 243, juin 2008, Paris, p. 42-43).Centralele eoliene sunt uneori criticate pentru diverse motive, cum ar fi zgomotul produs,impactul peisager sau impactul asupra pasarilor. Exista o solutie, amplasarea acestor turbineeoliene pe mare, dar acest lucru dubleaza investitia (***. 2008. Des renouvelables pas si―vertes‖. Science et Vie, no. 1086, mars 2008, Paris, p. 68).Este evident ca o astfel de sursa de energie va deveni una din temele importante de cercetarepentru o gama larga de specialisti din diverse domenii. Totul pentru cat mai multa energiecurata si durabila!BIOSYS GROUP CONSTANTA8

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. nr. 1 - Turbină eoliană în DobrogeaObţinerea energiei eoliene începe să devină o preocupare constantă a statelor UniuniiEuropene. În prezent asistăm la o dezvoltare accelerată a parcurilor de centrale eoliene, maiales în statele din nordul si vestul Europei.Exemplificăm acest lucru prin câteva date care ne dau puterea centralelor eoliene instalate încâteva ţări din Europa, la sfîrşitul anului 2007.Puterea (în MW) a centralelor eoliene din câteva ţări din Uniunea Europeană (2007)Nr. Crt. Ţara Puterea (MW)1 Europa 56 5352 Germania 22 2473 Spania 15 1454 Danemarca 3 1255 Franţa 2 4546 Italia 2 7267 Anglia 2 3898 Olanda 1 7469 Bulgaria 7010 Ungaria 6511 Croaţia 1712 România 813 Slovacia 5Constatăm că Germania deţine 39,36% din energia eoliană produsă în Europa, Spania 26,79%, Danemarca 5,53%, Italia 4,82%, Franţa 4,34% şi Anglia 4,23%.BIOSYS GROUP CONSTANTA9

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCehia, Finlanda, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, România şi Slovacia deţin împreună doar0,5% din energia eoliană produsă în Europa.Cu toate acestea, şi în România se poate vorbi de o creştere a acestui tip de energie: lasfârşitul anului 2006 exista o putere de 3 MW iar la sfârşitul anului 2007 aceasta ajunsese la 8MW.Punerea în funcţiune a parcului eolian Murighiol va permite valorificarea potenţialului eolian alzonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu, prin înlocuirea energiei electriceproduse în instalaţiile termoenergetice. Măsurătorile efectuate pe amplasament au identificatexistenţa unui potenţial eolian valorificabil în zonă. Studiile de specialitate şi analizele efectuateîn ultimii ani au identificat un potenţial eolian în România de circa 8000 GWh/an.BIOSYS GROUP CONSTANTA10

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. nr. 2 – Harta potentialului eolian al RomanieiImportanţa realizării unor parcuri eoliene este subliniată şi în Strategia naţională privindvalorificarea surselor regenerabile de energie (aprobată prin H.G. 1535/2003). Directiva2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice produsă din surseregenerabile pe piaţa unică de energie" (implementată prin H.G. 433/2003) fixează ţinteleprivind energia electrica obtinuta din surse regenerabile.Principalele direcţii de acţiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC" constau în:‣ creşterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energieelectrică şi termică;‣ stabilirea unei cote-ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surseregenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România);‣ adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselorregenerabile de energie;‣ simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare asurselor regenerabile de energie;‣ accesul garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie de energie;‣ garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.Obiectivul proiectuluiObiectiv general al proiectului il reprezinta producţia de energie electrică în centrale eoliene prinutilizarea potenţialului energetic al vântului disponibil în România, obiectivul specific fiindrealizarea unei centrale eoliene amplasată în zona localităţii Murighiol, judeţul Tulcea.Scopul şi obiectul studiuluiStudiul a fost întocmit pentru derularea procedurii de evaluare adecvată necesară construiriiunui parc eolian in extravilanul localitatii Murighiol, judetul Tulcea.Datele tehnice pentru elaborarea studiului au fost furnizate de S.C. Artec S.R.L. prin Memoriulde Prezentare, pecum si date din teren prelucrate de specialiştii elaboratorului.Conform prevederilor OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluăriiimpactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, a OM nr. 19/2010 pentruaprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilorsau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar si în urma analizei studiilorBIOSYS GROUP CONSTANTA11

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaînaintate de beneficiar, Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, a solicitat beneficiaruluievaluarea adecvata a proiectului. Baza emiterii acestei decizii a constituit-o faptul ca proiectulpropus se afla in imediata vecinatate a Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, ROSPA 0031 DeltaDunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii, parte integranta din reteauaecologica Natura 2000Obiectivele studiului sunt:- Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus pentru derularea proiectului;- Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiectul propus le-ar exercita asupramediului (habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea siturilorNatura 2000în apropierea carora este situat amplasamentul proiectului);- Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;- Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenţialului impactexercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi biodiversităţii, în special asupraspeciilor de interes conservativ.- Evaluarea adecvată a activitatilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de reducerea acestuia se vor realiza atât pentru faza de implementare a proiectului cat si pentru perioadade exploatare.1.2. Surse de informareStudiul de evaluare adecvată a fost întocmit atat pe baza observaţiilor directe din teren, cât şipe baza unei documentaţii bibliografice constând în:- Formularele standard Natura 2000 pentru ariile protejate de importanta comunitara ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii- Memoriu de prezentare pentru PUZ, pentru obiectivul ―Parc eolian‖, elaborat de Artec S.R.L.Tulcea- Studii de specialitate publicate pe site–urile agenţiilor de protecţie a mediului;- Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro)- Literatura de specialitate;- Planuri si hartiBIOSYS GROUP CONSTANTA12

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea1.3. Elaboratorul studiuluiS.C. Biosys Group S.R.L., cu sediul in strada Crinului nr. 33B, Constanta, tel. 0756. 6455 60, E-mail: gabibiosys@yahoo.com, administrator Gabriel Banica.2. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS2.1. Informaţii generale2.1.1 Denumirea proiectului“Parc eolian Murighiol”, extravilan, comuna Murighiol, judetul Tulcea.2.1.2. Beneficiarul proiectuluiS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. , J36/89/14.02.2007, cu sediul in comuna Murighiol,judetul Tulcea.2.1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus2.1.3.1. Descrierea proiectului propusS.C. Eol Power Company S.R.L. îşi propune să dezvolte un proiect în comuna MURIGHIOL -judeţul Tulcea, constând în construirea şi exploatarea unui Parc Eolian. Procesul tehnologiccare se va desfăşura pe amplasamentul parcului va fi producerea energiei electrice prinvalorificarea forţei vântului (potenţialul eolian).BIOSYS GROUP CONSTANTA13

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaProiectul constă în realizarea unui parc eolian în zona Dealul Murighiol, comuna Murighiol,judeţul Tulcea. În acest scop pe o suprafaţă de 527.183 m² vor fi montate un număr de 5turbine eoliene cu o putere electrică unitară de 2 MW per turbină.Structura parcului eolianÎn esenţă structura centralei eoliene cuprinde:- Turbine eoliene- Trafo de ieşire din turbină ( de regulă livrat odată cu turbina)- Camera de comandă (opţional)- Punct de măsură anemometricFig. 3: Structura centralei eoliene – schemă generalăBIOSYS GROUP CONSTANTA14

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaStructura generală a unui grup eolian‣ fundaţie - asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian;‣ pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aerturbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare aleechipamentului;‣ carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care conţineechipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi echipamentede măsură, control şi automatizare;‣ rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura forţa derotaţie necesară).BIOSYS GROUP CONSTANTA15

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig.4 – Structura generală a unui grup eolianCâteva dintre parţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura de mai jos:Fig.5 Principalele părţi componente ale unei turbine eolieneBIOSYS GROUP CONSTANTA16

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaÎn principiu, cele mai importante parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:– butucul rotorului;– palele;– nacela;– pilonul;– arborele principal (de turaţie redusă);– multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;– dispozitivul de frânare;– arborele de turaţie ridicată;– generatorul electric;– sistemul de răcire al generatorului electric;– sistemul de pivotare;– girueta;– anemometrul;– sistemul de control (controller).Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arboreleprincipal al turbinei eoliene.Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şiîmpreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cuaceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asiguresimultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă.Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorulacesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborelede turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul depivotare.Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şiexecutării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atâtreţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de accesspre nacelă.Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, dela butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. În funcţie de tipul turbinei eoliene,turaţia arborelui principal poate să varieze între 20 - 400 rot/min.BIOSYS GROUP CONSTANTA17

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMultiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă aarborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric.Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţieridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei estemenţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântuluişi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adeseahidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare aunghiului de înclinare a palelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbineiîn cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmitemişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. Turaţia acestui arbore, ca şi ceaa generatorului electric, are valori între 1200 -1800 rot/min.Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată alturbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat destator şi astfel, în spire se induce curent electric. Există atât generatoare electrice carefurnizează curent continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi turbine de dimensiuni reduse),cât şi generatoare electrice cu curent alternativ într-o gamă extrem de variată de puteri.Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpulfuncţionării acestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal, iar generatoarele deputere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de răcire ageneratoarelor electrice este proiectat să funcţioneze cu apă de răcire, caz în care există uncircuit suplimentar pentru răcirea apei.Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţiavântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul detransmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate.Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat, la oriceschimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă.Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţiavântului. La schimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune asistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotităBIOSYS GROUP CONSTANTA18

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaautomat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistemsuplimentar de pivotare.Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat penacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşterespectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.3 – 4 m/s,Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puţin în cazul turbinelorde puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare, care controlează buna funcţionare atuturor componentelor. De regulă controller-ul este amplasat în nacelă, iar aIte calculatoare potfi amplasate inclusiv la baza pilonilor.Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei aerodinamice,rotorul, amplasat în faţa nacelei, se roteşte sub acţiunea vântului, transformând energia eoliană(mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie.Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon, fixate pe unbutuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificarea automatăa unghiului de atac al palei cu până la 95º, în funcţie de condiţiile meteorologice specifice.Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului detransformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a fenomenuluide reflexie a luminii.Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă de rotor înenergie electrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbinei în condiţii desiguranţă.Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă estecazul, oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugeriiechipamentelor.În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut cu unsistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea scurgerilor intră înBIOSYS GROUP CONSTANTA19

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceafuncţiune un sistem de protecţie, care asigură oprirea automată în condiţii de siguranţă aturbinei eoliene.Nacela este echipată cu două accelerometre pentru controlul oscilaţiilor transversale şilongitudinale.Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condiţiilor climatice (direcţia,viteza şi temperatura vântului), parametri de funcţionare a turbinei (temperaturi, nivelul şipresiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibraţii), viteza rotorului şi unghiul de înclinare,parametri de conectare la reţea (puterea activă şi reactivă, tensiunea, intensitatea şi frecvenţaelectrică).Intervalul normal pentru realizarea inspecţiilor tehnice este de 12 luni, printre operaţiileprogramate fiind şi verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/răcire a diferitelor subansamble.Pentru centrala eoliană Murighiol s-a selectat modelul de turbina Gamesa G87, cu urmatoarelecaracteristici:ParametruValoarePutere nominală2 MWDiametru rotor87mViteză vânt demaraj3,0 m/sViteză vânt oprire25 m/sÎnălţime turn78mBIOSYS GROUP CONSTANTA20

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaInaltime maxima 121,5Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorulcentralei , post de transformare care transforma energia electrica si o aduce la o tensiuneoptima.Dimensiunea acestui post de transformare este de 2x3,0m.Faza de constructie - GeneralităţiFaza de construncţie va include toate activităţile de la începutul lucrărilor în amplasament până lapredarea centralei eoliene în stare de funcţionare operatorilor.Suprafata afectata de o turbina eoliana este reprezentata de :- Caile de acces de la drumul existent cu o latime de 5 m- Inelul bazal si trotuarul de garda cu o suprafata de 49 mp- Transformator electric cu o suprafata de 6mp(2x3)- In timpul construirii fundatiei ,pentru o perioada scurta de timp suprafata afectata de lucrari estede aproximativ 300 mp,suprafata care nu necesita schimbarea destinatiei, dupa terminarealucrarilor de constructie-montaj urmand sa fie redata circuitului natural;La tronsonul de capat al drumului , care va avea latimea de 5m , la baza turbinei , se vor executadoua evazari , doua talpi dreptunghiulare , pietruite, de 12mx2m x2 bucati =48 mp , pe care se vordepozita componnente ale centralei eoliene.Dupa incheierea lucrarilor acete evazari vor fi inlaturatesi terenul va fi redat circuitui natural.Deci , suprafetele afectate de santier , care se vor scoate din circuitul agricol vor fi :SUPRAFETE CONSTRUITE-TURNUL CENTRALELEOR2,32m x2,32m x3,14 =16,9mp.16,9mp X 5 bucarti = 84,50mp-POSTURILE DE TRANSFORMARE :BIOSYS GROUP CONSTANTA21

2m x 3mx 5 bucati =30,0mpStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTotal arie construita :84,5 + 30,0 = 114,50 mpSUPRAFETE PLATFORME-diferenta de la platforma 32,1mp x5 mp= 180,50mp- talpi pentru pale :48 mp x 5 centrale =240,00mpTotal arie platforme :420,50 mpSUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILESuprafata drumurilor :396,8245 ml x 5,0 m =1984,12 mpSUPRATAFA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL VA FI :420,50 mp +1984,12 mp+114,50mp = 2519,12 MPOrganizarea de santier se va realiza paralel cu tronsonul terminal al drumului de exploatare ,capatul de linga platforma de 7 m x7m . Pe o parte a drumului de exploatare se vor monta doisuporti metalici , acoperind o suprafata de 48 mp ( 2x 2m x12m ). Acesti suporti metalici se vorfolosi pentru depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene.In completarea necesarului deplatforme de lucru , este spatiul ramas liber , din platforma de 7mx7m , din care se folosestepentru construirea turnului centralei 16,9mp , restul , de 32,1 mp vor fi folositi pe timpulexecutiei pentru depozitarea diverselor componente, mici ,ale centralei , iar dupa executie ,pentru parcare ,sau pentru interventii pentru depanare .Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament , deoarece acestea se vor deforma.Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale , care le transporta pe suportispeciali .În perioada de timp dintre lansarea comenzii şi transportul de la fabrică a componentelorunităţilor eoliene, se vor construi căile de acces, fundaţiile unităţilor eoliene, staţia electrică şiinfrastructura electrică (reţeaua electrică internă a centralei eoliene).BIOSYS GROUP CONSTANTA22

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTimpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii principale este decirca 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina eoliană, sunt necesare circa7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi executarea conexiunilor instalaţiilor şicircuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii eoliene şi executarea conexiunilor la reţeauaelectrică şi cu sistemele SCADA ale Operatorilor de Reţea. De asemenea, se vor executa şiprogramele de probe convenite cu Operatorul de Reţea (OTS şi OD) conform prevederilor dinCodurile Tehnice ale Reţelelor Electrice de Transport, respectiv de Distribuţie.Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate înamplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de aproximativ2-3 luni.Etapele de realizare a proiectului propus:Construcţia căilor de accesAmplasamentul are acces la DJ 229 L Murighiol - Dunavat la nord-est de amplasament. Terenuleste strabatut de drumul de exploatare De 538 ,care strabate parcela de la est la vest. Traseul deacces se va realiza pe drumul de exploatare, cu cadastru , care se va moderniza prin pietruire , inbaza unui proiect tehnic care se va supune autorizarii.Se vor alege acele cai de acces care sa nudepaseasca o declivitate maxima de 8˚. Astfel, la drumul judetean(DJ 229L) se racordeaza drumulde exploatare intern ce strabate parcela de la est la vest si drumurile ce urmeaza a fi construite inincinta parcului,drumuri care vor fi folosite in perioada de constructie si ,ulterior, pentru intretinereaturbinelorSe vor amenaja doua categorii de drumuri ;a)pietruire drumuri de acces pe De ( drum de exploatare) , pe o latime de 5,0m.b)amenajare drumuri in incita (in parcela ) , in lungime totala de 396,8245 ml si latime de 5,0m.Proiectarea drumurilor va fi elaborată pentru a minimiza pe cât posibil urmele ce vor rămânedupă construcţia acestora şi pentru a evita riscurile de eroziune. Unde se pot folosi drumurileexistente se vor lua măsuri numai pentru minimizarea perturbării suprafeţei solului. Suprafataocupata de drumurile amenajate in interiorul parcului eolian va fi de 1984,12 mp.BIOSYS GROUP CONSTANTA23

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaÎnălţarea turnuluiComponentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor autovehicule de transportrutier de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şiîntre ele conform proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorulautomacaralelor .Montarea naceleiNacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto-tractate şi va fi ridicată peturn cu ajutorul unei automacarale.Greutatea totală a nacelei este de 70 t.BIOSYS GROUP CONSTANTA25

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig.7: Montarea naceleiMontarea palelorFiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 43,5 m şi o greutate de maxim 8 t.Prinderea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrareapalelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.Infrastructura sistemului de colectare electric. Racord la reţeaCentrala eoliană va debita pe reţeaua de distribuţie a SEN existentă în zona amplasamentuluicentralei, racordul urmând să se facă printr-o staţie electrică intermediară echipată cu trafo de20/0,4 kV.Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o reţea de liniielectrice subterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA), care se termină în substaţie.Puterea produsă de turbină este evacuată prin intermediul unui panou de întreruptoare, aflat îninteriorul turbinei la baza turnului şi este interconectat la un transformator ridicător montat labaza turbinei. Transformatorul electruc va ocupa la sol o suprafata de 6 mp.Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri aeriene sausubterane care conectează electric toate turbinele.Cablurile subterane sunt instalate în şanţuri săpate pe marginea drumurilor de acces dinproiect. În funcţie de studiile geologice făcute la locul amplasamentului, şanţurile săpate pentruBIOSYS GROUP CONSTANTA26

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceacablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cu un material de umplutură, nisip şipietriş, înainte de a adăuga stratul superior din materiale locale.Fig.8: Transformator tipic folosit la baza turbineiFigura 8 arată un transformator tipic folosit la baza fiecărei turbine. Cablurile subteranealimentează liniile mai mari care se duc în substaţia principală aşa cum este arătat în Figura 9.Pentru o parte din traseele scurte aeriene se foloseşte un echipament de comutaţie pentru aface trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. În substaţie, puterea electricăde la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 20 kV şi livrată în SEN (SistemulElectroenergetic Naţional).BIOSYS GROUP CONSTANTA27

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 9: Structura centralei eoliene – schemă detaliatăSistemul SCADACentralele eoliene vor fi echipate cu un sistem informatic de tip SCADA, care permitemonitorizarea funcţionării şi (tele)comanda unităţilor eoliene. Prin intermediul acestui sistemSCADA se poate determina/stabili puterea de referinţă pentru întreaga centrală eoliană (prinsetarea unei puteri de referinţă pentru fiecare unitate eoliană în parte).Fiecare turbină este conectată la un sistem central de control şi achiziţie date (SCADA), prinintermediul unei reţele de cablu subteran din fibră optică. Sistemul SCADA permitemonitorizarea şi controlul de la distanţă atât pentru fiecare turbină în parte cât şi a întreguluiBIOSYS GROUP CONSTANTA28

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaparc eolian, atât de la computerul central cât şi de la un computer aflat la distanţă, prinintermediul unui modem.În caz de defecte, sistemul SCADA poate trimite, de asemenea, semnale la un fax, pager, saula un telefon mobil pentru a alerta personalul abilitat să poată interveni în scopul remedieriidefecţiunii.Fig. nr. 10 – Liniile de inalta tensiune ale Sistemului Energetic National2.1.3.2. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizateExceptand componentele turbinelor eoliene si infrastructura de preluare si transport a energieielectrice pana la punctul de legatura cu SEN, materiile prime utilizate la implementareaproiectului propus sunt reprezentate de mixturi de beton si armaturi de otel pentru fundatii,precum si piatra concasata, atat pentru fundatii cat si pentru amenajarea cailor de acces. Pentrurealizarea fundaţiei unei singure turbine eoliene se utilizeaza, in medie, 264 mc de beton şi 20tBIOSYS GROUP CONSTANTA29

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceade oţel pentru armături, pentru cele 5 turbine propuse rezultand un necesar de 1320 mc beton si100 t otel.Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea de substante sau preparate chimice.2.2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului▪ Localizarea administrativ teritorială şi geografică a proiectului- Comuna Murighiol- Judeţul Tulcea- Coordonate geografice Latitudine 45˚0117,58´´ N; longitudine 29˚11´06,75´´ E.▪ Adresa / Identificarea cadastrală a proiectului:Conform fisei de localizare a perimetrului propus, acesta se situeaza in jud. Tulcea, extravilanulcomunei Murighiol, parcela F12 Extravilan, T71 P537INVENTAR DE COORDONATEPROIECTIE STEREOGRAFIC„1970"T71/P537; UAT. MURIGHIOL,JUD. TULCEAS.totala=527182.79 mp.Nr. Crt. X YNr.Crt.XY1 399978.846 829332.510 48 399776.746 831274.9932 399936.820 829351.696 49 399615.583 831286.9833 399887.348 829517.622 50 399550.587 831291.5714 399902.604 829545.528 51 399554.431 831206.7505 399899.974 829563.957 52 399447.649 831142.8406 399961.604 829692.609 53 399485.554 831090.0867 399963.494 829707.486 54 399483.151 830973.5158 399908.683 829837.197 55 399503.476 830921.7119 399850.096 829898.391 56 399523.817 830893.88210 399776.373 830062.443 57 399640.993 830846.97111 399751.764 830145.311 58 399691.733 830732.61812 399743.019 830199.495 59 399723.821 830700.53013 399734.690 830228.255 60 399844.891 830490.32414 399739.271 830242.009 61 399848.920 830109.25115 399757.178 830266.184 62 399873.882 830046.24116 399763.424 830280.772 63 399968.083 829974.17417 399763.008 830293.276 64 400056.931 829773.43818 399754.263 830309.948 65 400057.473 829743.022BIOSYS GROUP CONSTANTA30

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea19 399619.213 830424.358 66 400071.970 829718.23220 399587.175 830500.064 67 400049.895 829697.90921 399582.502 830541.767 68 400079.287 829608.99322 399456.097 830666.705 69 400083.683 829565.00523 399448.563 830691.211 70 400015.106 829383.93324 399425.333 830803.06125 399400.736 830841.59326 399390.691 830929.56427 399358.044 830989.25928 399350.510 831047.06829 399368.577 831153.16630 399424.663 831319.71231 399419.951 831325.77132 399366.091 831356.40433 399432.081 831550.28534 399483.619 831563.32335 399446.350 831557.82536 399505.304 831557.90137 399512.267 831615.09538 399532.837 831638.44539 399566.914 831743.77340 399613.382 831768.55541 399619.578 831844.45342 399633.518 831931.19443 399610.280 832031.88044 399554.110 832142.94845 399692.343 831940.35646 399894.422 831362.50147 399776.411 831323.626• Situaţia juridică a terenului, vecinătăţi:Terenul pe care urmează a se amplasa parcul eolian este domeniu privat de interes local , fiindobiectul contractului de asociere in participatiune nr. 1575/2007 intre Consiliul Local Murighiol siS.C. Eol Power Company S.R.L. , avand suprafata totala de 527.183,0 mp.Zona de amplasament are urmatorii vecini:la nord – arabil A 535,A 536 D.J.229 L ;la vest - A 539 ;la est - Ps 537/2 ;la sud – A 539.▪ Localizarea proiectului propus faţă de arii protejate:Proiectul propus se află la cca. 750 m de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si ROSCI00065BIOSYS GROUP CONSTANTA31

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDelta Dunarii, la 1,6 Km de Zona cu regim de protectie integrala Saraturi - Murighiol si pe limitaROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim – Sinoe.▪ Distanta fata de frontiera de stat a României:Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului incontext transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.2.3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementăriiproiectuluiProiectul propus determină modificări fizice ale mediului natural in primul rand prin aparitia inpeisaj a 5 turbine cu o inaltime de78 m si diametrul rotor de 87m, la o lungime a palei de 43.5m. Modificarile mai sunt determinate si de drumurile de acces ce vor fi realizate. Suprafatatotala construita – 2.519,12 mp2.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectuluiProcesul de implementare si exploatare a proiectului propus nu necesita folosirea apei sau agazelor naturale. Energia electrica necesara pentru pornirea generatoarelor este asigurata prinLES de medie tensiune din SEN.Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip,piatra,balast – materiale necesare la executia drumurilor de acces si a fundatiilor instalatiilor deproducere a energiei electrice. Exploatarea proiectului nu presupune folosirea resurselornaturale. Singura resursa naturala regenerabila valorificata este energia eoliana, in urmastudiilor efectuate zona demonstrand un potential ridicat pentru acest tip de investitie.Masuratorile au inregistrat o intensitate medie a vintului de 7.2m/sec (aproximativ 2500 hincarcare completa pe unitate de productie ).Locaţia prezentată conţine toate elementele cheie necesare dezvoltării cu succes a unui astfelde proiect, fiind situată într-o zonă favorabilă aplicaţiilor eoliene de putere: o excelentăstabilitate a resurselor vântului, acces la liniile de transport de înaltă tensiune, posibilitateaamenajării unor căi de acces şi a unor platforme de lucru, o bună susţinere din parteacomunităţii locale.BIOSYS GROUP CONSTANTA32

SENZORI DE MĂSURĂStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAlegerea amplasamentului pentru parcul eolian s-a făcut în corelaţie cu Harta eoliană aRomâniei. În faza iniţială, pentru evaluarea potenţialului eolian în zona amplasamentului s-auutilizat datele istorice de la staţia meteo Tulcea. Procedura aplicată a fost următoarea:a) Metodologie de lucru: software WAsP care efectuează calculul specific evaluărilor deresurse de vânt;b) Staţiile meteo din zonă - poziţie staţie meteo, măsurători specifice vânt (viteză / direcţii)măsurate la 10 m de la sol.c) Date de amplasament parc eolian:• date de intrare: poziţie, hărţi orografie şi rugozitate teren, obstacole;• date de ieşire: parametrii vântului (viteză, direcţie, k şi A) la 10 m şi vitezamedie a vântului la înălţimea axului rotoric al turbinei eoliene.Campaniile de măsurători de vânt în amplasament sunt absolut necesare conform procedurilorîn vigoare.Caracteristici generale ale stâlpului de măsură potenţial eolianDescriereTipOrientaresuport senzorLungimesuport senzorAnemometru 60 m NRG #40C 90° 80 cmAnemometru 50 m NRG #40C 90° 80 cmAnemometru 40 m NRG #40C 90° 80 cmGiruetă 60 mNRG#200P0° 80 cmSenzor de temperatură NRG #110SData Logger Model # 3090iPackIntervalul de stocare a datelorGSM10 minuteBIOSYS GROUP CONSTANTA33

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaÎn figura de mai jos este ilustrată schema tehnică de instalare a componentelor utilizate, destaţia mobila de măsură potenţial eolian .Figura 11: Schema tehnică2.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interescomunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectuluiPentru implementarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din nicio arie protejata.2.6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora2.6.1. Emisii de poluanti in atmosferaBIOSYS GROUP CONSTANTA34

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaOdata cu implementarea proiectului propus pot apareaatmosferica:urmatoarele surse de poluare- surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere interna;- emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit decombustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier;Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de construcţiea investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cuardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor detransport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie denumărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maximcinci poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din parteasurselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţiiaflate în zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră. Poluarea dată desursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii -montaj se face doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de prevenire se impunefolosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si dotate cu sisteme cat maiperformante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ).În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5-6 utilaje câtpot lucra în zonă nu este necesara o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa deemisii volatile a compuşilor organici.Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat sursa depoluare insa avand in vedere numarul redus de utilaje si timpul scurt de montaj, putem afirmaca emisiile de praf sunt sporadice, au intensitate redusa, se manifesta local si fara impactsemnificativ asupra factorilor de mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetatacu un autostropitor a drumurilor tehnologice.Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial eolian nu rezultăsubstanţe care să polueze aerul atmosferic.BIOSYS GROUP CONSTANTA35

2.6.2. Zgomot si vibratiiStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaImplementarea proiectului propus presupune lucrări de construcţii montaj, producătoare dezgomote şi vibraţii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluride observare:- zgomot la sursa ;- zgomot în câmp apropiat ;- zgomot în câmp îndepărtat.Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi : condiţiilemeteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurător sunt stabilite în funcţie decaracteristicile activităţilor în aer liber sau din clădirile din zonele funcţionale respective,considerate ca protejate sau ca sursă de zgomot.Conform Normativului privind protectia la zgomot, elaborat de Directia Generala Tehnica inConstructii, limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale, considerateca surse de zgomot faţă de zonele alăturate sunt:Nr.Crt.Zona funcţională consideratăLimita admisibilă a nivelului dezgomot echivalent dB (A)1 Parcuri 502 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 653 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentrucopii754 Incinte industriale 655 Stadioane, cinematografe în aer liber 90*)6 Parcaje auto 90*)7 Parcaje auto cu staţii service subterane 908 Zone feroviare**) 70Observaţii:*) Timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel realBIOSYS GROUP CONSTANTA36

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceacorespunzător duratelor de serviciu**) Limita zonei feroviare se consideră la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate celei maiapropiate de punctul de măsurareLimite admisibile ale nivelului de zgomot în apropierea clădirilor protejateNr.Crt.Clădire protejatăLimita admisibilă a nivelului dezgomot echivalent dB (A)1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi 552 Spitale, policlinici, dispensare 453 Şcoli 554 Grădiniţe de copii, creşe 505 Clădiri de birouri 65In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acusticeasociate, masurate in imediata apropiere:Nr. crt.Puterea acustica asociata (Lw)Utilajul1 Buldozere 1102 Vole 1123 Excavatoare 1174 Compactoare 1055 Finisoare 1156 Basculante 107Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă, in special cand intrain calcul utilaje de mare tonaj.BIOSYS GROUP CONSTANTA37

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor existanivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru intervale scurte de timp.Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi ţinând seama de distanţa, efectulsolului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă ( o zi ) se apreciază că zgomotuldin perioada construcţiei devine nesemnificativ la distanţe între 500 şi 1000 m, în funcţie de tipulactivităţii desfăşurate. In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii se impune mentinereadrumurilor de acces in buna stare prin intretinerea lor permanenta, folosirea de utilaje moderne,prevazute cu sisteme performante de diminuare a zgomotului. Fiind o activitate limitata cadurata, efectul implementarii proiectului asupra factorilor de mediu si al populatiei, din punct devedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi considerat nesemnificativ.In exploatare, turbina eoliana poate produce maxim 106 dB(A), la o viteza a vantului de 8 m/s.Avand in vedere efectul cumulat al celor 5 turbine se poate evidentia un posibil efect negativasupra zonei din imediata vecinatate. Trebuie avut in vedere ca aceasta situatie poate sa aparadestul de rar si in conditii meteo deosebite, cu vant foarte puternic, situatie in care turbinele,pentru siguranta, se opresc automat.La o distanta de peste 500 m zgomotul emis de o turbina eoliana este sub 50 dB (A), asa cumreiese din imaginea de mai jos:BIOSYS GROUP CONSTANTA38

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea2.6.3. Emisii în apa supraterană sau subteranăProcesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizareaapei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale. Apele uzatemenajere produse in timpul implementarii proiectului vor fi colectate in bazine ecologice(rezervoare si toalete ecologice), vidanjate si eliminate printr-un operator autorizat. Apele carepot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţii sunt considerate conventional curate sivor fi drenate spre culturile agricole. Energia produsă de CEE este energia electrică curată, farăproduşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.2.6.4. Gestiunea deseurilorIn perioada implementarii proiectului deseurile vor fi reprezentate de urmatoarele tipuri:- menajere sau asimilabile celor menajere ;- metalice, rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta ;- deseuri de materiale de constructii ;- deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ;- cartoanele si hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul organizarii desantier.Aceste deseuri vor fi colectate separat si vor fi valorificate/eliminate prin operatori economiciautorizati.In perioada de exploatare deseurile sunt generate ocazional, in cantitati mici si pot fireprezentate de :- uleiuri uzate;- decapanţi şi degresanţi de la întreţinerea echipamentelor;- piese de schimb- piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):- materiale textile de curăţat;- ambalaje;Toate deseurile vor fi recuperate, selectate si valorificate/eliminate prin operatori autorizati.BIOSYS GROUP CONSTANTA39

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea2.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectuluiTerenurile sunt situate în extravilanul localităţii Murighiol şi sunt înregistrate la categoria defolosinţă „agricol‖ cu destinaţia actuală „pasune‖. Suprafetele afectate de proiectul propus sunt:SUPRAFETE CONSTRUITE-TURNUL CENTRALELEOR2,32m x2,32m x3,14 =16,9mp.16,9mp X 5 bucarti = 84,50mp-POSTURILE DE TRANSFORMARE : 2m x 3mx 5 bucati =30,0mpTotal arie construita :84,5 + 30,0 = 114,50 mpSUPRAFETE PLATFORME-diferenta de la platforma 32,1mp x5 mp= 180,50mp- talpi pentru pale :48 mp x 5 centrale =240,00mpTotal arie platforme :420,50 mpSUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILESuprafata drumurilor :396,8245 ml x 5,0 m =1984,12 mpSUPRATAFA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL VA FI :420,50 mp +1984,12 mp+114,50mp = 2519,12 MP2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propusÎn vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări suplimentare dedezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii, construcţii existenteetc. De asemenea pentru implementarea proiectului propus nu este necesară racordarea lautilităţi publice (apă, canalizare şi de telecomunicaţii) sau de realizare a unor amenajări proprii.Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de implementare, se va face pedrumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investitiei. Atat pe perioadaimplementării proiectului propus, cat si in perioada de exploatare, drumurile de acces vor trebuiBIOSYS GROUP CONSTANTA40

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea- Activitati de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii/mediului in zona;- Activitati de productie energie electrica prin utilizarea centralelor eoliene;- Activitati de mentenanta pentru grupurile generatoare eoliene;- Activitati de colectare si transport a deseurilor in perioada de implementare aproiectului.2.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectuluiCurentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o reţea de liniielectrice subterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA), care se termină în substaţie.Puterea produsă de turbină este evacuată prin intermediul unui panou de întreruptoare, aflat îninteriorul turbinei la baza turnului şi este interconectat la un transformator ridicător montat labaza turbinei.Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri aeriene sausubterane care conectează electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt instalate în şanţurisăpate pe marginea drumurilor de acces din proiect. În funcţie de studiile geologice făcute lalocul amplasamentului, şanţurile săpate pentru cablurile subterane se vor umple cu materialelocale sau cu un material de umplutură, nisip şi pietriş, înainte de a adăuga stratul superior dinmateriale locale.Pentru o parte din traseele scurte aeriene se foloseşte un echipament de comutaţie pentru aface trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. În substaţie, puterea electricăde la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 20 kV şi livrată în SEN (SistemulElectroenergetic Naţional).În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate panouri deconexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai mulţi conductori curezistenţă mai mare.2.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impactcumulativ cu proiectul propusEfectul cumulativ poate sa apara cand mai multe campuri eoliene sunt amplasate in calea saude-a lungul unui coridor de migratie, sau poate sa apara ca rezultat al impactului combinat alcentralelor eoliene cu alte tipuri de activitati. Efectul cumulativ reprezinta deci efectul combinatBIOSYS GROUP CONSTANTA42

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaal tuturor investitiilor luate laolalta, insa aceasta nu presupune simpla insumare a acestorefecte. Spre exemplu un singur camp eolian poate provoca un nivel scazut al mortalitatiipasarilor, nivel care poate fi acceptabil datorita capacitatii de sustinere si refacere a comunitatiiafectate, insa aceasta capacitate poate fi depasita in cazul unui efect cumulat al mai multorcampuri eoliene, caz in care se observa declinul populatiei afectate. In acest caz, desi impactulcampurilor eoliene, luate individual, este neglijabil, cumularea acestora poate duce la colapsulpopulatiilor afectate.Trebuie luate in considerare pierderea habitatului, efectul de bariera, pericolul de coliziune, etc.In zonele invecinate proiectului propus, pe o raza de 5 km, nu avem cunostinta de o altainvestitie de acest gen, sau al carei efect sa poata fi cumulat cu investitia analizata.3. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARDIN VECINATATEA PROIECTULUI3.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitarAvand mai mult de 1 000 Km pe teritoriul Romaniei, Dunarea, impreuna cu Luncainundabila si Delta au reprezentat intotdeauna o parte importanta a capitalului nostru natural. Inurma activitatilor antropice desfasurate in amonte si pe teritoriul tarii noastre (aflata in proportiede 97,8% in bazinul Dunarii), au survenit modificari atat in regimul hidrologic cat si in privintacalitatii apei fluviului, cu influente negative asupra ecosistemelor deltaice si a celor din vestulMarii Negre.Lucrarile de indiguire executate in anii 60, pe o distanta de aproximativ 800 Km de-alungul malului romanesc in scopul obtinerii de terenuri arabile, au dus practic la disparitia lunciiinundabile. Efectele acestei actiuni, tipic sistemelor mari, au aparut mult mai tarziu si s-aumanifestat prin:eutrofizarea apelor din Delta Dunarii, si partial, din nord-vestul Marii Negre datoritaeliminarii efectului de filtrare a nutrientilor proveniti din practicarea agriculturii intensivesi deversarii neepurate ale oraselor riverane, posibil numai prin existenta unei lunciinundabile;schimbarea spectrului specific piscicol si scaderea dramatica a populatiilor de pesti cuvaloare economica ridicata (in special a crapului) datorita disparitiei zonelor cu apaputin adanca din lunca inundabila, propice depunerii icrelor si hranirii puietului.BIOSYS GROUP CONSTANTA43

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaO alta actiune ale carei efecte nu au fost luate in seama a constat in construirea barajelor siformarea lacurilor de acumulare necesare obtinerii energiei electrice. Aparitia acestora a dus lamodificarea regimului inundatiilor si la scaderea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare,datorita decantarii apelor, avnd ca efect modificari majore in dinamica litoralului romanesc. Unalt efect al barajelor construite il constituie intreruperea cailor de migratie pentru reproducere aunor specii de sturioni cu mare valoare economica.Delta Dunarii este cea mai mare zona umeda din Europa. Structura foarte diversa aecosistemelor naturale, in cea mai mare parte neafecata de activitatile antropice, a facut caDelta Dunarii impreuna cu complexul lagunar Razelm Sinoe sa fie declarata Rezervatie aBiosferei si, de asemenea, sa fie inscrisa in Conventia de la Ramsar si pe lista PatrimoniuluiMondial Cultural si Natural.Ca urmare a eliminarii luncii inundabile, capacitatea Deltei Dunarii de a retine nutrientii afost depasita incepand cu anii 80, si actual este afectata de o puternica eutrofizare, care a dusla reducerea sau pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal, perifiticsi epifitic si la proliferarea speciilor competitive in conditii de exces de nutrienti (cyanofitele).In afara pierderilor cauzate de eutrofizare, diversitatea biologica a Deltei a fost, si esteinca, afectata de modificarea sau de distrugerea unor habitate prin modoficarea regimuluihidrologic datorat deschiderii unor canale artificiale sau taierii meandrelor (bratul Sf. Gheorghe),prin transformarea unor mari suprafete in zone agricole (Pardina) sau piscicole (Holbina,Ceamurlia Popina), sau prin schimbarea calitatii apei (cum ar fi transformarea lagunei salmastreRazelm in lac cu apa dulce) (***. 1999).Delta Dunării se află amplasată: la 45024’30‖ latitudine nordică şi 28010’50‖ longitudineestică la Cotul Pisicii; 4509’30‖ latitudine nordică şi 29042’45‖ longitudine estică la est delocalitatea Sulina; 44020’40‖ longitudine estică la Capul Midia; 45027’ latitudine nordică şi29019’20‖ longitudine estică la Chilia Veche (Gâştescu şi alţii, 2006).În Delta Dunării se disting pe de o parte formele pozitive de relief, constituite dinpromontoriile platoului Bugeacului, grindurile fluviale, formaţiunile de acumulare litorală formateprin juxtapunerea a numeroase cordoane litorale vechi (grindurile marine) şi cordoanele litoraleactuale, iar pe de altă parte formele negative de relief acoperite de apă, care alcătuiesc reţeauahidrografică a Deltei.Circa 20,5% din arealul Deltei Dunării se află situat sub nivelul mediu al Mării Negre.Restul arealului deltei cuprinde suprafeţe cu altitudini pozitive între 0 şi 1 m, în proporţie de54,5% şi respective cu altitudini între 1 şi 2 m, pe circa 18 % din areal.Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunării, este de circa 0,52 m. Diferenţele teritorialeale spaţiului deltaic sunt reflecţia particularităţilor circulaţiei apei.Suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: 5 800 km2 din care: 3 510 km2 deltapropriu-zisă – sectorul românesc, 1 145 km2 Complexul lacustru Razim – Sinoie, 1 030 km2BIOSYS GROUP CONSTANTA44

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaapele marine până la izobata de –20 m, 13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (peteritoriul României) şi 102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.Relief. Delta Dunării, ca de altfel toate deltele, este o formaţiune tânără, rezultată dinraportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia niveluluimării, curenţii, mareele şi valurile, pe de o parte, şi debitul de apă şi aluviuni transportat de râuîn zona de vărsare, pe de altă parte. La aceste condiţii se mai asociază configuraţia reliefuluisubmers, costier, marin.Sub aspect morfologic, Delta Dunării este considerată o câmpie aluvială în formare,caracterizată printr-o hipsometrie redusă (ecart altitudinal de cca 16 m), din care o parte subnivelul marii.Diferenţierile morfologice, excluzând albiile celor trei braţe principale (Sfântu Gheorghe,Sulina, Chilia), sunt date de:- grindurile fluviatile, care însoţesc arterele hidrografice, cu desfăşurare mai mare, prinjuxtapunere, la vârful deltei şi cu altitudini între 1 – 3 m (ex. în subunităţile Sireasa, Rusca-Bălteni);- grindurile maritime, cu altitudini mai semnificative (2 – 13 m), cu orientare cvasitransversală şiacestea fiind asociate – juxtapuse (Letea, Caraorman, Sărăturile, Crasnicol);- depresiuni, ale căror cote altitudinale se găsesc cu 1 – 3 m sub nivelul marin, în funcţie depoziţia lor geografică, fiind delimitate de grindurile menţionate;- terenurile predeltaice, numite şi martori de eroziune, resturi din Câmpia Bugeacului (CâmpulChiliei şi nucleul grindului Stipoc), dar şi din structura de fundament mai „veche‖, dacă nereferim şi la Complexul lacustru Razim – Sinoie (insulele Popina, Grădişte, Bisericuţa şi cel alşisturilor verzi de sub Cetatea Histria).Ecartul hipsometric (altitudinal) în cazul Deltei Dunării, ca unitate geografică terminală afluviului şi limitrofă Mării Negre, este extrem de mic şi, ca valori absolute, foarte aproape denivelul „0" marin, respectiv al Oceanului Planetar.Ca valori extreme ecartul de variaţie pe verticală este de 15 m, luând în consideraţiecota de +12,4 m de la piramida geodezică de pe grindul Letea şi cele de –3 m din ariile lacustredin delta fluvio-marină (nu sunt luate în considerare adâncimile de pe braţele Dunării care atingvalori maxime de –39 m pe Chilia, - 34 m pe Tulcea, -26 m pe Sfântu Gheorghe, -18 m peSulina şi chiar de pe lacul de meandru Belciug de -7 m).Ecartul hipsometric este mult mai mic în Complexul lacustru Razim – Sinoie dacă nu seiau în considerare insulele (popinele), respectiv Popina (48 m), Bisericuţa (9 m), Istria şiGrădiştea. Astfel, între adâncimea maximă de 3 m în lacul Razim şi înălţimea de 2 m de pegrindul Chituc amplitudinea este de 5 m.BIOSYS GROUP CONSTANTA45

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAltitudinea medie a Deltei Dunării este de +0,52 m, rezultată din însumarea şi mediereatuturor valorilor (pe trepte hipsometrice) din cele 27 subunităţi, generalizate la nivelul celor 3unităţi şi apoi pe întregul spaţiu deltaic.Altitudinea medie variază în cadrul celor trei unităţi deltaice, cea mai mare fiind înunitatea Letea, de 0,81 m, datorită, în special grindului Letea (1,07 m) şi Câmpului Chiliei (2,55m), dar şi subunităţii Sireasa (1,56 m), care fiind situată la vârful deltei, se află într-un stadiu maiavansat de aluvionare.Unitatea Dranov are altitudinea medie cea mai mică, de 0,17 m, aici suprafeţele sub 0 mestimându-se la 35,8 %, iar cele între 0 şi 1 m la 62,1 %, această unitate având o serie degrinduri marine, dar cu altitudine mică, dintre acestea Crasnicol fiind mai semnificativ. Între celedouă unităţi extreme se situează unitatea Caraorman cu altitudinea medie de 0,37 m la aceastăvaloare având un rol important grindurile Caraorman şi Sărăturile.Altitudinea medie a Complexului lacustru Razim – Sinoie este de circa 1 m având învedere hipsometria celor trei grinduri maritime principale – Chituc, Lupilor şi Saele – şi a altorareale marginale, inclusive grindul Periboina ce separă, în cea mai mare parte, lacul Sinoie deMarea Neagră. Dar dacă luăm în considerare şi acvatoriul lacurilor, aceasta este sub 0,5 m.Pe trepte altitudinale se poate aprecia că 77 % din suprafaţa întregului golf (fostHalmyris) se găseşte sub nivelul mării, în comparaţie cu Delta Dunării unde sunt numai 20 %.Între 0 şi 1 m sunt 15 % şi numai 8 % peste 1 m.Rezultă, din procentele menţionate, că această unitate geografică este mult mai puţinsupusă proceselor de colmatare datorită aportului redus de aluviuni din bazinul hidrograficpropriu şi din cel dunărean, un rol important avându-l şi rezistenţa rocilor la eroziune din MasivulNord-Dobrogean.În raport cu nivelul Mării Negre, 79,5 % din suprafaţa actuală a Deltei Dunării suntsituate deasupra nivelului 0 m şi, evident, 20,5 % sub acest reper (exclusiv suprafaţa braţelorDunării). Din cele 79,5 % situate peste 0 m, cea mai mare extindere o are intervalul altimetricîntre 0 şi 1 m, de 54,6 %.Tipuri morfogenetice. Ca urmare a acţiunii de colmatare fluviatilă, de acumulare şieroziune maritimă, teritoriul Deltei Dunării se împarte în două unităţi: delta fluvială la vest şidelta fluvio-marină la est, delimitate de partea vestică a aliniamentului grindurilor Jibrieni –Letea – Ceamurlia – Caraorman – Crasnicol – Perişor. Ele sunt diferenţiate genetic, dar şilitologic: în prima predomină aluviunile fluviatile, iar în a doua nisipurile maritime. Complexullacustru Razim – Sinoie reprezintă o altă unitate morfogenetică grefată pe golful Halmyris.Delta fluvio-marină este constituită din intercalarea elementelor marine, cu cele fluviatileşi fluviomarine. Aici se găsesc grinduri nisipoase, exclusiv marine, alături de depresiuniacoperite de depozite fluviale şi de natură organică. Areale depresionare sunt, în general,lagunele recent barate ce se găsesc în diferite stadii de colmatare, iar grindurile fluviale suntBIOSYS GROUP CONSTANTA46

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaaproape inexistente, cu dimensiuni reduse în lungul celor trei braţe ale Dunării. Pe grindurilefluvio-marine mari (Letea, Caraorman, Sărăturile, Chituc), nisipurile marine au fost modelatesub forme de dune, sub influenţa factorului eolian.Sub aspect morfogenetic, în perimetrul RBDD se disting câteva tipuri şi subtipuri deforme de relief (Fig.1):1. Grinduri şi arii de divagare fluvială rezultate din acţiunea de sedimentare a aluviunilortransportate de braţele fluviului, de gârle şi canale. Au o lăţime şi o suprafaţă redusă, excepţiefăcând grindurile fluvile de la cele două bifurcaţii (ceataluri), care au forma unor câmpii aluviale(Sireasa şi Rusca). În general au o orientare V-S, iar înălţimea lor este în descreştere dinamonte în aval (1 – 3 m).2. Asociaţii de grinduri fluvio-marine vechi şi actuale, rezultate în urma acţiunii combinate afluviului şi a mării. Acestea sunt caracteristice deltei fluvio-marine şi sunt constituite din depozitenisipoase, cochilifere de natură litoral-marină. Ele sunt dispuse, în general, după o orientare N-S, cu arcuiri NNV-SSV sau NNE-SSE. Cele mai întinse asociaţii de grinduri fluvio-marine sunt:Letea, Caraorman, Sărăturile şi Chituc, urmate de Ivancea, Crasnicol, Perişor, Lupilor, Istria etc.cu o extensiune mai redusă. Un rol de suport important în formarea şi extinderea grindurilorLetea şi Caraorman l-au avut martorii de eroziune cu depozite loessoide acoperiţi de depoziteledeltaice (Gh. Murgoci, 1912).BIOSYS GROUP CONSTANTA47

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBIOSYS GROUP CONSTANTA48

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 1. Tipuri şi subtipuri morfogenetice (explicatia legendei in text)Insula Sacalin în formare, situată la sud-est de gura braţului Sfântu Gheorghe, face parte dinseria cordoanelor litorale Crasnicol-Mocirla, care se va ataşa spaţiului deltaic prin translaţia sprevest determinată de acţiunea valurilor.3. Grinduri lacustre vechi şi actuale constituite din depozite nisipoase lacustre litorale (grindurileStipoc, Zmeica, Roşca – Merhei). La consolidarea şi extinderea grindului Stipoc un rol importantl-a avut nucleul loessoid din partea centrală care este un martor de eroziune din CâmpiaBugeacului.4. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre din delta fluvială, denatură fluvio-lacustră/lagunară. Acestea ocupă cea mai mare suprafaţă din delta fluvială, undepeste 60 % sunt terenuri ocupate de mlaştini, în care creşte o vegetaţie abundentă de stuf şicca 20 % sunt suprafeţe acoperite permanent de apă, reprezentând lacurile. În cadrul acestorase deosebesc treisubtipuri morfogenetice:4.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (terenuri situate deasupra nivelului mării), de naturăfluvio-lacustră/lagunară;4.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (terenuri situate sub nivelul mării), acoperite cuplaur şi stufăriş tot de natură fluvio-lacustră/lagunară;4.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacurile Furtuna, Trei Iezere, Matiţa, Babina,Merhei, Gorgova, Isac, Uzlina, Dranov etc.).5. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre (lacuri) de naturălacustrălagunară/ marină din delta fluvio-marină. Depozitele deltaice de suprafaţă, specificeariilor depresionare dintre grindurile (cordoane litorale) marine, acoperă depozitepredominant nisipoase de origine marină. Ariile depresionare ocupă o suprafaţă relativ mairedusă în comparaţie cu extinderea grindurilor şi cordoanelor marine, iar ponderea lacurilor denatură lagunar-marină este mai restrânsă, excepţie făcând complexele lacustre Roşu-Puiu şiRazim-Sinoie.Şi aici se pot deosebi următoarele subtipuri morfogenetice:5.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (situate deasupra nivelului mării), de naturălacustrălagunar/marină;5.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (situate sub nivelul mării), acoperite cu plaur şivegetaţie de stuf, de natură lacustră-lagunară/marină;5.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacuri) de natură lacustră-lagunară saulagunarmarină (Puiu, Lumina, Roşu, Zătoane, Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoie, Istria, Nuntaşietc., Fig. 2).BIOSYS GROUP CONSTANTA49

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea6. Arii cu dune de nisip pe grindurile fluvio-marine, formate sub acţiunea vânturilor dominantedin nord şi nord-est (Letea, Sărăturile, Caraorman şi Chituc). Cota maximă a dunelor pe grindulLetea este de +13 m, iar pe grindul Caraorman de +7 m.7. Martori de eroziune – porţiuni ale uscatului predeltaic, sub aspect litologic, se disting douăsubtipuri:7.1 Martori din uscatul predeltaic, constituiţi din loessuri şi depozite loessoide de vârstăcuaternară. Acestea sunt reprezentate prin câmpul continental loessoid Chilia (un fragment dinCâmpia Bugeacului) şi prin grindul Stipoc (nucleul central).7.2 Martori de eroziune constituiţi din roci de fundament, reprezentaţi prin insulele calcaroasePopina, Grădiştea de vârstă triasică, Bisericuţa de vârstă cretacică şi ivirile de şisturi verzi de laCetatea Histria de vârstă Paleozoică.BIOSYS GROUP CONSTANTA50

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 2. Grindurile maritime din sudul Deltei DunăriiBIOSYS GROUP CONSTANTA51

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaIn componenta actualei retele hidrografice a Deltei Dunarii, intra urmatoarele obiecteacvatice:Bratele principale, Chilia, Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe, impreuna cu nodurile lor debifurcare, prin care Dunarea intra si traverseaza Delta, varsandu-se in Marea Neagra;Canalele magistrale din interiorul Deltei Dunarii, prin care se realizeaza accesulpermanent al apei Dunarii in Delta si navigatia prin Delta cu ambarcatiuni mici autopropulsate;Canalele secundare si garlele, care asigura patrunderea si distributia apelor Dunarii inDelta, in restul spatiilor dintre canalele magistrale;Malurile naturale ale bratelor principale si ale garlelor, care prin geneza lor se prezintaca niste grinduri fluviale desfasurate in lungul albiilor respective, avand creasta situataaproximativ la hidrogradul 7 al apelor Dunarii din zona Deltei;Lacurile si lagunele naturale;Lacurile de acumulare ale apei pentru irigatii (Complexul lacustru Razelm);Incintele indiguite pentru diverse folosinte (agricole, piscicole si stufo-piscicole);Gurile de varsare in mare ale bratelor principale si tarmul marii constituit din cordoanenisipoase.Ramificandu-se din albia unica a Dunarii pe partea stanga a nodului hidrografic CeatalulIzmail, bratul Chilia urmeaza un traseu de albie lung de circa 113 km pana la Marea Neagra.La varsarea in Marea Neagra bratul Chilia formeaza o delta secundara proprie cu o suprafatade circa 24400 ha. Cele mai importante brate din cuprinsul deltei secundare Chilia suntOceacovul, pe stanga in teritoriul Ucrainei si Stambulul Vechi, pe dreapta ca brat de granita aRomaniei cu Ucraina pana in apropiere de varsarea in mare. Ultima portiune de granita laDunare a Romaniei cu Ucraina, o constituie garla Musura, care se bifurca pe dreapta din bratulStambulul Vechi si se varsa in golful cu acelasi nume din Marea Neagra.A doua ramificatie principala a albiei Dunarii in zona de varsare in Marea Neagra, are locla mila 33,84 (km 62,2), unde bratul Tulcea se bifurca in doua alte brate, Sulina pe stanga siSfantu Gheorghe pe dreapta, punctul respectiv de ramificatie numindu-se Ceatalul SfantuGheorghe.Ramificandu-se din albia bratului Tulcea pe partea stanga in nodul hidrografic CeatalulSf. Gheorghe (mila 33,84), bratul Sulina urmeaza pe directia est un traseu de albie unica panala Marea Neagra, avand lungimea totala de 71,7 km.BIOSYS GROUP CONSTANTA52

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaActualul brat difera de vechiul aflat in stare naturala pana in anul 1857. Vechiul brat avea o albieunica cu un traseu sinuos in lungime de 83,4 km, cu latimi variind intre 120 si 250 m si cuadancimi pe talveg de 2,5-9,0 m sub etiajul local.Bratul Sfantu Gheorghe se ramifica din bratul Tulcea pe partea dreapta in nodulhidrografic Ceatal Sf. Gheorghe la km 108,8, avand in cea mai mare parte de traseu o albieunica si meandrata. In zona de varsare in mare, bratul Sf. Gheorghe formeaza o deltasecundara de mica intindere, cu doua brate secundare:**Bratul Sf. Gheorghe pe stanga, cu o lungime de circa 3,0 km, cu latimi de 300-1000 m si cuadancimi pe talveg de 3,5-10,5 m.**Bratul Olinca pe dreapta cu latimea de circa 80 m si cu adancimea pe talveg de circa 2,5 m.Pe bratul Sf. Gheorghe se efectueaza navigatia fluviala cu pescaje de pana la 3,0 m.Zonele hidrografice dintre bratele principale ale Deltei si din afara lor sunt urmatoarele:Zona Chilia-Sulina, cu suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica depe intinsul Deltei Dunarii, marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina,iar la est de delta secundara Chilia si de golful Musura. Zona cuprinde o serie de depresiunihidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha),Pardina (30950 ha), Matita- Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a carorsuprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroasecanale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la –2 m sub planul de referintaMarea Neagra Sulina; zona hidrografica Sulina-Sf. Gheorghe, marginita la nord de bratulSulina, la sud de bratul Sf. Gheorghe si la est de Marea Neagra, Zona Sulina- Sf.Gheorghe areo suprafata de circa 101850 ha, fiind a doua ca marime intre zonele hidrografice ale DelteiDunarii. Pe intinsul acestei zone hidrografice, se afla urmatoarele depresiuni hidrografice;Rusca-Balteni-Carasuhat (10550 ha), Gorgova-Uzlina (25150 ha), Sulina (49600 ha) si Puiu-Rosu-Rosulet (14225 ha). Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara sub cota de –2 m inraport de planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele situate pecuprinsul zonei hidrografice Sulina-Sf. Gheorghe, se mentioneaza canalul Litcov care strabateunitatea de la vest spre est, garla Perivolovca, canalul Caraorman, canalul Vatafu, canalulBusurca, canalul Pescarie Sulina, garla Imputita, canalul Ivancea si canalul de centura litoral,care asigura schimbul de ape si legaturile navigabile intre diferite parti ale zonei hidrografice.Lacurile mai importante din zona hidrografica, sunt Obretin si Gorgova (2300 ha), Uzlina-Isacova (2150 ha), Rosu (1875 ha) si Puiu, Iacob si Lumina (2125 ha); zona hidrografica Sf.Gheorghe-Razelm, marginita la nord de bratul Sf. Gheorghe, la vest de lacul Razelm si la sudde Marea Neagra, are o suprafata de circa 75325 ha, fiind cea mai mica ca marime intre zonelehidrografice ale Deltei Dunarii. Aceasta zona hidrografica mai poarta denumirea dedepresiunea Dranov.Intreaga zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, este caracterizata in cea mai mareparte de prezenta garlelor, canalelor, lacurilor, mlastinilor si japselor. Fundul acestei zoneBIOSYS GROUP CONSTANTA53

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceahidrografice se situeaza la peste 2 m sub planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. In zonahidrografica se afla o serie de lacuri, dintre care cel mai important este Dranov (2500 ha).Zona hidrografica Complexul lagunar Razelm-Sinoe, marginita la nord si la vest deterasa continentala dobrogeana, iar la est de tarmul Marii Negre si de depresiunea hidrograficaDranov, Complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa locul unui vechi golf marin Halmyris, izolat demare prin cordoane litorale.In Complexul lagunar intra in principal lagunele Razelm (39160 ha), Babadag (1960 ha),Golovita (9160 ha fara balta Ceamurlia), Zmeica (4960 ha) si Sinoe (17580 ha), precum si oserie de anexe lacustre laterale cum sunt Istria (560 ha), Nuntasi si Tuzla (1050 ha), etc. Fundulcuvetelor acestor lagune coboara pana la cota de –3 m in raport de sistemul de referinta zeroMarea Neagra Sulina.Din punct de vedere morfografic Delta Dunării se împarte în două sectoare:- fluviatil – cel mai întins, începând de la vârful deltei până la grindurile maritime (Letea;Caraorman şi Crasnicol);- maritim – de la grindurile menţionate la linia ţărmului actual.Complexele lacustre, care constituie o caracteristică pregnantă a lacurilor din DeltaDunării au fost delimitate după elementele morfografice (grinduri, depresiuni, stadiu de evoluţie)şi hidrografice (legătura prin canale şi pe sub plaur sau vegetaţie).In Delta Dunării s–au conturat următoarele complexe acvatice:Şontea – Furtuna; Matiţa – Merhei;Somova – Parcheş; Gorgova – Uzlina;Roşu – Puiu;Dunavăţ–Dranov; Razim – Sinoe.Prezentam succint complexele acvatice din sectorul maritim al deltei: Complexulacvatic Roşu – Puiu (Lacurile Potcoava – Roşu; Erenciuc; Iacob; Roşu; Roşuleţ, (Fig. 3).Complexul lacustru Roşu – Puiu este cel mai mare şi mai reprezentativ din sectorulmaritim al deltei, axat pe o vastă depresiune delimitată foarte bine în vest de grindul Caraormanşi în sud – est de grindul Ivancea, ambele de origine maritimă. Legătura strânsă a acestuicomplex se face dinspre nord, din braţul Sulina prin câteva gârle, dintre care Impuţita, Vătafu şiBusurca sunt cele mai importante. O serie de ramificaţii ale grindului principal Ivancea, cum ar figrindurile Roşu, Puiu şi Lumina, separă lacurile şi impun o formă alungită şi orientată dupădirecţia lor. Partea nord – vestică a complexului, unde se găseşte lacul cel mai important, Iacob,este mai izolată şi mai colmatată.BIOSYS GROUP CONSTANTA54

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 3. Complexul acvatic Roşu – PuiuNumărul lacurilor din acest complex este de aproximativ 70 şi totalizează o suprafaţă de4 375 ha. Cel mai mare lac din complex este Lacul Roşu cu suprafaţa de 1.370 ha. Funduldepresiunilor acestor lacuri se găseşte la cotele cele mai joase faţă de nivelul mării din toatădelta (exceptând lacurile de meandru şi curs părăsit cum este Lacul Belciug cu adâncimea > 7m).Aceste cote sunt la –2,0 m în lacul Roşu, iar in cele din apropiere nu depăşesc – 1,5 m.BIOSYS GROUP CONSTANTA55

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaComplexul acvatic Dunavăţ–Dranov cuprinde vasta depresiune a Dranovului la carese adauga spatiul situat intre uscatul dobrogean si bratul Sf. Gheorghe (Fig. 4).Fig. 4. Complexul acvatic Dunavat – DranovComplexul acvatic Razim – Sinoe (Lacurile Goloviţa; Razim şi Sinoe) – ca tip geneticde cuvetă se încadrează în categoria lagunelor marine Aceste tipuri de lacuri care comunicăîntre ele, formând un complex lacustru, sunt legate atât de braţul Sf.Gheorghe prin canaleleLipovenilor, Dunavăţ şi Dranov, cât şi de mare prin strâmtori formate în cordoanele de nisip(Gura Portiţei) şi câteva periboine (Fig. 5).Principalele unităţi lacustre din acest vast complex sunt delimitate, separate, pringrinduri interioare. Complexul lacustru însumează o suprafaţă de 86.770 ha.Unităţile lacustre din cadrul complexului au următoarele suprafeţe:Lacul Razim – 39.200 ha; Lacul Sinoe – 16.200 ha; Lacul Goloviţa – 7.850 ha.BIOSYS GROUP CONSTANTA56

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAdâncimile lacurilor sunt destul de mici (maximum 3,5 m în Razim; 2,5 m în Goloviţa; 2,3m în Sinoe) şi uniform repartizate, fără accidente morfobatimetrice, adâncimile maximeîntâlnindu–se de obicei în centrul lacului.In lacul Razim, cu excepţia zonei aproximativ centrale, unde adâncimea este de 3 – 3,5m, mai întâlnim astfel de valori în sectorul care face legătura cu Goloviţa, între capul Doloşmanşi insula Bisericuţa ( 3,5 m).Valorile adâncimilor medii sunt în general ridicate faţă de cele maxime (Razim + Goloviţa2,0 m; Sinoe 1,25 m) ceea ce indică un grad avansat de colmatare a depresiunilor lacustre.In aceste limite morfometrice, volumul total pe complex este de 1,447 miliarde mc.Dat fiind tipul genetic al depresiunii lacustre, întinderea mare şi poziţia geografică acomplexului lagunar, regimul hidric şi cel fizico – chimic, acesta prezintă anumite particularităţifaţă de celelalte lacuri din sud.Raportat la suprafaţa complexului lacustru de 867 Kmp, cea a bazinului de recepţie de 2462 Kmp este destul de mică, având în vedere condiţiile climatice în care se găseşte (precipitaţiicca.400 mm/an şi evaporaţia apei circa 850 mm/an).Dacă acest complex lacustru n–ar fi avut o legătură cu Marea Neagră, prin care apelemarine pătrund în lacuri atunci când nivelul scade sau n–ar fi primit prin canale naturale apădulce din braţul Sf.Gheorghe, cu certitudine ar fi secat complet, devenind o câmpie lacustrăemersă.Deoarece legătura cu Marea Neagră a fost mult mai stabilă (datorită breşelor pe care leface apa mării în grindurile efemere, cunoscute sub numele de portiţe şi periboine), decât ceacu braţul Sf.Gheorghe (unde aluvionarea fluviatilă a canalelor duce la limitarea aportului de apădulce), complexul lagunar Razim – Sinoe a avut ape salmastre, cu tendinţe de concentrare şisalinizare în compartimentele sudice, mai izolate (Sinoe, Istria, Nuntaşi).Datorită incertitudinii unei alimentări permanente cu apă dulce, fauna specifică acestorape se dezvoltă greu pe o parte din lacurile din nord (Razim; Goloviţa şi Zmeica), în schimbfauna de apă salmastră, marină, găsea condiţii bune de dezvoltare.In lacurile sudice (Sinoe, Istria, Nuntaşi) nici fauna marină nu se mai dezvoltă cuuşurinţă din cauza salinităţii mai ridicate.In timp, când complexul a fost influenţat numai de apele mării, salinitatea a fostapropiată de a apei marine sau chiar mai ridicată în lacurile îndepărtate cu schimb lent de ape.Alimentarea puternică cu apă dulce, ulterior (după 1960) şi limitarea pătrunderii apelor marine adeterminat o îndulcire generală în complexul Razim – Sinoe.Tipul hidrochimic al complexului, cu excepţia celor din imediata apropiere a gurilor dedebuşare şi lacul Babadag, este bicarbonat sodic şi calcic, iar în toate celelalte compartimenteBIOSYS GROUP CONSTANTA57

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaacesta este clorurat sodic, uneori cu tranziţie spre magnezian. Acest lucru dovedeşte influenţaapelor marine şi a metamofozărilor chimice care au loc în lacuri.Un aspect important de menţionat în complexul Razim este procesul intens de invadarecu vegetaţie şi de colmatare a unor zone marginale, îndeosebi cele din golfurile vestice,formându–se un brâu de vegetaţie (stuf) care separă o serie de bazine lacustre între vecheafaleză maritimă şi largul lacurilor, fiecare într–un stadiu avansat de înmlăştinare.Limanele maritime care mărginesc îndeosebi ţărmul nordic al Razimului propriu–zis suntmajoritatea într–un stadiu avansat de colmatare datorită, pe de o parte, lipsei unui aport de apădin bazinul de recepţie, iar pe de altă parte închiderii zonelor de legătură cu complexul lacustruprin acele benzi late de vegetaţie care împiedică pătrunderea apelor.BIOSYS GROUP CONSTANTA58

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBIOSYS GROUP CONSTANTA59

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 5. Complexul acvatic Razim – SinoeZona costieră. Zona costiera a Deltei Dunarii este desfasurata pe un front lung de circa221 km la Marea Neagra, cuprins intre extremitatea nordica a grindului marin Jibrieni dinteritoriul Ucrainei si extremitatea sudica a grindului marin Chituc.Din intregul front litoral, 75 km sunt pe teritoriul Ucrainei.In reteaua hidrografica a zonei marine a Deltei Dunarii, intră :a) gurile Dunarii;b) tarmul marii;c) fundul submers din fata litoralului Deltei.Gurile Dunarii. Totalitatea gurilor bratelor prin care fluviul Dunarea se varsa in MareaNeagra, formeaza diviziunea hidrografica gurile Dunarii, in care cele mai importante sunturmatoarele:- La varsarea in mare a bratului Sulina, gura canalului Sulina.Adancimile de navigatie maritima prin aceasta gura, s-au mentinut natural la inceput,intre anii 1861-1892. Intre anii 1893-1923 adancimile de navigatie de pana la 24 picioare, s-auintretinut cu ajutorul lucrarilor de dragaje. Incepand din anul 1924 pentru intretinereaadancimilor de navigatie maritima la gura Sulina, pe langa dragaje s-au adaugat lucrari deprelungirea digurilor in mare, indepartand gura de port cu circa 7,8 km pana in anul 1981, candau fost sistate prelungirile de diguri.- La varsarea in mare a bratului Sf. Gheorghe, gura Sf. Gheorghe este in stare naturala,adancimea pe bara este de circa 2,2 m.Cordonul litoral. Frontiera naturala a Deltei Dunarii la Marea Neagra o formeaza tarmulmarii, constituit din sedimente grosiere (nisipuri) impinse si depuse la mal de valuri. Latimea siinaltimea tarmului marii, este variabila in lungul litoralului Deltei Dunarii.De regula creasta plajei nu depaseste inaltimea de 2,5 m deaspra nivelului mediu almarii, iar latimea tarmului ajunge pana la 400 m.De-a lungul tarmului Deltei Dunarii, intre gurile principalelor brate, la apele mari aleDunarii, se formeaza o serie de garle, prin care surplusul de apa din Delta se varsa direct inmare.Tinand seama de caracteristicile morfohidrologice ale coastei, se pot delimita catevasectoare de tarm in lungul litoralului Deltei Dunarii:BIOSYS GROUP CONSTANTA60

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea- Sectorul Jibrieni-gura canalului Sulina, cu o lungime de circa 84 km, prezinta o liniecurbata, si constituie frontiera de la mare a deltei secundare Chilia, fiind un tarm instabil, foartejos si in retragere datorita eroziunilor. Intre gura bratului Stambulul Vechi si gura canaluluiSulina s-a creat un cordon nisipos care tinde sa inchida in urmatorii ani golful Musura la MareaNeagra.- Sectorul Sulina-Sf. Gheorghe cu o lungime de circa 36 km, prezinta o slaba curbura spreinteriorul Deltei, tarmul fiind ingust si supus eroziunilor.- Sectorul Sf. Gheorghe-Portita, lung de circa 60 km, puternic curbat spre vest cu portiuni deeroziune si depuneri.Acopera frontiera de la mare a depresiunii hidrografice Dranov si alagunelor Razelm si Golovita.La sud de gura bratului Sfantu Gheorghe s-a format in timp cordonul nisipos Sacalincare tinde sa inchida la Marea Neagra laguna Ciotic.- Sectorul Portita-Chituc, lung de circa 41 km, este supus eroziunii. Acopera frontiera de lamare a lagunei Sinoe.Fundul submers. Fundul Marii Negre in fata litoralului Deltei Dunarii, este constituit cuprecadere din sedimente nisipoase langa coasta si maluri in larg, imprastiate sub actiuneadirecta a valurilor si curentilor Marii Negre. Relieful fundului este relativ uniform, cu pante dirijatespre largul marii. In apropierea tarmului marii, intre mal si adancimea de scormonire asedimentelor de catre valuri, pe fundul marii alterneaza o serie de bancuri si talveguri paralelecu linia malului.Categorii de ape de suprafaţă. Corpurile de apă de suprafaţă prezente în R.B.D.D.includ şi Ape stagnante (Gâştescu et al 1999), dupa cum urmeaza:- Apele marine costiere- exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântul Gheorghe, apele marinecostiere corespund platformei continentale marine, în cazul Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării, până la izobata de 20m (Gâştescu et al., 1996).- Lagunele conectate la mare - în acest ecosistem sunt incluse două lacuri – Sinoe şi ZătonulMare (Gâştescu et al., 1996).- Melea (golfuri parţial închise) - în această categorie intră meleaua Sfântul Gheorghe şigolful Musura (Gâştescu et al., 1996).Solurile. Solurile din regiunea litorală prezintă o mare diversitate morfologică şi aparţincategoriei solurilor intrazonale. Solurile sunt reprezentate de nisipuri marine şi psamoregosoluri(nisipuri solificate), care intră în componenţa plajelor şi a cordoanelor litorale dar şi de solurihalomorfe (solonceacuri, soloneţuri) şi aluvionare (de mlaştină şi semimlaştină), care ocupăsuprafeţele depresionare, cu acumulări locale de săruri solubile. Nisipurile marine şipsamoregosolurile sunt relativ larg răspândite pe grindurile maritime din delta fluvio-maritimă şicomplexul lagunar Razelm-Sinoe, dar şi pe litoralul Mării Negre.BIOSYS GROUP CONSTANTA61

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaÎn zona nordică a litoralului maritim, nisipurile sunt în cea mai mare parte de origineminerală, cuarţoase-micaceae, cu un conţinut de carbonat de calciu redus (Florea et al., 1968).Psamosolurile sunt legate de prezenţa grindurilor marine din sectorul estic al deltei. Celedin zonele vestice şi centrale ale grindurilor Letea şi Caraorman au o alcătuire granulometrică încare predomină nisipul mediu cu un conţinut ridicat (10-35%) de calcar organogen (măciniş decochilii). În sectoarele estice ale celor două grinduri menţionate, pe cordoanele litorale de la sudde braţul Sfântu Gheorghe (zona Dranov), ca şi pe Grindul Sărăturile alcătuirea granulometricăa acestor soluri este dominată de fracţiunea nisip fin, cu conţinut redus (5-10%) de calcarorganogen, dar cu o participare evidentă a micei albe. În cadrul acestor soluri apare o marevarietate de subtipuri tipice, molice, sărăturate, gleizate, mlăştinoase, turboase şi submerse. Înzonele înalte ale grindurilor Letea, Caraorman şi Sărăturile cu deflaţie acidă, ca şi pe cordonullitoral actual psamosolurile sunt frecvent asociate cu nisipuri mobile.Limnisolurile reprezintă solurile (sedimentele) de pe fundul lacurilor din deltă, din lagunaSacalin şi golful Musura. Sunt constituite, de regulă, din sedimente total nematurate fizic(nămoluri) cu textură de regulă lutoasă. Prezintă o diversitate mare de subtipuri: tipice,marnoase, sapropelice, organice (turbe sedimentare), salinizate-marine ş.a.Clima. Specificul climatic al Dobrogei maritime, conferit de prezenţa mării şi a lacurilorparamarine, constă în lipsa extremelor termice de-a lungul anului, o umiditate mult mai mare aaerului în intervalul cald, comparative cu zonele continentale şi existenţa unor mişcări locale alemaselor de aer, de tip brize. Din cauza circulaţiei predominant vestice a aerului, influenţamoderatoare a Mării Negre se resimte numai pe o fâşie lată de 20-25 de kilometri de-a lungulţărmului.Datorită valorilor ridicate ale radiaţiei solare şi a modului de deplasare a maselor de aerde origine continentală şi maritimă, climatul litoral este mai călduros dar şi mai secetos.În zona costieră, valorile radiaţiei solare globale sunt cele mai ridicate din ţară, de peste125 kcal/cm 2 /an (Mâciu et al., 1982).Din punct de vedere termic, temperaturile medii anuale din zona costieră româneascăoscilează între 11,2 0 (în nordul Dobrogei) şi 11,5 0 C spre sud, conform datelor din Registrulmeteorologic al staţiilor Sulina şi Mangalia. Datorită influenţei apelor marine, în evoluţia anualăa temperaturii aerului din zona costieră se produce o întârziere a fazelor de încălzire şi răcire aaerului. Toamna este mai cald iar primăvara mai rece decât în Dobrogea centrală, mediatemperaturii fiind în octombrie cu 3-4,5 0 C mai mare decât în aprilie. Verile sunt foartecălduroase iar iernile sunt moderate termic (Iancu, 1966).Media anuală a precipitaţiilor din zona costieră variază între 350-400 mm/an dar sunt şiani în care aceste valori cresc destul de mult, fără a depăşi însă valoarea de 700 mm, nicimăcar în anii cei mai ploioşi. În anii secetoşi, precipitaţiile pot scădea şi sub valoarea de 250mm/an.Precipitaţiile sunt mai abundente în zona costieră sudică comparativ cu cea nordică,aspect determinat de existenţa la nord de Capul Midia a unor mari suprafeţe acoperite cu ape,care contribuie la descendenţa aerului în lunile de vară şi la reducerea procesului de formare anorilor cumuliformi, din care eventual ar putea să cadă precipitaţii.Cele mai mari cantităţi de ploaie cad în lunile aprilie şi mai, iar toamna în septembrie şinoiembrie. Un nivel scăzut al precipitaţiilor atmosferice se înregistrează în lunile iulie şi august,BIOSYS GROUP CONSTANTA62

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcealuni cu un mare număr de zile senine (29-31), dar cu o probabilitate ridicată de apariţie a ploilortorenţiale.În timpul iernii, stratul de zapadă se menţine foarte puţin; pe litoral se înregistrează celmai mic număr de zile cu strat de zapadă (24). Numărul mediu anual de zile cu ninsoare (13).Fondul forestier. Pădurile din delta fluvio- marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şidin delta fluviatilă. Aici se găsesc arborete naturale, pe grindurile Letea, Caraorman şi în luncilebraţelor Chilia şi Sfântu Gheorghe, precum şi plantaţiile (plantaţii cu plo inegru hibrid şi sălcie),dar şi unele plantaţii realizate pe nisipurile fluvio- marine de pe grindurile Sărăturile în suprafaţăde 1280 ha.Resursele subsolului. Dacă ne referim numai la teritoriul deltei propriu-zise, acesteasunt, până în prezent, limitate la nisipurile din grindurile fluvio-marine şi la cele din cordoanelelitorale.Nisipurile din cordoanele litorale. Cercetările geologice au evidenţiat prezenţa, înprocente modeste, a mineralelor grele în cordonul Cardon – Sfiştofca şi, cu deosebire, în grindulChituc unde s-a şi construit o instalaţie de selectare (lângă localitatea Vadu), care a fost şiaceasta abandonată după 1989.Prospecţiunile de mare adâncime (cca 3 000 m) în câteva puncte din deltă (cel mairelevant la est de lacul Roşuleţ unde s-a săpat şi Canalul Sandei între Marea Neagră şi gârlaRoşuleţ pentru transportul utilajului greu, în prezent blocat de digul litoral Sulina – SfântuGheorghe) probabil că au identificat unele resurse minerale dar care nu sunt valorificate.Biodiversitatea. Delta Dunării inregistreaza o biodiversitate ridicată, cu un număr sporitde specii, dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare(unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şipână la vertebratele cele mai evoluate (mamifere).Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintrecare circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante –endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platanterabifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip(Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana,Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctesnasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul(Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate(pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben,stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele).Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă.Indiferent de valoarea economică sau cea estetică, fiecare specie deţine un rol ecologicbine determinat în ecosistemele deltaice, prin poziţia ce o deţine în cadrul lanţurilor trofice.BIOSYS GROUP CONSTANTA63

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaÎn ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituieproducătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatoriloranimali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unelespecii de moluşte, entomostracei planctonici, hidracarieni, insecte şi peşti algo- şi fitofagi,amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări ierbivore (lebede, unele specii de raţe, lişiţă,gâşte etc.).În nivelul doi al consumatorilor intră unele specii de entomostracei carnivori (copepode),insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor,ploşniţele de apă), peştii zoofagi, toţi amfibienii, două specii de şerpi, păsările acvatice zoofage,mamiferele acvatice carnivore, şi lanţul trofic acvatic poate continua până pe la treapta a cincea.De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori printre care amintim viermiinematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele)şi chiar unii peşti (carasul argintiu).Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, înspecial, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupulcianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întregteritoriul Deltei Dunarii, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume,diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferatede către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasareaacestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg deadaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă(babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat destenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele speciifiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a Deltei Dunarii (caracuda, linul, văduviţa).În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât întrecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice.Nivelul consumatorilor cuprinde numeroase specii detritofage din grupul viermilor edaficinematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., ce repun în circuit, alături de bacterii,numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. În etajul superior găsim speciilefitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiilelarvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase suntcurculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide), homoptere (cicade) etc.De asemenea, unele specii de păsări ierbivore şi granivore se hrănesc în aceste zone(gâşte, fazan, mai multe specii de păsări cântătoare), iar dintre mamifere toate speciile derozătoare (şoareci şi şobolani, iepuri), precum şi căpriorul şi mistreţul.BIOSYS GROUP CONSTANTA64

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFoarte numeroasă este şi categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi caabundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabi,buburuze, libelule, viespi). Toate speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte,iar dintre şerpi, vipera de stepă consumă un procent ridicat de ortoptere.Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamiferemenţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani, arici, cârtiţă) şi alchiropterelor (lilieci).Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneorinevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, enot, şacal auriu, dihor, hermelină, nevăstuică),şerpii (şarpele de casă, şarpele rău, vipera de stepă), păsările de pradă de noapte (cucuveaua,ciuful, striga, huhurezul) şi cele de zi (şoimuleţul de seară, şoimul rândunelelor, vânturelul), fiindspecii frecvent întâlnite în teritoriul Deltei Dunarii.Flora. Flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie include 779 specii,in majoritate taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca15 %; cosmopolite – cca 10 %).Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate lazone nisipoase) şi halofile (de sărătură).Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în DeltaDunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).Plante superioare acvatice şi palustreÎn fitocenozele (comunităţi de plante) acvatice şi palustre predomină elementele floristiceeurasiatice şi circumpolare. În compoziţia asociaţiilor acvatice şi hidrofile intră aproximativ 120specii de plante.În cazul lacurilor suficient de adânci se găsesc mai multe tipuri de comunităţi vegetale,grupări naturale ce au forma unor fâşii paralele cu linia ţărmului. Aceste asociaţii sunt alcătuitedin specii ce au cerinţe bine determinate faţă de habitat (tipul solului, grosimea şi consistenţamâlului, adâncimea apei etc.).Dintre plantele acvatice fac parte speciile submerse (cu rădăcinile fixate în substrat,tulpina şi frunzele subacvatice, numai floarea se ridică deasupra apei pentru polenizare): peniţaapei (Myriophyllum spicatum), brădişul (Myriophyllum verticillatum), cosorul (Ceratophyllumdemersum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton crispus), broscariţa(Potamogeton natans), moţul (Potamogeton perfoliatus). Unele plante plutesc în masa apei,neavând contact cu substratul, floarea fiind singurul organ ce se ridică deasupra apei (în timpulfecundaţiei): otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa).BIOSYS GROUP CONSTANTA65

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMai aproape de ţărm trăiesc speciile cu frunzele natante. Unele au rădăcinile fixate înmâlul de pe fundul cuvetei lacustre (nufărul alb – Nymphaea alba; nufărul galben – Nupharlutea; plutniţa – Nymphoides peltata; iarba broaştelor – Hydrocharis morsus-ranae; troscotul debaltă – Polygonum amphibium; cornacii – Trapa natans), altele plutesc liber la suprafaţa apei(diferite specii de lintiţă –Lemna minor, L. gibba, L. trisulca, Spirodella polyrhiza).Rizacul (Stratiotes aloides) face parte din speciile cu frunzele emerse, vârful frunzelor fiinddeasupra nivelului apei, baza acestora şi tulpina fiind scufundată şi plutind în apă. Limbariţa(Alisma plantago aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomusumbellatus) sunt, de asemenea, plante emerse ce au rădăcinile fixate în mâlul de pe fundulapelor puţin adânci.Următoarea centură de plante, care face legătura dintre ape şi uscat, o formeazăstufărişul, asociaţie vegetală caracteristică mlaştinilor cu exces permanent de apă. Stufărişul, ceocupă suprafeţe întinse în Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim – Sinoie, având în cadrulmediului un rol important, reprezintă un filtru biologic eficient pentru ape şi un element deprotecţie a malurilor împotriva bătăii valurilor. Stufărişul apare în habitate cu ape puţin adânci(până la 1 m), cu aluviuni fine pe fund, în care sunt fixaţi rizomii şi rădăcinile speciei dominante,stuful (Phragmites australis), cu care se asociază diferite specii hidrofile ca: papura (Typhalatifolia), feriga de baltă (Thelypteris palustris), pipirigul (Scirpus lacustris), gălbinele(Lysimachia vulgaris), răchitan (Lythrum salicaria), măcriş de baltă (Rumex hydrolapathum),tătăneasa (Symphytum officinale) etc.Pe suprafeţe mai reduse sunt instalate şi comunităţi formate, în special, din papură cufrunza îngustă (de ex. Typha angustifolia), pipirig (de ex. Schoenoplectus lacustris) saubuzdugan (de ex. Sparganium ramosi).Plante superioare terestrePe grindurile din Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim – Sinoie, în depresiunile cusol salinizat se întâlnesc specii halofile, adaptate să reziste la conţinutul ridicat în săruri alesubstratului: brânca (Salicornia europaea), pătlagina (Plantago maritima), albăstrica (Astertripolium), Bassia sedoides. Pe malurile mai uscate ale depresiunilor cu sol sărăturat trăiescelementele mezo-higrohalofile: ghirinul (Suaeda maritima), săricica (Salsola soda), Aeluropuslittoralis etc.Nisipurile grindurilor fluvio-maritime sunt populate (în funcţie de umiditatea,troficitatea şi salinitatea solului) de specii psamofile, specii adaptate la viaţa pe nisip.Pe cordoanele nisipoase litorale se poate observa o evidentă zonare a vegetaţiei.Plaja ce se află în afara bătăii valurilor (şi care are o lăţime de circa 5 – 20 m) este populată deexemplare răzleţe de varză de mare (Crambe maritima), ridichioară de nisip (Cakile maritima),vitrigon (Eryngium maritimum), morcovul sălbatic (Daucus guttatus) etc. Urmează un şir dedune (ce ocupă o porţiune lată de 10 – 50 m) paralele cu ţărmul mării.BIOSYS GROUP CONSTANTA66

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDintre plantele caracteristice acestor dune, principalul rol de fixator al nisipului îl joacăperişorul (Elymus sabulosus), iar pe solurile mai bogate în humus trăieşte cârcelul (Ephedradistachya). Pe porţiuni cu umiditate mai redusă trăiesc volbura de nisip (Convolvulus persicus),vineţelele de nisip (Centaurea arenaria), siminocul (Helichrysum arenarium), Gypsophylaperfoliata, Stachys maritima, Plantago coronopus. Pe nisipurile cordoanelor litorale se întâlnescşi tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia),sălcioară (Eleagnus angustifolia), specie introdusă la început prin plantare.Grindurile Letea şi Caraoman oferă condiţii pedo–climatice (troficitate redusă a solului,deficit de apă etc.) ce au favorizat apariţia stepelor danubian-deltaice (tipice pentru DeltaDunarii), caracterizate prin prezenţa unor elemente submediteraneene (specii de colilie – Stipalessingiana, Stipa ucrainica; sadină – Chrysopogon gryllus).Pe dunele înalte, cu nisip nefixat şi nesolificat, trăiesc perişorul (Elymus sabulosus),vineţele de nisip (Centaurea arenaria), troscot de nisip (Polygonum arenarium), pelinul de nisip(Artemisia arenaria) şi, pe alocuri, cârcelul (Ephedra distachya). Pe dunele mijlocii coabiteazăotrăţelul (Onosma arenarium), siminocul (Helichrysum arenarium), secara sălbatică (Secalesylvestre), Scabiosa ucrainica.Condiţiile de viaţă de pe dunele joase avantajează specii stepice tipice: iarba câinelui (Cynodondactylon), părăsita găinilor (Taraxacum serotinum), trifoiul mărunt (Medicago lupulina),Convolvulus lineatus etc.În perimetrul complexului lagunar Razim – Sinoie, pe martorii de eroziune (sol stâncos)s-a instalat un tip special de asociaţie stepicolă petrofilă, rolul principal avându-l speciile taurocaucazieneşi mediteraneano-balcanice: cimbrişorul dobrogean (Thymus zygoides), pir crestat(Agropyron brandzae), păiuş dobrogean (Festuca callieri), petrinjei dobrogeni (Pimpinellalithophila), ceapa ciorii dobrogeană (Gagea callieri).Plante endemice. Flora din Delta Dunarii cuprinde patru specii endemice şi o subspecieendemică (Elymus pycnanthus deltaicus). Numărul mic de endemisme se explică prin mai multecondiţii obiective, principalul fiind vârsta relative redusă (max. 5 000 ani) a ecosistemelordeltaice.Plante periclitate. Dintre speciile vegetale identificate un număr de 95 de taxoni suntconsideraţi specii periclitate, din care fac parte atât plantele acvatice (otrăţel de baltă –Utricularia vulgaris, aldrovanda – Aldrovanda vesiculosa), plante palustre (săgeata apei –Sagittaria trifolia; Trachomitum venetum, stânjeneii de baltă – Iris variegata), orhideele de pegrindul Letea (Anacamptis pyramidalis, Epipactis atrorubens, Neottia nidus-avis, Platantherabifolia etc.), de pe grindul Caraorman (Cephalantera longifolia, Dactylorhiza incarnata) sau depe grindurile din zona Complexului lagunar Razim – Sinoie (Orchis coriophora), graminee(Aegilops cylindrica de pe dunele din Letea, Hordeum amritimum de pe grindul Caraorman,Saccharum strictum de pe grindul Palade etc.), arbuşti (păliurul – Paliurus spina-christi), speciipsamofile de pe grindurile fluvio-maritime (ridichioara de nisip – Cakile maritima, varza de mareBIOSYS GROUP CONSTANTA67

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea– Crambe maritima, volbura de nisip – Convolvulus persicus, plesnitoare – Ecballium elaterium)etc.Factorii care limitează dezvoltarea acestor specii sunt variaţi. În cazul plantelor acvaticeeutrofizarea accentuată este cauza principală: cantitatea mare de nutrienţi transportaţi deDunăre nu poate fi preluată în totalitate de plantele acvatice, astfel că ele devin accesibilealgelor.Succesiunile de creşteri explozive şi descreşteri bruşte ale numărului de alge provoacăoscilaţii cu amplitudine mare în conţinutul de oxigen al apei, în cursul nopţilor de vară şi toamnătimpurie concentraţia în oxigen atingând valori minime.Paralel cu aceste dezechilibrări ale conţinutului de gaze solvite în apă, numărul mare dealge funcţionează ca un ecran, împiedicând pătrunderea razelor solare până la plantelesuperioare submerse, efectul fiind dispariţia acestora din habitatele afectate de „înfloririle‖algale.La plantele terestre, factorul limitativ este apa: scăderea nivelului apelor freatice aafectat pădurile de pe grindurile fluvio-maritime (în special pădurea Caraorman).Dintre speciile periclitate fac parte şi plantele ce au populaţii reduse pe plan european saumondial. Unii dintre aceşti taxoni sunt sporadici în deltă (trifoiul cu patru foi – Marsileaquadrifolia) sau pot fi specii ce sunt frecvent întâlnite în habitatele naturale deltaice (cârcelul –Ephedra dystachia, de pe dunele nisipoase).Plante invasive. O parte din speciile existente în prezent pe teritoriul Deltei Dunarii a fostintrodusă de om. În majoritatea cazurilor este vorba de plante ierboase ajunse în aceste zoneinvoluntar. Printre speciile adventive se găsesc plante acvatice natante (Azolla caroliniana),submerse (Elodea nutalli, Vallisneria spiralis), specii palustre (Acorus calamus) şi planteterestre, ruderale (Datura stramonium, Bidens frondosa).Dintre speciile adventive cu tulpina lemnoasă fac parte arbustul Amorpha fruticosa,Eleagnus angustifolia, iar cele cu tulpină volubilă sunt reprezentate de cuscută (Cuscutacampestris).Unele specii au fost introduse din motive economice (pentru exploatarea maseilemnoase) diferitele varietăţi şi hibrizi de plop; în scop medicinal (Datura stramonium, Acoruscalamus); estetic (Petunia parviflora) sau accidental (Xanthium italicum), ele devenindsubspontane.Lista floristică a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), bazată pe inventarelemetodice din perioada 1991 – 1996, cuprinde 33 de specii ce provin de pe alte continente.Majoritatea acestor specii adventive sunt de origine americană (25), în special nord-americană(17), restul speciilor provenind din Australia (Chenopodium pumilio), Asia de Sud-Vest(Veronica persica), Africa de Sud (Solanum retroflexum) etc.BIOSYS GROUP CONSTANTA68

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaVegetaţia. In Delta Dunarii se găsesc suprafete intinse cu stufărişuri, lacuri cu vegetaţieacvatică, pajişti de luncă, păduri de luncă, plantaţii de plop şi salcie, păduri de tip continental penisipuri, pajişti xerofile pe nisipuri si pajişti salinizate pe nisipuri şi aluviuni.Prin îndiguirea multor suprafeţe (cca 100 000 ha), s-au produs schimbări esenţiale înfuncţia ecosistemelor din Delta Dunării, cum ar fi intensificarea proceselor de salinizare saucolmatare cu aluviuni sub influenţa modificărilor în regimul hidrologic.Pajiştile de luncă. Pajiştile mezofile de luncă se întâlnesc în lungul reţelei hidrografice înzonele inundate temporar pe soluri aluviale gleizate şi soluri gleice. Asociaţiile de Agrostisstolonifera, Agropyron repens + Rorippa austriaca se întâlnesc pe malurile relativ înalte, în timpce asociaţiile cu Typhoides arundinacea, Glyceria maxima + Carex sp. si Galega officinalisacoperă zonele mai joase.În delta fluvială pajiştile de luncă mărginesc sau se întrepătrund cu pădurile de luncă cupăduri sud-europene de salcie, plop alb şi negru. Pe braţul Sfântu Gheorghe în aval, pajiştilemezofile însoţesc şi pădurile cu Fraxinus angustifolia + F.pallisae şi Alnus glutinosa + Periplocagraeca.Pajiştile mezoxerofile cu Cynodon dactylon si Chrysopogon gryllus se întâlnesc în parteade aval a deltei, unde efectul inundaţiilor este mai redus şi climatul relativ mai secetos (350mm/an precipitaţii faţă de cca 400 – 450 mm în amonte).Vegetaţia litorală şi halofilă. Vegetaţia litorală de nisipuri nefixate este reprezentatăîndeosebi de Petasites spurius + Eryngium maritimum, Elymus giganteus, Argusia sibirica,Crambe maritima, Cakile euxinia. Această vegetaţie nord-pontică de nisipuri slab salinizate seîntâlneşte în lungul litoralului şi este însoţită de vegetaţie halofilă pontică pe psamosolurilesalinizate sau pe solonceacurile marine.Letea.Vegetaţia halofilă acoperă suprafeţe importante pe grindurile Sărăturile, Caraorman şiSalicornia patula şi Suaeda prostrata se întâlnesc în zonele mai puternic salinizate, iar înordinea descreşterii salinizarii din depresiuni spre crestele dunelor, această vegetaţie esteurmată de Juncus litoralis, J.maritimus, Plantago crassifolia, Statice gmelini şi pajiştisemihalofile cu Puccinellia distans, P.convoluta, Apera maritima, Agrostis pontica.În partea superioară a dunelor unde procesul de solificare este incipient, se dezvoltăvegetaţia xerofilă cu Carex colchica, Ephedra distachya, Secale silvestre, Festuca beckeri,Elymus giganteus adesea însoţită, pe grindurile Letea şi Caraorman, de pădurile pe nisipuri cese dezvoltă în zonele depresionare nesalinizate.Vegetaţia acvaticăÎn mod frecvent lacurile sunt mărginite cu Typha angustifolia sau Typha angustifolia,Schoenoplectus lacustris şi vegetaţie acvatică de Trapa natans şi Nymphoides peltata înBIOSYS GROUP CONSTANTA69

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcealacurile cu sedimentare minerală, şi Nymphaea alba în lacurile cu turbă sedimentară.Principalele asociaţii de macrofite acvatice (M. Godeanu, 1974, A. Popescu, V. Sanda, 1976)sunt reprezentate de Charion fragilis, Potamogetion, Nymphaeion, Ceratophylletum demersi,frecvent întâlnite în lacurile mărginite cu Scirpo-Phragmitetum.În lacurile mai puţin adânci şi ochiurile de apă din stufărişuri se întâlnesc asociaţiileHydrocharitetum morsus-ranae, Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Trapetumnatantis, Potametum natantis. În canale şi japse se întâlnesc asociaţiile Nymphoidetumpeltatae, Trapetum natantis, Stratiotetum aloides, Potametum natantis, Myriophyllo-Potametum.La marginea canalelor şi gârlelor se dezvoltă asociaţiile Hydrocharitetum morsus-ranae,Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Lemno-Salvinetum natantis, Myriophylletumspicati, Lemno-Utricularietum.Vegetaţia de mlaştinăZonele de mlaştină acoperă 143 500 ha, cea mai comună unitate de peisaj fiindreprezentată de suprafeţele stuficole reprezentate de asociaţia Scirpo-Phragmitetum.Stufăriile au caracteristici distincte funcţie de cele ale habitatului, astfel, stufulmonodominant cu Phragmites australis var. gigantissima (4 – 5 m înalţime), creşte îndeosebi îndelta fluvială în lungul reţelei hidrografice pe soluri gleice sau gleice turboase inundatetemporar. Adesea în delta fluvială stuful este mărginit sau amestecat cu Typha angustifolia şiSchoenoplectus lacustris în arealele cu sedimentare minerală activă.În procesul de eutrofizare al deltei, mari suprafeţe cu lacuri deltaice sau lagunare au fostacoperite cu un strat de turba de 1 – 3 m sau mai gros, pe care s-a constituit formaţiunea deplaur.Aceasta constă dintr-o reţea de rizomi de stuf viabili (turbă fibrică) cu o grosime de 0,8 –1,5 m, situată pe un substrat organic vechi mai intens mineralizat (turbă hemica sau saprică)sau direct pe substratul mineral.Plaurul poate fi fixat de substrat, flotant sau poate deveni plutitor la nivele ridicate aleapelor de inundaţie. Vegetaţia acoperitoare sub care s-au dezvoltat, în principal, depozitele deturbă este reprezentată de asociaţia Scirpo-Phragmitetum cu Phragmites australis gigantissimaîn arealele cu circulaţie activă a apei proaspete prin sau sub plaur şi Phragmites australis var.flavescens în zona maritimă unde influenţa apelor marine a fost mai puternică îndeosebiînainte de închiderea Complexului lagunar Razim – Sinoie.Tot în delta marină stuful formează asociaţii cu Carex acutiformis, C. riparia şi Typhaangustifolia, fiecare din aceste specii putând fi dominantă în funcţie de caracteristicile solului.Salix cinerea (zălogul) însoţeşte adesea stuful pe formaţiunile de plaur, în prezent fiind înextindere datorită reducerii activităţii de recoltare a stufului şi arderii stufăriilor, care aveau caefect distrugerea parţială a acesteia.BIOSYS GROUP CONSTANTA70

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFauna. NevertebrateleÎn bazinele acvatice dulci şi ariile umede ale acestui teritoriu s-au identificat până înprezent 418 specii de viermi rotiferi, nematozi şi oligocheţi, 90 specii de moluşte,lamelibranhiate (scoici) şi gasteropode (melci), pulmonate şi branhiate, peste 190 crustacee,dominând copepodele şi cladocerele, şi de asemenea, numeroase specii de acarieni (căpuşe),aranee (păianjeni), colembole (insecte inferioare). Cel mai numeros grup este cel al insectelorpterigote (aripate), adaptate la o multitudine de tipuri de habitate.Până în prezent au fost identificate circa 2 500 specii. Lista speciilor de insecteendemice (total 27 taxoni) este dominată de himenoptere (25 specii), majoritatea fiind pe Letea(15 specii).Populaţiile a numeroase specii de nevertebrate au suferit un proces de regresdeterminat de schimbările treptate ale mediului (colmatarea progresivă a lacurilor, încălzireagradată a climei, acumularea de nutrienţi care duc la eutrofizare s.a.).Astfel, cel puţin 18 specii de moluşte se caracterizează prin diferite grade de periclitare,adică au populaţiile din ce în ce mai reduse în comparaţie cu situaţia constatată în perioadeleanterioare înfiinţării RBDD. Cea mai afectată este chiar una dintre speciile endemice (Caecumtenue), care a fost regăsită în ultimii ani doar în zona Periteaşca. Grav afectate sunt şi speciilecare, deşi au un areal mai întins pe continentul european, în deltă au fost găsite doar în câtevapuncte, dar şi acolo numai câteva exemplare, cum ar fi Venus gallina, Donax trunculus,Monodacna colorata, Monodacna pontica, Tellina tenuis.Prin cercetările întreprinse a reieşit că circa 196 specii de insecte sunt periclitate. S-aconstatat că 111 specii de himenoptere, 51 specii de fluturi şi 32 specii de coleoptere aupopulaţii din ce în ce mai mici. De exemplu, efemeropterul Palingenis longicauda care n-a maifost observat în deltă, deşi anterior specia a fost extrem de abundentă pe tot şenalul Dunării.Lăcusta endemică Isophya dobrogensis se află de asemenea într-o situaţie critică fiingidentificata doar în insula Popina.Dintre speciile protejate prin Convenţia europeană asupra vieţii sălbatice (Convenţia dela Berna) doar 5 specii de fluturi au fost identificate pe teritoriul RBDD: Saga pedo, Apatura,Lycaena dispar, Parnassius mnemosyne şi Proserpinus proserpina.Dintre protozoare – animale unicelulare menţionăm: flagelatele, sarcodinele şisporozoarele.Flagelatele formează una din principalele componente ale planctonului. Speciile celemai commune în apele dulci sunt englenele (Englena glacilis). Prezenţa lui Budo putrinus înapele dulci indică poluare cu substanţe organice. Noctiluca miliaris, o specie frecvent întâlnită înMarea Neagră, este fosforescentă şi produce fenomenul denumit „lumânarea de mare".Sarcodinele populează aproape toate mediile de viaţă: Amoeba proteus este o speciecomună în ape dulci bogate în vegetaţie, Pelomyxa palustris preferă apele murdare, iarBIOSYS GROUP CONSTANTA71

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaforaminiferele sunt în majoritatea lor marine (cochiliile lor calcaroase se depun după moarte pefundul mării formând aşanumitele roci biogene).Dintre Sporozoare amintim speciile genului Plasmodium: Plasmodium malariae. Dintrenevertebratele pluricelulare menţionăm: spongierii, celenteratele, viermii, moluştele, racii şiartropodele (păianjeni, miriapode, insecte).Spongierii, organisme exclusiv acvatice, sunt frecvent întâlniţi în Delta Dunării. Cel maicomun este buretele-de-apă-dulce (Spongilla lacustris), animal cu miros de formol, cu corpulneted în apele curgătoare şi cu proeminenţe în cele stagnante.Celenteratele sunt frecvent întâlnite sub forma „polipului" speciilor din genurile Hydra şiChlorohydra, care stau fixate pe diverse plante, rădăcini, ramuri scufundate în apă.Caracteristice pentru pelagialul Mării Negre sunt meduzele de apă rece (Aurelia aurita),observate mai ales iarna şi „inima mării" (Rhizostoma pulmo), specie comună în întregul bazinmediteranean.Moluştele. Melcii preferă, în general, apele stagnante, bogate în plante acvatice.Majoritatea speciilor sunt erbivore, cum sunt Planorbarius corneus, Lymnaea stagnalis (cochiliadeseori acoperită de alge) etc., care pasc algele de pe frunzele plantelor acvatice sau sehrănesc chiar cu părţile moi ale acestor plante.Frecventă în Delta Dunării este Radix ovata, ce are de obicei cochilia acoperită cu unstrat gros de detritus. Scoicile sunt organisme exclusiv acvatice, tipic bentonice şi, fiind animaledeosebit de sensibile la calitatea apei (oxigenare, substanţe poluante dizolvate etc.), prezenţasau absenţa lor sunt buni indicatori ai stării sistemului studiat. În Delta Dunării sunt frecventîntâlnite scoica de iaz (Anodonta cygnea) şi Dreissena polymorpha (specie care are originea înMarea Sarmatică, o întindere imensă de ape puţin sărate, ce cuprindea zona de la MareaNeagră de azi până la lacul Aral). Scoica de râu (Unio pictorum) este specie reofilă: trăieşte pefundul braţelor principale şi al canalelor mari, devenind din ce în ce mai sporadică pe măsură cene îndepărtăm de apele curgătoare.Crustaceele. Crustaceele inferioare. Cladocerele, ostracodele şi copepodele cuprindspecii acvatice care formează o bună parte a zooplanctonului dulcicol: unele specii filtrează apapentru a reţine diferite particule minuscule (bacterii, alge, protozoare), altele vânează activorganisme acvatice. Dintre speciile filtratoare fac parte numeroase specii din grupulcladocerelor (numiţi şi „purici de baltă") cum sunt Daphnia cucullata, Daphnia magna etc., saucele din grupul copepodelor (Diaptomus serbicus). Prădătorii sunt şi ei fie cladoceri (Leptodorakindtii), fie copepozi (Cyclops furcifer, Cyclops insignis etc.).Arahnidele. Printre păianjeni se găsesc specii de dimensiuni mari, cum ar fi Lycosasingoriensis, care cu picioarele întinse poate avea 5 – 6 cm. Pe teritoriul rezervaţiei au fostsemnalate şi specii rare din familia păianjenilor cu cruce (de exemplu Argyope lobata, ce areBIOSYS GROUP CONSTANTA72

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceamai multe excrescenţe laterale pe marginile abdomenului alb). Câteva exemplare de „văduvaneagră" (Latrodectus mactans tredecimguttatus), au fost capturate pe insula Popina şi în zonaLetea. Des întâlnit este păianjenul Argiope bruennichi (cu abdomenul colorat în galben, cudungi transversale negre şi albe) care îşi ţese o plasă mare pe plantele ierboase ce cresc pemalurile canalelor, lacurilor. Păianjenul de apă (Argyroneta aquatica) îşi construieşte sub apă oplasă sub formă de clopot, în care acumulează aer: el respiră acest aer în timp ce pândeşteinsectele ce înoată în desişul plantelor submerse. Acest păianjen construieşte separat pentrujuvenili un alt cuib subacvatic cu aer.InsecteleDiplopodele, specii detritivore, sunt reprezentate mai ales prin Julus terrestris şiPolydesmus complanatus, ambele specii comune în litiera pădurilor de pe grindurile din deltă.Din grupul chilopodelor amintim Scolopendra cingulata, lungă pe până la 18 cm, frecventă înzonele pietroase din sudul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (insulele Popina şi Bisericuţa,Capul Doloşman, cetatea Histria). Specia Lithobius forficatus o întâlnim frecvent în frunzarulpădurilor, atât în delta propriu-zisă, cât şi în zonele extradeltaice.Efemeroptere au larvele adaptate la viaţa bentonică: ele se târăsc pe fundul mâlos sause agaţă de plantele submerse (de ex. larvele speciei Caenis lactea) sau înoată în apelestătătoare (de ex. Cloeon dipterum).Larvele trichopterelor trăiesc pe fundul apelor, unde construiesc plase pentru filtrareaapei (Hydropsyche bulgaromanorum) sau îşi construiesc din fire de nisip sau resturi de planteadăposturi turtite, mici (Orthotrichia costalis) sau lungi, conice, ascuţite (Mystacides longicornis)ce le apără atacul prădătorilor.Grindurile nisipoase din deltă şi complexul lagunar oferă condiţii ideale mai multor speciide „leul furnicilor", cum sunt Myrmecaelurus trigrammus (frecvent pe grindurile Sărături,Caraorman şi Saele) şi Myrmeleon inconspicuus (comun pe nisipurile de la Sfântu Gheorghe,Caraorman şi Letea).Libelulele. În faza larvară vânează fie pe suprafaţa mâlului (Anax parthenope,Orthethrum albistylum), fie din desişul plantelor acvatice (Coenagrion pulchellum, Ischnuraelegans). Adulţii de libelule sunt, de asemenea, organisme răpitoare, vânând din zbor diferiteinsecte.Lăcustele. Una din cele mai mici ortoptere din ţară, numită Tetrix bolivari, comună întoată delta este adaptată la viaţa în desişul vegetaţiei higrofile. La fel de frecventă este în RBDDşi cea mai mare lăcustă din România, Acrida ungarica, ce populează în special zone mai aride.Cel mai des întâlnim în toată rezervaţia specia Calliptamus barbarus şi doar la Caraorman s-augăsit câteva exemplare ale lăcuste migratoare (Locusta migratoria). Dintre rarităţile fauneiromâne face parte lăcusta Saga pedo, specializată în prădarea altor lăcuste ce trăiesc pevegetaţia de pe locurile nisipoase însorite (Caraorman, Grindul Lupilor).BIOSYS GROUP CONSTANTA73

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAglomerările masive de urechelniţă dobrogeană (Labidura riparia), fenomen observat laSfântu Gheorghe, Saele, Grindul Lupilor etc., arată că pe teritoriul RBDD această specie estemult mai frecventă decât Forficula auricularia, o urechelniţă comună în tot restul României.În deltă şi în regiunile învecinate întâlnim toate cele trei specii de mantodee cunoscutedin România: călugăriţa (Mantis religiosa) este cea mai comună dintre ele, călugăriţa cu coif(Empusa fasciata) a fost observată în special în zonele cu vegetaţie ierboasă de la malul mării(Chituc, Sfântu Gheorghe) şi călugăriţa pitică (Ameles heldreichi) mai frecventă în zonaComplexului lagunar Razim- Sinoie.Vertebrate. PeştiiDin cele 300 specii din Europa şi 185 specii din România, iar în apele RBDD s-auînregistrat 133. Unele specii suportă praguri limitate de salinitate a apei (stenohaline), iar altelesuportă variaţii mai mari (eurihaline).Astfel, în apele RBDD trăiesc 44 specii, exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin-(Tinca tinca), roşioară (Scardinius erythrophthalmus), văduviţă (Leuciscus idus), mreană(Barbus barbus) etc., dar si 58 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus),hamsie (Engraulis encrasicholus ponticus), bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), stavrid(Trachurus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica), lufar (Pomatomus saltator), rândunicăde mare (Trigla lucerna) etc. şi 31 specii eurihaline, atât în ape dulci, cât şi salmastre sau chiarîn Marea Neagră, majoritatea speciilor de guvizi – genurile Knipowitschia, Gobius, Neogobius:morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbiede Dunăre (Alosa pontica), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), cambulă (Platichthysflesus luscus) etc.Sunt şi unele specii care trăiesc în mod obişnuit în apele dulci dar prezintă un uşor gradde eurihalinie, putând fi întâlnite în număr redus şi în Marea Neagră, nu departe de gurileDunării cum sunt: crap (Cyprinus carpio), avat (Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), şalău(Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis) etc. Mai multe specii eurihaline care trăiesc şise reproduc în apele dulci sau salmastre (unele bălţi litorale şi melele), dar un număr de 8 speciice se hrănesc şi de obicei iernează în Marea Neagră, urcă pentru reproducere în Dunăre:morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbiede Dunăre (Alosa pontica), rizeafcă (Alosa caspia nordmanni), gingirică (Clupeonellacultiventris), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), iar şipul (Acipenser sturio) nu s-amai regăsit, fiind deci specii marine migratoare din categoria celor anadrome.Din cele 133 specii semnalate până în prezent, 6 sunt alohtone. Astfel, carasul argintiu(Carassius auratus gibelio) a fost adus în Europa de către acvarişti pe la începutul secolului alXVIII-lea din China, iar în ţara noastră se semnalează pentru prima dată prin 1920. În DeltaDunării, această specie a apărut masiv după inundaţia din 1970, iar în prezent deţine locul întâiîn pescuitul industrial.BIOSYS GROUP CONSTANTA74

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPrin spectrul trofic larg, peştii joacă un rol important în circuitul materiei în natură şimenţinerea echilibrului ecologic în mediul acvatic. Întâlnim specii detritofage, algofage, fitofage,zooplanctonofage, bentofage, ihtiofage, însă cele mai multe sunt eurifage (spectru variat).Sturionii. Referitor la sturioni, Grigore Antipa scria la 1909 în lucrarea „Fauna Ichtiologicăa României‖: „Dintre toate speciile de peşti care trăiesc în apele Mării Negre şi ale afluenţilor ei,desigur că cele care compun familia Sturionilor sunt cele mai interesante atât din punct devedere ştiinţific cât şi chiar din cel economic.‖Deşi, au fost iniţial specii de apă dulce sau de estuar, multe din speciile de sturioni, încăutarea unei hrane mai abundente, s-au adaptat la viaţa marină, unde îşi petrec cea mai mareparte a cicluluivieţii. Dovada că au fost specii de apă dulce o constituie faptul că toate speciile de sturioni sereproduc în apele unor râuri sau fluvii în care primăvara devreme sau toamna migrează, uneori,peste o mie de kilometri pentru a-şi depune icrele în locuri prielnice.Pescuite deosebit de intens încă din secolul al XVIII-lea, atât pentru carnea lor gustoasă,dar mai ales pentru icrele negre (Bacalbaşa-Dobrovici, 1994), toate speciile de sturioni dunărenisunt azi într-un accentuat declin numeric. Şipul şi viza nu mai prezintă importanţă economicăpentru România, fiind considerate, încă de la începutul anilor 1960, ca foarte rare sau chiardispărute.Pe fundalul deteriorării condiţiilor de reproducere şi hrănire în mări şi oceane şi subimpactul activităţii antropice, cantitatea de sturioni pescuită anual în lume a înregistrat o scădereaccentuată, în ultimul deceniu al secolului XX ea reducându-se cu 50 %, de la 28 587 t în 1981,la 15 129 t în 1991.Datorită impactului antropic, din totalul de 25 de specii de sturioni existente azi pe Terra,16 specii sunt considerate ameninţate cu dispariţia (Birstein, 1995). Dintre acestea şipul, careeste o speciepericlitată în toate fluviile din Europa, este inclus chiar şi în Anexa a III-a a Convenţiei de laBerna, ca specie protejată.Scrumbia de Dunăre este o specie marină migratoare, care iernează în mare, dispersatăla adâncimi destul de apreciabile şi la distanţă mare de ţărm, în dreptul coastelor Ucrainei,României şi Bulgariei (P.Bănărăscu, 1964) iar reproducerea are loc în apele costiere româneştişi bugăreşti pâna la gurile Dunării.Adulţii se hrănesc cu peşti (70 – 75 % - Engraulis, Clupeonela, Spratus), crustacee(Coregon, Upogenia, Idotheia), dar şi cu alte organisme în funcţie de abundenţa şiaccesibilitatea lor. Larvele se hrănesc cu rotiferi, miside, gamaride, ostracode, chironomide,cladocere, copepode, crustacei, în funcţie de trecerea de la larvă la adult (I.G. Zaiţeva, 1953).Larvele şi alevinii sunt purtaţi de curentul Dunării spre mare, braţul Tulcea preluând un numărde circa 3 ori mai mare decât braţul Chilia din numărul total ce se scurg amonte de CeatalulBIOSYS GROUP CONSTANTA75

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaChiliei (I. Năvodaru, 2001). Puii staţionează şi se hrănesc în primul an de viaţă în spaţiul îndulcitdin faţa gurilor Dunării, după care se retrag în larg şi la adâncime (P. Bănărăscu,1964, F.S.Zambriborşci şi colab., 1973).Populaţia de scrumbie este controlată, în majoritate, de factorii independenţi dedensitate, în care regimul hidrologic şi temperatura au un rol determinant. Mărimea populaţiei seaproximează în cicluri minime de 10 – 11 ani în cadrul unor cicluri mari de peste 30 de ani.Resursele piscicole - pescuitul şi piscicultura. Resursele pescăreşti marine sunt în apelelitorale ale Mării Negre de cca 103.000 ha cuprinse în interiorul rezervaţiei, nivelul acestorresurse depinzând de intensitatea migraţiilor spre ţărm a speciilor de interes pentru economie.Resursa de peşti marini migratori este prezentă în interiorul rezervaţiei temporar şisezonier în apropierea gurilor Dunării şi pe braţele principale pe care se deplasează spresectoarele de reproducere aflate în amonte de deltă.Pescăria peştilor marini. Se constată un declin al pescuitului activ în ultimii ani acestafiind în funcţie şi de distanţa zonelor de aglomerare a şprotului.Pescăria peştilor migratori se bazează pe scrumbia de Dunăre şi pe trei specii de sturioni, caremigrează din Marea Neagră în Dunăre, spre zonele de reproducere.Scrumbia se pescuieşte cu unelte de pescuit activ tip setcă în perioada migraţiei deprimăvară, în lunile aprilie-iunie, atât în faţa gurilor Dunării cât şi pe întregul traseu al migraţieipână la Călăraşi. Sectorul de reproducere cel mai intens este între Călăraşi şi Olteniţa (Km 370– 442). Scrumbia înregistrează o evoluţie ciclică a intensităţii migraţiei, ciclurile minimelor şimaximelor având loc la 10 – 11 ani. Înperioada 1960 – 1994, cantităţile pescuite au evoluat între minima de 200 tone/an şi maxima de2 400 tone/an.Sturionii înregistrează un declin continuu în ultimii 30 de ani, cantităţile pescuite scăzândde la cca 300 tone (1960) la cca 6 tone (1994), declinul fiind mai pronunţat la speciile de morunşi nisetru, şi mai puţin la specia păstrugă. După anul 1994, cantitatea pescuită de sturioni aînceput să crească treptat, ajungând ca în anul 2003 sa atingă 19 tone.Calea de migraţie a sturionilor pe Dunare a fost întreruptă de construirea barajelor de laPorţile de Fier (în anul 1970) şi Ostrovul Mare la Km 863,5 (în anul 1984). Cantităţile de puiet desturioni din toate cele trei specii care se deplasează spre mare, dovedesc că sturionii sereproduc şi în aval de barajele construite.Suprapescuitul sturionilor pare să fie un factor important care a determinat stareaactuală a populaţiilor acestor specii valoroase. Principalele areale de pescuit sturioni sunt lasudul gurilor de vărsare Sulina şi Sfântu Gheorghe, şi pe Dunăre în toate cele 4 ţări riverane(Km 95 – 162; Km 170 –252; Km 490; Km 740; Km 845 – 860).BIOSYS GROUP CONSTANTA76

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaÎn anul 1997 a început un program de cercetare pentru fundamentarea strategiei deconservare a speciilor de sturioni, la care participă specialişti din România, Bulgaria,Serbia şiUcraina, finalizat în 2000 cu Strategia de management a stocurilor de sturioni.Amfibienii. Amfibienii sunt reprezentati printr-un număr redus de specii aparţinând ladouă ordine şi anume, cel al caudatelor, cu 2 specii de tritoni şi al anurelor (broaştele propriuzise)cu 7 specii. Ca şi reptilele, amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea celemai multe specii trăiesc în zonele calde (cca 4 000 specii), pe când în Europa numai 45 specii,iar în România 17 specii.Datorită deteriorării habitatelor naturale în majoritatea zonelor europene, mai ales acelor acvatice necesare reproducerii tuturor amfibienilor, aproape toate speciile şi-au diminuatîngrijorător efectivele astfel încât, în prezent, sunt protejate (majoritatea strict protejate).Deşi puţine ca număr de specii, pe teritoriul RBDD acest aspect este compensat prindensitatea foarte mare a 3 specii acvatice, precum broasca de lac (Rana ridibunda), buhaiul debaltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea). Mai sunt frecvente încă două broaştesăpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus) şi broasca de pământ siriacă(Pelobates syriacus balcanicus), prima mai ales pe grindurile fluviale, iar a doua în zonelenisipoase costiere. Broasca râioasă brună (Bufo bufo), frecventă în restul ţării, aici este mairară, fiind semnalată deocamdată numai între braţele Dunării. Broasca râioasă verde (Bufoviridis) este frecventă în ecosistemele aşezărilor umane. Dintre cele 2 specii de tritoni existenţi,Triturus dobrogicus şi T.vulgaris, prima este mai răspândită. Aceste specii sunt mai greu deobservat, întrucât primăvara în sezonul de reproducere au o viaţă acvatică, după care părăsescbălţile, ziua stând îngropaţi, ieşind pentru hrănire numai noaptea. Toţi amfibienii hibernează însezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ.Reptilele. In Delta Dunarii, clasa reptilelor este reprezentată de broaşte ţestoase (Ord.Testudines), şopârle (Ord. Sauria) şi şerpi (Ord. Serpentes). Dacă în zonele calde ale globuluiexistă peste 6 mii specii, în Europa sunt cunoscute 83 specii, în România 23 specii, iar în deltă11 specii. Ca şi amfibienii, datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european,majoritatea speciilor de aici sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii strict protejate şi2 protejate).În deltă trăiesc două specii de broaşte ţestoase – broasca ţestoasă de apă (Emysorbicularis), încă frecventă în toate zonele acvatice şi care se hrăneşte cu peşti şi nevertebrateacvatice şi broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), foarte rară în unele zone stepice(Iancina, Doloşman) şi încă destul de numeroasă în zona Istria.Din cele 4 specii de şopârle existente aici, şopârla de câmp (Lacerta agilis) deţine înzonele nisipoase, mai ales în zona pădurilor Letea şi Caraorman şi întreaga zonă costieră,populaţii numeroase de Lacerta agilis euxinica. Tot în acest tip de habitat se întâlneşte şişopârla de nisip (Eremias arguta deserti), însă mult mai puţin numeroasă. Pe arealelestâncoase şi pe dealurile cu ierburi mai înalte şi tufişuri din apropierea lacului Razim trăieşteguşterul vărgat (Lacerta trilineata dobrogica) în populaţii relativ numeroase. Şopârla de iarbăBIOSYS GROUP CONSTANTA77

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea(Podarcis taurica) este, de asemenea, numeroasă însă numai pe areale stepice deluroase.Toate speciile de şopârle sunt insectivore. În ceea ce priveşte şerpii, pe teritoriul RBDD trăiesc5 specii, dintre care două acvatice sunt mai numeroase: şarpele de casă (Natrix natrix) este ospecie comună în toate arealele acvatice, hrănindu-se cu amfibianul Rana ridibunda şi mai rarcu peşti; şarpele de apă (Natrix tesselata) preferă malurile stâncoase, fiind foarte rar în interioruldeltei şi extrem de numeros Complexul lagunar Razim – Sinoie (Iancina, Doloşman, insulelePopina şi Bisericuţa etc.) şi se hrăneşte exclusiv cu peşti, mai ales guvizi; şarpele rău (Colubercaspius), cel mai mare şarpe din Europa (poate depăşi 2 m lungime) şi, de asemenea, cel maiagresiv, este încă relativ frecvent în multe areale stepice extradeltaice, dar dificil de observat,preferă să stea în apropierea coloniilor de popândăi sau în cele bogate în şopârle (guştervărgat, şopârla de iarbă), cu care se hrăneşte; şarpele de alun (Coronella austriaca) este foarterar, găsindu-se în ultimul timp în exemplare izolate numai în pădurea Letea şi pe grindul Chituc.Singurul şarpe veninos din teritoriul RBDD este vipera de stepă (Vipera ursinii), aproape pe calede extincţie în arealul său european. Aceasta se găseşte în populaţii numeroase în pădureaplantată de lângă localitatea Sfântu Gheorghe şi pe grindul Perişor şi se hrăneşte cu insecteortoptere (cosaşi, lăcuste), şopârle şi micromamifere. Muşcătura sa este mai puţin veninoasădecât a celorlalte specii devipere europene.Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Lista roşie, 2000).Păsările. In Delta Dunării, spaţiile lagunare şi zonele costiere ale Mării Negreavifauna inregistreaza o diversitate sporita de specii, in special acvatice. Din cele 375 speciiexistente în România, 325 trăiesc pe teritoriul RBDD. Dintre acestea, 166 specii cuibăresc înacest teritoriu, majoritatea fiind oaspeţi de vară, care toamna părăsesc rezervaţia, stabilindu-sepentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (mediteraneene şi africane), urmând să sereîntoarcă în lunile martie şi aprilie, ex. pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi cel creţ (P.crispus), barza albă (Ciconia ciconia), rândunele (Hirundo rustica) şi lăstuni (Riparia riparia,Delicon urbica, Apus apus), majoritatea stârcilor (fam. Ardeidae), dumbrăveanca (Coraciasgarrulus), prigoria (Merops apiaster) etc.Din rândul celor cuibăritoare fac parte şi speciile, aşa numite sedentare, care nu seîndepărtează în nici un anotimp prea mult de locurile de cuibărit: ex. cioara grivă (Corvuscorone cornix) şi coţofana (Pica pica), raţa mare (Anas platyrhynchos), lebăda cucuiată (Cygnusolor), gâsca de vară (Anser anser), pescăruşul râzător (Larus ridibundus) şi cel argintiu (L.cachinnans) etc.Speciile de pasari oaspeţi de toamnă, iarnă şi primăvară (159 specii), apar pe teritoriulRBDD, ex: gârliţele (Anser albifrons), gâsca gât roşu (Branta ruficolis), lebăda cântătoare(Cygnus cygnus), raţa suliţar (Anas acuta), raţa lingurar (Anas clypeata), ferestraşii (gen.Mergus), eretele vânăt (Circus cyaneus) etc.BIOSYS GROUP CONSTANTA78

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPasarile au un rol ecologic important, ocupând variate nişe trofice. Multe specii acvaticese hrănesc cu nevertebrate şi vertebrate (raţe, ţigănuşi, stârci, berze, fluierari, fugaci etc.), alteledoar cu peşti (pelicani, cormorani, corcodei), iar unele sunt ierbivore sau granivore: lişiţa (Fulicaatra), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lebede, gâşte, unele raţe etc. Păsările răpitoare dezi şi de noapte consumă alte păsări şi mici mamifere, uneori insecte. Majoritatea păsărilorcântătoare sau din alte ordine sunt insectivore: cucul (Cuculus canorus), dumbrăveancă(Coracia garrulus), prigorie (Merops apiaster), privighetoare (Luscinia luscinia), silvii (gen.Sylvia), piţigoi (fam. Paridae), lăcari (gen. Acrocephalus) etc.Aproape toate speciile înregistrate aici sunt protejate în Europa (Convenţia de la Berna)şi anume un număr de 323 specii, din care 224 specii sunt strict protejate.Dintre acestea menţionăm în mod deosebit populaţiile de cormoran mic (Phalacrocoraxpygmeus) şi pelican comun (Pelecanus onocrotalus) care cuibăresc în acest teritoriu (Listaroşie, 2000).Mamiferele. Mamiferele reprezinta 44 de specii, raportat la 190 de specii intalnite inEuropa, dintre acestea 101 populand teritoriul Romaniei. In ceea ce priveste speciile demamifere din Delta Dunarii, numărul acestora este mai mare întrucât grupul chiropterelor(liliecii), cu specii destul de numeroase, nu s-a evaluat în suficientă măsură.Cel mai numeros grup, atât ca număr de specii cât şi ca densitate a indivizilor unorspecii este cel al micromamiferelor (mamiferele de talie mică din ordinul rozătoarelor şiinsectivorelor).Micromamiferele constituie hrana preferată a majorităţii păsărilor răpitoare de zi şi denoapte şi, de asemenea, a mamiferelor carnivore, mai ales a celor din familia mustelidelor(nevăstuică, hermelină, dihori).Dintre rozătoare, cel mai adesea poate fi întâlnit bizamul (Ondatra zibethicus), speciestrâns legată de mediul acvatic, care îşi construieşte galerii în malul apelor când este vorba decanale sau sub formă de muşuroaie pe lacuri şi japşe. Specia este originară din America deNord, fiind colonizată în Europa (Cehoslovacia) în anul 1905. În România, prima semnalaredatează din 1924, iar în Delta Dunării din 1954. Iepurele (Lepus capensis europaeus) estedestul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman şi de asemenea în incintele agricole(Pardina).Dintre mustelide, două specii sunt legate de apă, şi anume nurca (Mustela lutreola) şividra (Lutra lutra). Ambele se hrănesc cu peşti şi alte specii de animale acvatice. Datorită blăniilor deosebit de valoroase şi căutate, vânătoarea abuzivă din ultimele decenii a dus ladiminuarea drastică a efectivelor, motiv pentru care în prezent aceste două specii sunt protejatepe teritoriul RBDD. Tot dintre mustelide mai face parte bursucul (Meles meles), foarte rar peteritoriul RBDD.BIOSYS GROUP CONSTANTA79

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDintre carnivorele canide, câinele enot (Nyctereutes procynoides) este cel mai legat demediul acvatic, hrănindu-se cu o gamă largă de vertebrate şi nevertebrate acvatice. Câineleenot este originar din estul Siberiei, fiind colonizat în estul Europei. În România a pătruns pecale naturală, semnalat pentru prima dată în anul 1951, iar în Delta Dunării în anul 1953. Totdintre canide amintim vulpea (Vulpes vulpes), al cărui efectiv se menţine relativ stabil. Până prinanul 1950 în acest teritoriu era cunoscut şi lupul dar, în prezent, nu se mai regăseşte. În unelezone mai izolate din teritoriul RBDD se întâlneşte un alt carnivor, dar de talie mai mică, şianume şacalul auriu (Canis aureus), ajuns aici pe cale naturală din zonele mai sudice (AsiaMică, Bulgaria).Această specie este puţin cunoscută în acest teritoriu. Dintre felide, pisica sălbatică(Felis silvestris) este foarte rară în pădurile deltaice.Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul, încă, mare de mistreţi (Susscrofa), ce preferă arealele mlăştinoase, iar în ce priveşte căpriorul (Capreolus capreolus), deşiefectivele sale sunt în scădere, acesta poate fi întâlnit în unele areale împădurite sau peterenurile agricole.În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini, toate în regres numeric faţă de trecut,din cauza vânării excesive a acestora de către unele state riverane şi, probabil, şi a diminuăriistocurilor de peşti. Dintre acestea, menţionăm: delfinul cu bot gros (Tursiops tursio), porcul demare (Phocaena phocana) şi delfinul (Delphinus delphis), ultima mai frecventă.Zone cu valoare ridicată a diversităţii biologice. În aprecierea valorii diversităţiibiologice a zonelor din teritoriul RBDD s-a avut în vedere popularea acestora cu specii deinteres ecologic deosebit (sau specii notabile), înţelegând prin aceasta în primul rândendemitele şi cele periclitate critic, apoi cele vulnerabile şi rare şi, nu în ultimul rând, cele cuvaloare estetică deosebită. Teritoriile investigate au fost punctate în funcţie de numărul şicantitatea acestor specii, putându-se face astfel o departajare (de la 1 la 400 de puncte).Se constată o valoare ridicată a biodiversităţii (floră vasculară, nevertebrate şivertebrate, exclusive ornitofauna) în mai multe zone de protecţie integrală, precum Letea,Caraorman, insula Popina, Portiţa, grindurile Chituc, Lupilor, Săele, Sacalin-Zătoane, dar şi înunele zone neintegrate în această categorie, precum nordul localităţii Sfântu Gheorghe, grindulPerişor (propus să devină zonă de protecţie integrală) etc. (Fig. 6).Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii mono-, polispecifice şi individuale, locuride aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt de asemenearepartizate în număr mare atât în teritorii de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca- Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, insula Popina,Doloşman, cât şi în afara acestora (Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, nord delocalitatea Sfântu Gheorghe etc.).BIOSYS GROUP CONSTANTA80

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBIOSYS GROUP CONSTANTA81

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 6. Zone cu valoare ridicata a biodiversitatii din Delta DunariiTipuri de habitate costiere de interes conservativ (Natura 2000) (Fagaras., M., et al.,2008, ―Strategia privind conservarea biodiversitatii costiere a Dobrogei‖, Constanta. ProiectPHARE RO 2005/017-535.01.02.02 prin Programul Transfrontalier PHARE CBC 2005România-Bulgaria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene).Din zona costieră au fost menţionate următoarele tipuri de habitate (ecosisteme): zonesubmerse (infralitoral) cu ape de mică adâncime, ţărmuri nisipoase sau stâncoase(mediolitoral), dune de nisip, pajişti sărăturate, mlaştini sărăturate, faleze litorale, platouricalcaroase din apropierea falezei. Dintre acestea o atenţie deosebită trebuie acordatăhabitatelor naturale de interes comunitar specificate în Anexa I a Directivei Habitate, a cărorconservare necesită desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC).Pentru fiecare tip de habitat vom preciza asociaţiile vegetale caracteristice, pe bazacărora tipul de habitat poate fi uşor identificat sau măcar speciile tipice de plante şi de animale.Organismele animale din biocenozele acestor habitate sunt dependente de tipul de substrat, decondiţiile microclimatice sau de comunităţile vegetale ce se dezvoltă aici.Habitate de ţărmuri marine. Aceste tipuri de habitate se întâlnesc de-a lungul litoraluluiromânesc, în zona infralitorală şi cea mediolitorală dar şi în zona supralitorală (plaja propriuzisă),până în dreptul primului cordon de dune de nisip.Următoarele 5 habitate costiere pot fi încadrate la acest tip:Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat superficial de apă de mare (CodNatura 2000: 1110);• Acest tip de habitat poate fi întâlnit în zona infralitorală de mică adâncime, pe bancuride nisip fin ce vin în contact direct cu zona mediolitorală (de spargere a valurilor). Acest tip dehabitat constituie de fapt o prelungire submarină a plajei de nisip fin. Pe acest tip de substrat, îngolfuri adăpostite, unde stabilitatea sedimentelor permite depuneri slabe de mâl, se dezvoltăpajişti litorale submerse formate preponderant din Zostera marina şi Zostera noltii dar şi speciiprecum Zannichellia pedicelata, Ruppia rostellata, Potamogeton pectinatus, Najas minor,Ranunculus baudatii (Doniţă et al., 2005). La adâncimi mai mari cuprinse între 3-4 m şi 20 madâncime, pe fundurile mâloase se instalează bivalve caracteristice precum: Chamelea gallina,Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidiummediterraneum şi Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenespugilator, Upogebia pusilla şi peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopusscaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris (Gafta, Mountford et al., 2008).• Asociaţii vegetale caracteristice: Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921 şiZosteretum noltii Harmsen 1936.Lagune costiere (Cod Natura 2000: 1150)– tip de habitat prioritar;• Lagunele sunt întinderi de apă sărată de coastă, de mică adâncime, cu salinitate şivolum de apă variabil, total sau parţial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundiş ori,mai puţin frecvent, de roci. Salinitatea poate varia, de la ape sălcii până la hipersalinitate, înfuncţie de cantitatea de precipitaţii, intensitatea evaporării, aportul de apă de mare proaspătă înurma furtunilor şi de inundarea temporară cu apă de mare în timpul iernii sau în momentulschimbării fluxului. Mlaştinile sărăturate din apropierea lagunelor constituie o parte a acestuicomplex. Pe ţărmul românesc al Mării Negre, acest habitat este reprezentat de complexulBIOSYS GROUP CONSTANTA82

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcealagunar Razelm – Sinoe şi Lacul Zăton. Datorită impactului produs de lucrările hidrotehnice,condiţiile tipice lagunare se întâlnesc azi mai ales în Laguna Sinoe. În acest habitat cresc speciide plante hidrofile sau higrofile precum: Ruppia rostellata, Najas marina, Eleocharis parvula,Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Lamprothamnion papulosum,Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Tolypella nidifica, Chara tomentosa, Lemnatrisulca, Phragmites australis, Potamogeton sp., Stratiotes aloides, Typha sp., etc (Gafta,Mountford et al., 2008).• asociaţii vegetale caracteristice: Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934.• Specii de animale: Celenterate – Edwardsia ivelli; Polichete – Armandia cirrhosa;Briozoare – Victorella pavida; Rotifere – Brachionus sp.; Moluşte – Abra sp., Murex sp.;Crustacee – Artema sp.; Peşti – Cyprinus sp., Mullus barbatus; Reptile – Testudo sp.; Amfibieni– Hyla sp.(Gafta, Mountford et al., 2008);Intrânduri costiere largi, puţin adânci şi golfuri (Cod Natura 2000: 1160);• În acest tip de habitat influenţa apei dulci este limitată. Aceste întinderi de apă de micăadâncime sunt în general adăpostite de acţiunea valurilor şi conţin o mare diversitate desedimente şi substraturi şi implicit o biodiversitate bogată. Dintre asociaţiile vegetale, sedezvoltă cele din ordinele Zosteretea şi Potametea. În lungul coastelor româneşti ale MăriiNegre acest tip de habitat este reprezentat de baia Musura şi Baia Sacalin (Gafta, Mountford etal., 2008).• Asociaţii vegetale caracteristice: Najadetum marinae Fukarek 1961.Recife (Cod Natura 2000: 1170);• Recifele sunt substrate dure, compacte, situate pe o bază solidă sau moale, care seridică de pe fundul mării în zona infralitorală şi mediolitorală. Recifele pot susţine o zonare acomunităţilor bentonice de alge şi de specii animale, precum şi concreţiuni necoralogene. Acesthabitat este populat de diferite tipuri de alge verzi, roşii şi brune (Gafta, Mountford et al., 2008).• Comunităţi algale: Cystoseiretum barbatae Pignatti 1962; Cystoseiretum crinitaeMolinier 1958; Corallinetum officinalis Berner 1931; Ceramietum _nclus Berner 1931;Porphyretum leucostictae Boudouresque 1971; Ceramio-Corallinetum elongatae Pignatti 1962;Enteromorphetum compressae (Berner 1931) Giaccone 1993;Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului (Cod Natura 2000: 1210);• este formată în general din asociaţii de plante anuale ce populează nisipuri grosiere,bogate în substanţe azotate, din apropierea ţărmului; cuprinde comunităţi de plante din clasaCakiletea maritimae, formate preponderant din specii precum: Cakile maritime ssp. euxina,Argusia sibirica, Salsola kali ssp. ruthenica, Atriplex hastata, Lactuca tatarica, Glaucium flavum.• Asociaţii vegetale caracteristice: Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda etPopescu 1999; Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 ssp. salsoletosum ruthenicae Pop 1985; Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976.Habitate de dune litorale – ocupă zona nisipoasă a supralitoralului, cuprinsă întremediolitoral (zona de bătaie a valurilor) şi zona de faleză sau lacurile litorale, foste limane fluviomarine.Dunele maritime ocupă suprafeţe largi în dreptul lacurilor paramarine. Aceste tipuri dehabitate sunt intens influenţate de factorii marini, în special de valuri (mai ales în timpulfurtunilor), ape marine de infiltraţie, umiditatea accentuată a aerului, de brize, etc.Dune mobile embrionare (Cod Natura 2000: 2110);• tip de habitat format din dune mobile, nefixate sau parţial fixate de vegetaţie; suntpopulate de comunităţi vegetale anuale sau perene ce aparţin în general claselor Ammophileteaşi Festucetea vaginatae; speciile de plante caracteristice acestui tip de habitat sunt: Leymusracemosus ssp. sabulosus, Artemisia tschernieviana, Elymus farctus ssp. bessarabicus, SecaleBIOSYS GROUP CONSTANTA83

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceasylvestre, Apera spica-venti ssp. maritima, Crambe maritime, Eryngium maritimum, Centaureaarenaria ssp. borystenica, Bromus tectorum, Silene borystenica, Dianthus bessarabicus, etc.• asociaţii vegetale caracteristice: Elymetum gigantei Morariu 1957; Artemisietumtschernievianae (arenariae) Popescu et Sanda 1977; Secali sylvestris-Alyssetum borzeani(Borza 1931) Morariu 1959; Aperetum maritimae Popescu et al. 1980; Brometum tectorumBojko 1934; Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980; Secali sylvestris-Brometum tectorum Hargitai 1940;Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe) (CodNatura 2000: 2120).• Habitat de dune mobile sau semifixate, populate în general de specii psamofile din alianţaAmmophilion arenariae şi Elymion gigantei: Ammophila arenaria ssp. arundinacea, Leymussabulosus, Eryngium maritimum, Euphorbia paralias, Silene thymifolia, Centaurea arenaria ssp.borystenica, Festuca beckeri ssp. arenicola, Astragalus varius. Acest tip de habitat lipseşte înRomânia dar este frecvent întâlnit în zona costieră bulgărească a Dobrogei, între Durankulak şiShabla. Considerăm că Durankulak reprezintă cel mai sudic punct pentru arealul specieiAmmophila arenaria ssp. arundinacea.• Asociaţii vegetale caracteristice: Ammophilo arundinaceae-Elymetum gigantei Vicherek1971Dune fixate cu vegetaţie erbacee (dune gri) (Cod Natura 2000: 2130) – habitatprioritar conform Anexei I a Directivei Habitate;• tip de habitat costier format din dune stabilizate, fixate de vegetaţie, pe care sedezvoltă în general asociaţii vegetale din clasa Festucetea vaginatae; sunt prezente speciiprecum: Carex colchica, Scabiosa argentea, Astragalus varius, Plantago arenaria, Scirpusholoschoenus, Koeleria glauca, Petasites spurium, Linaria genistifolia ssp. euxina, Onosmaarenaria, Ephedra distachya, etc.• asociaţii vegetale caracteristice: Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon1960) Krausch 1965 (inclusiv subass. ephedretosum Sanda et al. 1999); Scabioso argenteae-Artemisietetum campestris Popescu et Sanda 1987; Holoschoeno-Calamagrostietum epigejiPopescu et Sanda 1978; Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987;Argusio-Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976, Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987;Dune cu Hippophaë rhamnoides (Cod Natura 2000: 2160);• habitat costier format din tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides) ce seinstalează în depresiuni interdunale, atât uscate cât şi umede formate din nisipuri cu un gradavansat de solificare;• asociaţii vegetale Calamagrostio epigei-Hippophaëtum rhamnoidis Popescu et al. 1986;Depresiuni umede interdunale (Cod Natura 2000: 2190) – tip de habitat depresionarcantonat între dune, cu soluri slab salinizate şi condiţii de umiditate crescută; procesul desolificare este avansat. Aici se dezvoltă comunităţi de plante vest-pontice cu Salix rosmarinifoliaşi Holoschoenus vulgaris.• Asociaţii vegetale caracteristice: Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu etal. 1973, Orchio-Schoenetum nigricantis Oberd. 1957.Mlaştini şi pajişti sărăturate din zona costieră – sunt tipuri de habitate mediu până laputernic salinizate, umede sau înmlăştinite, mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente.Înmlăştinirea este favorizată de apele freatice superficiale sau de apele de infiltraţie ale lacurilorparamarine. Salinizarea substratului este cauzată de apele freatice puternic mineralizate sau deinfiltraţiile din zona lacurilor sărăturate (Tuzla, Techirghiol), pe fondul evapo-transpiraţiei intensedin timpul sezonului estival.BIOSYS GROUP CONSTANTA84

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAceste tipuri de habitate pot fi întâlnite în zonele interdunale ale plajelor nisipoase, pegrindurile maritime, pe cordoanele litorale sau în apropierea lacurilor cu ape salmastre sausărate.Pajişti sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) (Cod Natura 2000: 1410);• Sunt habitate cu soluri luto-nisipoase sau aluviale, slab spre mediu sărăturate, înmlăştiniteîn perioada primăverii dar zvântate în timpul sezonului estival. Sunt populate de specii iubitoarede umiditate, facultativ halofile şi halofile, precum: Hordeum geniculatum (syn. Hordeumhystrix), Juncus maritimus, Juncus littoralis, Juncus gerardi, Carex distans, Carex extensa,Puccinellia distans, Puccinellia gigantean, Agrostis gigantea ssp. maeotica, Scorzoneraparviflora, Taraxacum bessarabicum, Merendera sobolifera, Limonium meyeri, Aster tripoliumssp. pannonicus, Samolus valerandi, Centaurium spicatum, Odontites serotina, Plantagomaritima, Plantago cornuti, Orchis laxiflora ssp. elegans, Plantago major ssp. winteri, Teucriumscordium, Peucedanum latifolium, etc.• Asociaţii vegetale caracteristice: Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 (syn.: Artemisiosantonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al. 1994); Juncetum maritimi(Rubel 1930) Pignatti 1953; Juncetum littorali –maritimi Sanda et al. 1998; Teucrio-Schoenetumnigricantis Sanda et Popescu 2002.Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (Cod Natura 2000: 1530) –tip de habitat prioritar;• habitat de sărături medii sau puternice, cu soluri de tip soloneţ sau solonceac, umede sauînmlăştinite, zvântate în perioadele de secetă ale verii; este populat de specii halofile obligate,puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destul de redusă a substratului.Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritime din Delta Dunării şi din zonaComplexului lagunar Razelm-Sinoe. Speciile caracteristice sunt: Puccinellia limosa, Artemisiasantonicum, Artemisia pontica, Lepidium crassifolium, Salicornia europaea, Scorzoneraparviflora, Petrosimonia triandra, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropuslittoralis, Limonium meyeri, Limonium gmelini, Carex divisa, Kochia laniflora, Agropyronelongatum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Trifolium fragiferum, Triglochinmaritima, Leuzea altaica, Festuca arundinacea ssp. orientalis, Pholiurus pannonicus, Plantagocoronopus, Camphorosma annua, Acorellus pannonicus, etc• asociaţii vegetale caracteristice: Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939;Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sandaet Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sandaet Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetumdistantis Rapaics 1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939, Agropyretum elongati Şerbănescu (1959)1965; Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939, Puccinellietum limosaeRapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927, Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici(Soó 1927) Ţopa 1939, Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;• specii de faună specifice: moluşte – Helicopsis striata austriaca; insecte – Callimorphaquadripunctaria, Lycaena dispar; mamifere – Microtus oeconomus mehelyi, Spermophiluscitellus; păsări – Botaurus stellatus, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus,Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus (Gafta,Mountford et al., 2008).Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şicele nisipoase (Cod Natura 2000: 1310);• tip de habitat cu soluri mâloase sau nisipoase puternic sărăturate, frecvent înmlăştinite. Încondiţiile specifice acestui tip de habitat se dezvoltă mai ales specii anuale, halofite obligate,BIOSYS GROUP CONSTANTA85

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaprecum: Salicornia europaea, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Spergularia media, Lepidiumlatifolium, Artemisia santonica, Halimione pedunculata, Spergularia media, Puccinelia distans,Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Limonium meyeri, etc.• asociaţii vegetale caracteristice: Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964; Suaedetummaritimae Soó 1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939; Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936) Tüxen et Volk 1937 subass. atriplicetosum littoralisSanda et al. 1977; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum maritimi Şerbănescu 1965;Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948, Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Ţopa 1939;Habitate de faleză marină. Pot fi întâlnite în zona costieră românească la sud degrindul Chituc şi sunt reprezentate de faleze cu depozite loessoide. Calcarele sarmaţiene aparrareori la suprafaţă în zona litoralului românesc.În zona litoralului nordic al Bulgariei, habitatele de faleză cu calcare la suprafaţă suntfoarte bine reprezentate între Kamen Bryag/Yailata şi Capul Kaliakra.Faleze litorale cu comunităţi vest-pontice de Scolymus hispanicus şi Ecballiumelaterium (Cod Natura 2000: -; RdH: 1201);• pe loessurile acestui tip de habitat care în România nu are corespondenţă cu codurileNatura 2000 se dezvoltă un amestec de plante stepice, ruderale şi de plante tipice falezeimarine, dintre care reprezentative sunt următoarele: Scolymus hispanicus, Ecballium elaterium,Atriplex tatarica, Atriplex oblongifolia, Atriplex _nclusi, Centaurea diffusa, Xanthium spinosum,etc.• asociaţii vegetale caracteristice: Lolio-Scolymetum hispanici Morariu 1959, Ecballietumelaterii Morariu 1959.Comunităţi ierboase vest-pontice de faleză (cod Palearctic Habitats 18.22211) şi Falezevest pontice cu tufărişuri de Ficus carica (cod Palearctic Habitats 18.22212);• acest tip de habitat este întâlnit pe falezele stâncoase, vulnerabile la fenomenele naturalede eroziune costieră. Se caracterizează printr-un amestec de specii stepice şi specii halofile.Altă caracteristică este prezenţa unui număr mare de specii rare, protejate şi endemice, careformează însă populaţii mici.• Specii de plante caracteristice: Ficus carica (smochin), Opopanax bulgaricum, Mathiolaodoratissima, Chritmum maritimum, Convolvulus lineatus, Silene caliacrae, Gypsophila muralis,Bassia prostrata, Atriplex hastata, Ulmus minor, Limonium gmelini, Ecbalium ellaterium, Rhuscoriaria, etc.• Specii de faună reprezentative: mamifere (Erinaceus concolor, Apodemus sp., Musmusculus, Martes foina, etc.), păsări (Phalacrocorax aristotelis, Apus apus, Apus melba, Buteorufinus, Bubo bubo, Hirundo rustica, Corvus monedula, Sturnus roseus, etc.), reptile (Testudograeca, Ophisaurus apodus, Lacerta trileneata, L. viridis, L. taurica, Coluber jugularis, Viperaammodites, etc.), amfibieni (Bufo viridis, Pelobates syriacus);Pajişti stepice pe roci calcaroase (cod Palearctic Habitats 34);• Tip de habitat care se formează pe terasele falezelor calcaroase (Rusalka şi Yailata) dar şipe platourile care mărginesc falezele abrupte. Se caracterizează prin prezenţa a numeroasespecii stepice pontice de mare valoare floristică.• Se subdivide în următoarele subtipuri: pajişti stepice sub-continentale (cod 34.31), pajişticu Chrysopogon gryllus şi Asphodeline lutea (Asphodelinetum flavae) (cod 34.7513), pajişti cuChrysopogon gryllus, Paeonia tenuifolia, Adonis vernalis şi Iris pumila (cod 34.7516) şi stepevest-pontice (cod 34.921).• Pajiştile stepice sub-continentale sunt localizate pe soluri scheletice. Speciile de plantecele mai reprezentative sunt: Festuca pseudovina, Stipa capillata, Melica ciliata, Poa bulbosa,Adonis vernalis, Campanula sibirica, Linum flavum, Astragalus vesicarius, Astragalus hamosus,BIOSYS GROUP CONSTANTA86

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAstragalus onobrychis, Aster linosyris, Ruta graveolens, Gypsophila muralis, Hesperis tristis,Agropyron ponticum, Vicia narbonensis, Tanacetum millefolium, Trifolium scabrum, etc.• Stepele vest-pontice prezintă următoarele specii caracteristice: Agropyron brandzae,Koeleria lobata (Agropyretum brandzae koeleriosum), Pimpinella tragium, Stipa lessingiana, etc.Tufărişuri vest-pontice cu iasmin (Jasminum fruticans) şi păliur (Paliurus spinachristi)(cod Palearctic Habitats 31.813731);• Tip de habitat larg răspândit pe falezele terasate de la Rusalka sau care poate fi întâlnitfragmentar pe platourile calcaroase din vecinătatea falezei (Yailata);Păduri moesiace cu Quercus pubescens (cod Palearctic Habitats 41.7372);• Aceste păduri mai pot fi întâlnite doar fragmentar pe terasele falezei de la Rusalka, peplatourile din apropierea falezei de la Yailata sau pe valea Bolata, la nord de Capul Kaliakra;sunt reminiscenţe ale pădurilor întinse care populau aceste zone în trecut.• Specii de plante caracteristice: Quercus pubescens, Quercus cerris, Quercus virgiliana,Acer campestre, Prunus mahaleb, Fraxinus ornus.Comunităţi ruderale (cod Palearctic Habitats 87.2);• Se dezvoltă atât în zona falezei, mai ales în apropierea aleelor de acces, a drumurilorsau a vechilor cetăţi (Yailata, Kaliakra) cât şi la marginea pădurilor şi a tufărişurilor.Situri Natura 2000 din zona costieră (inclusiv din zona de nord a litoralului MariiNegre intre golful Musura si Midia)2000:Descrierea siturilor naturale protejate in conformitate cu Formularul Standard NaturaROSCI0065 DELTA DUNARIISitul are suprafata de 450.542 ha, si este localizata la 44º 54' 6'' latitudine Nordica si la28º 55' 19'' longitudine Estica.Delta Dunarii este extinsa atat la nivelul Judetului Tulcea, Judetului Constanta, cat si lanivelul Judetului Galati. In judetul Tulcea, aceasta arie protejata se extinde la nivelullocalitatilor Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia deJos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea(25%), Jurilovca (67%), Luncaviţa (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră ( 99%),Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), ValeaNucarilor (28%). In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), Istria (60%),Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul Judetului Galaţi, cuprinde mai putin de 1% dinlocalitatea Galaţi.Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arienaturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologiceeuropene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datoritaprezentei speciilor specifice.BIOSYS GROUP CONSTANTA87

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.Rel.Conserv.Global3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B6260* Pajişti panonice şi vest-ponticepe nisipuri1 B A B B7210* Mlaştini calcaroase cu Cladiummariscus0,001 B A B B91F0Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis,Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilorrâuri (Ulmenion minoris)0,8 A B A A92D0Galerii ripariene şi tufărişuri(Nerio-Tamaricetea şiSecurinegion tinctoriae)0,2 B A B B1110 Bancuri de nisip acoperitepermanent de un strat mic deapă de mare1210 Vegetaţie anuală de-a lungulliniei ţărmului1 B C B B1 A A B B1310 Comunităţi cu salicornia şi altespecii anuale care colonizeazăterenurile umede şi nisipoase1 B A B BBIOSYS GROUP CONSTANTA88

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea1410 Pajişti sărăturate de tipmediteranean (Juncetaliamaritimi)1530* Pajişti şi mlaştini sărăturatepanonice şi ponto-sarmatice1 A A A A1 B C B B2110 Dune mobile embrionare (înformare)1 B A B B2130 * Dune fixate cu vegetaţieherbacee perenă (dune gri)5 A A A A2160 Dune cu Hippophaerhamnoides1 A A A A2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A3130 Ape stătătoare oligotrofe pânăla mezotrofe cu vegetaţie dinLittorelletea uniflorae şi/sau1 A A A AIsoëto-Nanojuncetea3150 Lacuri eutrofe naturale cuvegetaţie tip Magnopotamionsau Hydrocharition3260 Cursuri de apă din zonele decâmpie, până la cele montane,cu vegetaţie din Ranunculion10 A B A A2 A A A Afluitantis şi Callitricho-Batrachion3270 Râuri cu maluri nămoloase cu 1 A A A ABIOSYS GROUP CONSTANTA89

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceavegetaţie de Chenopodion rubrişi Bidention62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A6410 Pajişti cu Molinia pe soluricalcaroase, turboase sauargiloase (Molinion caeruleae)6420 Pajişti mediteraneene umedecu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion6430 Comunităţi de lizieră cu ierburiînalte higrofile de la nivelulcâmpiilor, până la cel montan şi1 B C B B0,0001 A A B B30 A A A Aalpin6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B6510 Pajişti de altitudine joasă(Alopecurus pratensisSanguisorba officinalis)3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cuvegetaţie bentonică de speciide Chara1 B B B B1 B A B B1150 * Lagune costiere 2 B A B B92A0Zăvoaie cu Salix alba şiPopulus alba3 A A A A40C0* Tufărişuri de foioase pontosarmatice0,001 C C B C91AAVegetaţie forestieră pontosarmaticăcu stejar pufos0,002 C C B CBIOSYS GROUP CONSTANTA90

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBIOSYS GROUP CONSTANTA91

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 7. Harta sitului de importanta comunitara ROSCI0065 Delta DunariiBIOSYS GROUP CONSTANTA92

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSpecii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:RezidentaReproducereIernatPasajSit.Pop.Conserv.IzolareGlobal2633MustelaeversmanniiV B B B B2635VormelaperegusnaV C B B B1335Spermophilus citellusP C B C B1355Lutra lutra R A B C B1356MustelalutreolaR A B B BSpecii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:RezidentaReproducereIernatPasajSit.Pop.Conserv.IzolareGlobal1188BombinabombinaC A A C ABIOSYS GROUP CONSTANTA93

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea1219TestudograecaR C B B B1220EmysorbicularisRC A B C A1298ViperaursiniiR A A A A1993TriturusdobrogicusRC A B B ASpecii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:RezidentaReproducereIernatPasajSit.Pop.Conserv.IzolareGlobal1124GobioalbipinnatusC B A C A1130Aspius aspius C A A C A1134RhodeussericeusamarusP B A C A114 Misgurnus C A A C ABIOSYS GROUP CONSTANTA94

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea5 fossilis1146SabanejewiaaurataRC A B C B1149Cobitis taenia RC A B C B1157Gymnocephalus schraetzerC A B B B1160Zingel streber P B B C B2522PelecuscultratusRC A B C B1159Zingel zingel P B B C B2491Alosa pontica C A B C B2511Gobio kessleri V D2555Gymnocephalus baloniRC A A B ABIOSYS GROUP CONSTANTA95

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea4120Alosa tanaica RC A B C B2011UmbrakrameriR A B B BSpecii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECodSpeciePopulatierezidentaReproducereIernatPasajSit.Pop.ConservIzolareGlobal1060LycaenadisparRC B B C B1084OsmodermaeremitaP C B C B4064TheodoxustransversalisR B B B B1037Ophiogomphus ceciliaP A B C B1089MorimusfunereusRD4027ArytruramusculusR A B C B4028 Catopta thrips R B B C BBIOSYS GROUP CONSTANTA96

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea4030ColiasmyrmidoneP B B C B4045CoenagrionornatumPSpecii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECodSpeciePopulatie:RezidentaReproducereIernatPasajSit.Pop.Conserv.IzolareGlobal1428 MarsileaquadrifoliaR A B C B1516AldrovandavesiculosaR A B C B2253 CentaureajankaeR A B A B2255 CentaureaponticaV A B A B4067 EchiumrussicumR C A C ABIOSYS GROUP CONSTANTA97

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaNota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania,semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Reprez.)A. vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare,condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici;B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea arieinaturale de distribuţie), sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii;C. la fel ca B, dar mai accentuatD. vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza existenţeiabundente a unor specii alogene invazive si expansive şi a altor influenţe negative careconturbă structura şi funcţia ecosistemului.pentru coloana SUPRAFAŢA RELATIVĂ (Supr. Rel.)A. excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării optime deconservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare nivelul actual dereprezentativitate;B. bun (satisfăcător);C. impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu).pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.)A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaţieisau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentruanumite specii;B. parametrii habitatelor cu valori „normale―, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung(datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, darunde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti);C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă.pentru coloana EVALUAREA GLOBALĂ (global)Ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare. Dacă valoareastării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi propusăde APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central.Alte specii de flora si faunaCat. Specia Populatie MotivABufo bufo C DBIOSYS GROUP CONSTANTA98

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAPelobates fuscus P DARana ridibunda C DBAcrocephalus arundinaceusCBAcrocephalus scirpaceusCBAnas creccaCBBAnas querquedulaAquila clangaCCBArdea purpureaCBAsio otusCAHyla arborea P DAPelobates syriacus P DATriturus vulgaris P AB Acrocephalus paludicola CBIOSYS GROUP CONSTANTA99

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBAnas clypeataCBAnas penelopeCBAnser erythropusCBAquila pomarinaCBArdeola ralloidesCBAythya ferinaCBAythya fuligulaCBAythya nyrocaCBButeo buteoCBCarduelis spinusCBChlidonias nigerCB Circus aeruginosus CBIOSYS GROUP CONSTANTA100

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBCircus pygargusCBCuculus canorusCBDendrocopos majorCB Dendrocopos syriacus CBEgretta garzettaCBEmberiza schoeniclusCBFalco peregrinusCBGallinago gallinagoCBHimantopus himantopusCBLanius collurioCBLimosa limosaCBMerops apiasterCB Numenius arquata CBIOSYS GROUP CONSTANTA101

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBNycticorax nycticoraxCBOriolus oriolusCBPelecanus onocrotalusACBPhalacrocorax pygmeusCBPlatalea leucorodiaCBPlegadis falcinellusCBPorzana porzanaCBRemiz pendulinusCBSterna albifronsCBTringa glareolaCBTurdus iliacusCB Upupa epops CBIOSYS GROUP CONSTANTA102

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFCarassius auratus auratusPDAFChalcalburnus chalcoides mentoPFLeuciscus borysthenicusRDFNeogobius syrmanPBFSander luciopercaPDFSilurus soldatoviPDFVimba vimbaPDICrypsinus angustatusRDIGeotomus punctulatusRDIMelanocoryphus tristramiRDI Melanocoryphus tristrami R DBIOSYS GROUP CONSTANTA103

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaIOchetostethus nanusRDI Odontoscelis hispidula R DI Pachybrachius fracticollis R DI Saga pedo R DI Stagonomus bipunctatus R DITholagmus flavolineatusRDMErinaceus concolor concolorRDMMicromys minutusRDMMustela erminea aestivaRDMNeomys anomalusPDPAlyssum borzaeanumRCPArtemisia arenariaRDPAstrodaucus littoralisVDPCamphorosma monspeliacaVDBIOSYS GROUP CONSTANTA104

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPCentaurium spicatumRDPConvolvulus lineatusRDDPCorispermum marschallianumRPEryngium maritimumRDPFrankenia hirsutaRDPHeliotropium curassavicumVDPLimonium meyeriRDBAythya marilaCBBotaurus stellarisCBButeo lagopusCBChlidonias hybridusCBIOSYS GROUP CONSTANTA105

BStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCiconia ciconiaCBCircus macrourusCBClangula hyemalisCBCygnus cygnusCBDendrocopos minorCBEgretta albaCBEmberiza melanocephalaCBFalco naumanniCBFalco vespertinusCBGallinula chloropusCBIxobrychus minutusCBLimosa lapponicaCB Mergus albellus CBIOSYS GROUP CONSTANTA106

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBMiliaria calandraCBNumenius phaeopusCBOenanthe oenantheCBPelecanus crispusACBPhalacrocorax carbo sinensisCBPhilomachus pugnaxCBPlectrophenax nivalisCBPorzana parvaCBRallus aquaticusCBScolopax rusticolaCBTringa erythropusCB Tringa ochropus CBIOSYS GROUP CONSTANTA107

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBTurdus merulaCBVanellus vanellusCFCarassius carassiusVAFEsox reichertiiPDFLeuciscus idusRDFPerca fluviatilisPDFSander volgensisPDFUmbra krameriRBIBagrada stolataRDIGeotomus elongatusRDILeprosoma inconspicuum R DI Melanocoryphus tristrami R DBIOSYS GROUP CONSTANTA108

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaIMenaccarus arenicolaRDIOdontoscelis fuliginosaRDIPachybrachius fracticollisRDIParamysis intermediaVBIPterocuma pectinatumVBISciocoris homalonotusRDIStibaropus henkeiRDMCanis aureusPDMLepus europaeusRDMMus spicilegusRDMMustela nivalisRDM Sorex araneus R DBIOSYS GROUP CONSTANTA109

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPAnacamptis pyramidalisVDPAsperula setulosaRDPCakile maritima ssp. euxinaRDPCarex secalinaVCPCeratophyllum demersumCDPConvolvulus persicusRDPCrambe maritimaRDPEuphorbia paraliasPDPGroenlandia densaPDPHottonia palustrisRDPLindernia procumbensPCP Medicago marina V DBIOSYS GROUP CONSTANTA110

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPMerendera soboliferaVDPNuphar luteaPAPOnosma arenariaRDPOrchis laxiflora ssp. elegansRDPPetunia parvifloraVDPPlantago cornutiRAPPolypogon monspeliensisRAPRanunculus aquatilisPDPRuppia maritimaVDPSalvinia natansCCPSilene thymifoliaVDPSyrenia montanaRABIOSYS GROUP CONSTANTA111

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPZannichellia prodaniPBRCoronella austriacaRDRLacerta agilisPDPMelilotus arenariaRAPMyriophyllum spicatumCDPNymphaea albaPAPOrchis coriophora ssp. fragransRDPOrchis morioVDPPhragmites australisCDPPolygonum amphibiumPDPPotentilla pedataRABIOSYS GROUP CONSTANTA112

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPRuppia cirrhosaVDPSaccharum strictumVDPScolymus hispanicusRAPStachys maritimaVDPTrapa natansCCPZygophyllum fabagoVDREremias argutaPDRPodarcis tauricaPDCalitate şi importanţă: Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii depeşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere.Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchiselegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca),volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioidesmetelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul(Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni,brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici.Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebădacucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţacu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativcu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofiteBIOSYS GROUP CONSTANTA113

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea(reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunarRazim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg:elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate lazone nisipoase) şi halofile (de sărătură).Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în DeltaDunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate dupăliteratura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul delteifac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchiscoriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesiaparnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)Vulnerabilitate: În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ceconstituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitateaconsumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic.Datorităcreşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în special, aportulcrescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre),care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD,imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până ladispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de cătreconsumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasareaacestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg deadaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă(babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat destenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele speciifiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, linul, văduviţa).În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât întrecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelorpoluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării (Chilia, Sulina, SfântuGheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant estecombustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şiuleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri,rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de peteritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km107 de pe braţul SfântuGheorghe şi de pe Dunăre la mile 45. Circulaţia navelor provoacă modificări semnificativeasupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea dezgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire.BIOSYS GROUP CONSTANTA114

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDesemnarea sitului: Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 dinaugust 1990 care, odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, laarticolul 5 prevedea constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu o administraţie şi unconsiliu ştiinţific propriu. Această hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de cătreParlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prin care s-a stabilit structura şi modul de administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a unor arealedeteriorate.Deşi Delta Dunării, prin rezervaţiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă în reţeauainternaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera‖ (MAB) din 1980,pe plan intern nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare cerute prin statutul acestor tipuri dearii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a ratificat şi transmis laUNESCO – Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi Cultural Universal care confereaacordul ţării noastre la respectarea statutului acestor arii protejate şi solicita includerea DelteiDunării ca Rezervaţie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internaţionale cum a fost semnarea înseptembrie 1991 a Convenţiei privind zonele umede de importanţă internaţională – îndeosebi cahabitat pentru păsările de apă, cunoscută sub denumirea de Convenţia RAMSAR, iar ceva maitârziu, în decembrie 1991, Delta Dunării, ca Rezervaţie a Biosferei, a fost inclusă pe ListaPatrimoniului Natural Mondial – UNESCO. Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a fost promovatîn 1971 de către UNESCO în cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are învedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resursegenetice capabile de menţinerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale dedispariţie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaţie a Biosferei nu estedestinată unei protecţii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menţionăm doar câteva şianume: conservarea ecosistemelor şi folosirea echilibrată a resurselor naturale regenerabile;păstrarea formelor tradiţionale de activitate economică, care nu contribuie la producerea dedezechilibre ecologice; cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor ecosistemelorprotejate; armonizarea intereselor populaţiei autohtone cu obiectivul fundamental al RezervaţieiBiosferei – conservarea.Tip de proprietate: O mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei RezervaţieiDelta Dunării. Suprafeţele de păşunat şi cele agricole aparţin comunităţilor locale, în rest,situaţia sprafeţelor concesionate nu se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi plantaţiile, constituie înmajoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.Planuri de management ale sitului: Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia RezervaţieiBiosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologică ateritoriului rezervaţiei conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţificădeosebită şi promovarea utilizării durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale,reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de1989.Planul de management discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţine 35obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume:BIOSYS GROUP CONSTANTA115

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unorforme de cooperare şi promovare a rezervaţiei;- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselornaturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale –stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice sprezonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei,cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.ROSPA 0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOESitul ocupa o suprafata de 500.334 ha , cuprinzand la nivelul judetului Constanta, 10%din comuna Cogealac, 62% din comuna Corbu, 1% din Fantanele, 85% din Istria, 75% dincomuna Mihai Viteazu si 63 % din comuna Sacele.Situl este localizat la 44º 54' 8'' latitudine Nordica si 28º 54' 3'' longitudine estica.Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor 80de specii de pasari cuprinse in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Directiva Pasari.La nivelul judetului Tulcea , aria protejata se extinde astfel:Babadag (21%), Baia (9%),Beştepe (41%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche(> 99%), Crişan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca (84%), Luncaviţa(38%), Mahmudia (63%), Maliuc (> 99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (94%), Niculiţel (1%),Nufăru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%),Sulina (> 99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Văcăreni (48%), Judeţul Galaţi: Galaţi (

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBIOSYS GROUP CONSTANTA117

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 9. Harta sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunariisi Complexul Razim–Sinoesit:Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente inCod Specie Populatie:rezidentaCuibaritIernat Pasaj Sit.Pop.Conserv.IzolareGlobalA402AccipiterbrevipesR D B C BA229Alcedo atthis 1500-1700 pA B C BA042Ansererythropus10-30iA B C AA090Aquila clanga 8-14 i A B A BA404Aquila heliaca 1-3 i B B C CA089Aquilapomarina200-300 iC B C CA029Ardeapurpurea230-450 pA B C AA024Ardeolaralloides2000-2400 pA B C ABIOSYS GROUP CONSTANTA118

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaA060Aythya nyroca 3800-4200 pA B C AA021Botaurusstellaris1550-1650 pA B C AA396Branta ruficollis 7000-24000 iA B C AA133Burhinusoedicnemus44-60pB B C CA403Buteo rufinus 4-5 p C B C CA138Charadriusalexandrinus90-120p450-520 iA B C BA196Chlidoniashybridus2300-2500 pA B C BA031Ciconia ciconia 80-90pC B C CA03 Ciconia nigra 2-5 p D B C CBIOSYS GROUP CONSTANTA119

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea0A080CircaetusgallicusR D B C CA081Circusaeruginosus300-400 pA B C BA082Circus cyaneus R D B C CA083CircusmacrourusR B B C CA084Circuspygargus2-3 p B B C CA231Coraciasgarrulus360-420 pB B C BA037Cygnuscolumbianusbewickii1-4 i A B C CA038Cygnus cygnus 340-1270iB B C AA238DendrocoposmediusR D B C CBIOSYS GROUP CONSTANTA120

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaA429DendrocopossyriacusRC D B C CA236DryocopusmartiusRC D B C CA027Egretta alba 320-360 p620-870 iA B C AA026Egrettagarzetta1700-2500 pA B C AA379EmberizahortulanaR D B C CA511Falco cherrug 1-2 p B B C BA098Falcocolumbarius20-60iD B C CA095Falconaumanni1-3 p A B A CA103FalcoperegrinusR D B C CA09 Falco 2220- A B C ABIOSYS GROUP CONSTANTA121

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea7 vespertinus 340 pA154Gallinagomedia20-80iA B B BA002Gavia arctica RC D B C CA001Gavia stellata RC D B C CA189Gelochelidonnilotica8-12 p 320-350 iA B C BA135Glareolapratincola420-540 pA B C BA075Haliaeetusalbicilla26-28pA B C AA092HieraaetuspennatusR D B C CA131Himantopushimantopus220-370 p1400-2200 iB B C BA022Ixobrychusminutus3000-3500 pA B C ABIOSYS GROUP CONSTANTA122

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaA338Lanius collurio RC C D B C CA339Lanius minor R C D B C CA180Larus genei 20-70iB B C CA176Larusmelanocephalus220-360 pA B B AA177Larus minutus 10000-12000iB B B BA157Limosalapponica1-5 i B B C CA246Lullula arborea V R D B C CA242MelanocoryphacalandraRC D B C CBIOSYS GROUP CONSTANTA123

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaA068Mergusalbellus2100-3800iA B C AA073Milvus migrans 6-7 p C B C CA159Numeniustenuirostris1-3 i A B C BA023Nycticoraxnycticorax2660-3200 pA B C AA533Oenanthepleschanka12-24pC B C CA071Oxyuraleucocephala1-4 i C B C CA094PandionhaliaetusRC C B C CA020Pelecanuscrispus320-410 pA B B AA019Pelecanusonocrotalus3560-4160 pA A A AA393Phalacrocoraxpygmeus8700-9500 p4000-65004000-6500 iA B C ABIOSYS GROUP CONSTANTA124

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaiA170Phalaropuslobatus700-1200 iC B C CA151Philomachuspugnax13000-18000iB B C BA234Picus canus R D B C CA034Platalealeucorodia360-440 pA B C AA032Plegadisfalcinellus2000-3200 pA B C AA140Pluvialisapricaria120-300 iB B C CA120Porzana parva 2000-3000 pA B C AA119Porzanaporzana300-400 pB B C BA12 Porzana pusilla V A B C CBIOSYS GROUP CONSTANTA125

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea1A464Puffinusyelkouan20-1000 iA B A AA132Recurvirostraavosetta220-280 p800-1200 iB B C BA195Sternaalbifrons160-220 pA B C BA190Sterna caspia 120-140 iB B C BA193Sterna hirundo 1800-2300 pA B C BA191Sternasandvicensis20-60p1200-3000 iA B C BA307Sylvia nisoria R RC C B C CA167Xenuscinereus1-3 i A B C CNota: ―A‖ – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului, ―B‖ – ca speciaeste bine reprezentata la nvelul sitului, ―C‖ – la nivelul sitului cuibareste o populatie cudensitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, ―D‖ – laBIOSYS GROUP CONSTANTA126

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceanivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national).Alte specii importante de flora si faunaCat. Specie Populatie MotivI Arytrura musculus B CCalitate şi importanţă: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasariprotejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare(Bonn): 151c) numar de specii periclitate la nivel global: 17In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari debalta, fiind sit RAMSAR.Vulnerabilitate:- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din celetradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă achimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatuluisemi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul saupăşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,pezone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extindereazonelor urbane;- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului(colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor -electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoareeoliene;- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice careau ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârstasau a unor specii -adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor naturale sauseminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungulrâurilor, pe zone de şes –reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada decuibărire- amplasare de generatoare eoliene – navigatie.BIOSYS GROUP CONSTANTA127

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCaracterizarea si cartarea habitatelor acvatice desemante ca arii speciale deconservare din Delta Dunarii (aferente zonei costiere)Sacalin-Zatoane (21.410 ha). Situată în estul depresiunii Dranov se caracterizeazăprintr-o succesiune de grinduri maritime tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul,alternând cu lacuri puţin adânci sau izolate şi de o înterpătrundere a apelor marine (pe gârle cudeschidere directă în mare) cu cele fluviale (prin canale şi gârle, Fig. 11).Cele două lacuri principale, Zătonul Mic şi Zătonul Mare, din cauza abraziunii marine îşilărgesc continuu legătura cu Marea Neagră. Lacurile oferă condiţii ideale pentru cuibăritullebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole abundente aici.Atât luciile de apă cât şi grindurile şi plaja litorală sunt locuri de maximă concentrare aornitofaunei în timpul migraţiei de primăvară-toamnă.Insula Sacalin, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, săracă în vegetaţie de sărătură,reprezintă zona cea mai importantă de nidificare, premigraţie şi migraţie, un „cartier" de iernarepentru numeroase specii, circa 100, din care 14 cuibăresc aici.În lacul Lejai cuibăresc cca 100 exemplare de pelican creţ (Pelecanus crispus) şi 200exemplare de pelican comun (P. onocrotalus).BIOSYS GROUP CONSTANTA128

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 11. Aria speciala de conservare Sacalin-ZatoaneZona Periteasca-Leahova (4125 ha). Prezinta importanta avifaunistica deosebita.Majoritatea pasarilor se concentreaza pe grindul interior care se intinde intre capatul nordic allacului Leahova Mare si cordonul litoral la sud de canalul Periteasca (Fig. 12).Lacul Leahova constituie un loc important de hranire pentru pelicani si cormorani care,apoi stationeaza pe grindurile din apropiere, alaturi de efective importante ale gastei de vara(Anser anser), ratei mari (Anas platyrhynchos), ratei cu cap castaniu (Aythya ferina).Este unul dintre cele mai importante locuri de concentrare a pasarilor din partea sudica aRezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In perioadele de pasaj aici isi gasesc loc de refugiu multespecii de interes faunistic: califarul alb (Tadorna tadorna), califarul rosu (Tadorna ferruginea)precum si unele specii de limicole.Regimul hidrologic, cu nivele relativ constante ofera conditii bune de cuibarit pentrugasca de vara , rata mare, rata cu cap castaniu, rata rosie.BIOSYS GROUP CONSTANTA129

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 12. Zoana strict protejata Periteasca-LeahovaCapul Dolosman (125 ha). Constituit din calcare cretacice cu o faleză fosilizată, esteimportant pentru conservarea vegetaţiei xerofile caracteristică zonelor stepice pe martori deeroziune şi adăposteşte o plantă rară endemică (Centauraea jankae).Tot aici a fost identificat şi un coleopter (insectă) endemic (Prosocuris phelandrii).Baza falezei, pe toată lungimea sa adăposteşte o populaţie numeroasă a şarpelui deapă (Natrix tessellata), iar arbuştii şi ierburile mai înalte, guşterul vărgat (Lacerta trilineatadobrogica) este frecvent. De asemenea, atât pe platou cât şi în crevasele falezei trăieşteşarpele rău (Coluber caspius), însă puţin numeros.În abruptul stâncos cuibăresc numeroase exemplare de lăstun mare (Apus apus) şi cca.10 exemplare de călifar alb (Tadorna tadorna), iar până de curând a cuibărit şi o pereche debuhă (Bubo bubo).Dintre mamifere, este de amintit semnalarea, în această zonă, a dihorului pătat(Vormela peregusna).Zona are şi importanţă arheologică, aici existând vestigii ale cetăţii Argamum (Fig. 13).BIOSYS GROUP CONSTANTA130

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 13. Zona de protectie integrala Capul DolosmanGrindul Lupilor (2.075 ha). Prin poziţia sa între lacurile Zmeica şi Sinoie, având înălţimemică (0,5-1,5m) şi o vegetaţie specifică solurilor nisipoase de origine marină, reprezintă unimportant refugiu de cuibărire şi hrănire a păsărilor (Fig. 14).Îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare afaunei ornitologice şi în special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe), deoarece în lacul Sinoie apaeste mai sărată la sud de Grindul Lupilor, decât la nord spre Razim.În apele lacurilor limitrofe are loc reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap(Cyprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama) etc. De asemenea,câteva mamifere foarte rare, şi anume o mică populaţie de bursuc (Meles meles), iar iarna -când lacurile Razim şi Sinoie sunt îngheţate - aici poposesc câteva haite de şacal auriu (Canisaureus), venite din sudul Europei.BIOSYS GROUP CONSTANTA131

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 14. Zoana strict protejata Grindul LupilorIstria-Sinoie (400 ha). Se caracterizează printr-o mare varietate de specii de floră şifaună (Fig. 15). Astfel, dintre nevertebrate, aici este frecventă scolopendra uriaşă (Scolopendracingulata), iar dintre reptilele rare se pot întâlni şarpele rău (Coluber caspius) şi broascaţestoasă de uscat (Testudo graeca iberi). Deasemenea, broasca săpătoare balcanică(Pelobates syriacus balcanicus) este extrem de numeroasă.Zona adăposteşte numeroase păsări acvatice, precum călifarul alb şi roşu, pelicani, raţe,gâşte şi mai ales limicole, fiind cel mai important loc de popas în perioadele de migraţie.Aici cuibăreşte în număr mare codobatura cu cap negru (Motacila flava feldegg), foarterară în alte zone ale ţării.Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înfiinţată în anul657 a.Chr. de grecii din Milet.BIOSYS GROUP CONSTANTA132

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 15. Aria speciala de conservare Istria-SinoieGrindul Chituc (2.300 ha). Se caracterizează printr-o succesiune de cordoane, dune şilacuri, cu preponderenţa acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă pe linia actuală aţărmului şi având o dispoziţie în evantai. Vegetaţia este caracteristică zonelor litorale cu solnisipos sărăturat (Fig 16).Au importanţă în migraţia păsărilor şi pentru iernatul acestora, apele salinizate din zonă(care îngheaţă la temperaturi mai joase).Aici se află o populaţie numeroasă a şopârlei caucaziene Eremias arguta derserti(şopârla de nisipuri).BIOSYS GROUP CONSTANTA133

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 16. Zona de protectie integrala Grindul ChitucCalitatea factorilor de mediu- identificarea presiunilor hidromorfologice semnificative asupra apelor de suprafaţă dinDelta Dunării.Delta Dunării a suferit de-a lungul timpului o serie de intervenţii hidromorfologice, dintrecare se mentioneaza urmatoarele (Fig 17):- Perioada 1858-1902 – au avut loc lucrări hidrotehnice complexe şi de mare anvergură. BraţulSulina s-a transformat într-un canal maritim navigabil, mai scurt cu cca. 21 km (85 la 64 km), pecare s-au realizat adâncimi relativ constante de 7.3 (fata de 2.5m);- Perioada 1903-1916 – au avut loc lucrări de amploare pentru alimentarea cu apă dulce alacului Razim din Dunare prin dragarea canalului Dunavat si partial Dranov;- Perioada (1930-1940) – a avut loc construirea sau reactivarea canalelor Litcov, Sireasa şiPardina pentru alimentarea cu apă a insulelor Sf. Gheorghe şi Letea, a canalului Crasnicol şifinalizarea canalului Dranov între ghiolul Dranov şi lacul Razim;BIOSYS GROUP CONSTANTA134

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea- Perioada 1952-1960 – a avut loc decolmatarea canalelor Dunavăţ şi Dranov; executareacanalelor Perişor, Fundea, Mustaca; a 20 km de canale mici pescareşti (5,0 m lăţime şi 1,5 madâncime) şi construirea canalelor Goloviţa-Smeica şi Goloviţa-Sinoie;BIOSYS GROUP CONSTANTA135

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaBIOSYS GROUP CONSTANTA136

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. 17. Lucrări hidrotehnice efectuate în Delta Dunării- Perioada 1990-2003 – au avut loc lucrări ample pentru activarea canalelor magistralelongitudinale în toate complexele lacustre din teritoriul RBDD, şi de calibrare/blocare a canalelorscurte transversale. Astfel, au fost activate prin excavare 341 km de canale, un număr de 13canale au fost închise şi 5 canale au fost calibrate pentru reducerea debitelor de sedimente şinutrienţi din Dunăre în lacurile deltei s.a.3.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sauhabitatelor deinteres comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP3.2.1. Avifauna din zona de interesIn locatia analizata se gasesc mai multe tipuri de habitate . Acestea sunt: apa liberă a bratului Sf.Gheorghe, padurea de salcii de pe malul bratului, pajistea stepica (ruderalizată) de pe vârfuriledealurilor situate la sud de brațul Sf. Gheorghe, vegetația invazivă (costrei), prezentă pe marisuprafețe, terenuri cultivate (porumb) și mici zone cu arbori (salcâm).La aceste habitate se adaugă desigur, zona umedă a lacului Sărături, cea mai interesantă dinpunct de vedere avifaunistic.Pajistea ruderalizata, este locul de trai al catorva specii de pasari, obisnuite pentru stepadobrogeana (dar aici in efective mici), alaturi de specii antropofile, larg raspandite. Acesteasunt :Buteo buteo – Sorecar comunFalco tinnunculus – Vanturel rosuStreptopelia decaocto – GugustiucMerops apiaster – PrigorieCoracias garrulus – DumbraveancaUpupa epops – PupazaGalerida cristata – CiocarlanAlauda arvensis – CiocarliaRiparia riparia – Lastunul de malHirundo rustica – RandunicaDelichon urbica – Lastun de casaAnthus campestris – Fasa de campBIOSYS GROUP CONSTANTA137

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMotacilla flava – Codobatura galbenaMotacilla alba – Codobatura albaOenanthe oenanthe – Pietrar surLanius collurio – Sfrancioc rosiaticLanius mnor – Sfrancioc cu frunte neagraPica pica – CotofanaCorvus monedula – StancutaCorvus frugilegus – Cioara de semanaturaCorvus corone cornix – Cioara grivaSturnus vulgaris – GraurPasser domesticus – Vrabie de casaPasser montanus – Vrabie de campCarduelis carduelis – SticleteMiliaria calndra – Presura suraApa libera a canalului Sf. Gheorghe nu este un loc preferat de pasari. Aici pasarile trec de obiceiin zbor, rareori stationand pe apa. Apa adanca si traficul de nave si barci sunt factori carecontribuie la saracia de specii din acest habitat.Cu toate acestea, unele specii vin aici din cand in cand pentru a-si cauta hrana. Acestea sunt :Podicepa cristaus – Corcodel marePhalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mareLarus melanocephalus – Pescarus cu cap negruLarus minutus – Pescarus micLarus ridibundus – Pescarus razatorLarus cachinnans – Pescarus argintiuSterna caspia – Pescarita mareSterna sandivicensis – Chira de mareSterna hirundo – Chira de baltaSterna albifrons – Chira micaChlidonias hybridus – Chirighita cu obraji albiChlidonias niger – Chirighita neagraBIOSYS GROUP CONSTANTA138

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaChlidonias leucopterus – Chirighita cu aripi albeDesigur, mai sunt si alte specii care pot survola apele bratului Sf. Gheorghe, cum ar fi randuniclesi lastunii de mal, care vaneaza frevent insecte deasupra apei.Avifauna de aici ramane destul de saraca in speci si indivzi.O zonă interesanta pentru pasari ramane padurea de salcii (salcete) de pe malul bratului Sf.Gheorghe. Aici se pot intalni urmatoarele specii de pasari :Falco tinnunculus – Vanturel rosuFalco vespertinus – Vanturel de searaFalco subbuteo – Soimul randunelelorColumba palumbus – Porumbel guleratStreptopelia turtur – TurturicaCuculus canorus – CucPicus canus – Ghionoaie suraDendrocopos major – Ciocanitoare pestrita mareDryocopus martius – Ciocanitoare neagraUpupa epops - PupazaMotacilla alba – Codobatura albaLuscinia megarhynchos – Privighetoare roscataPhoenicurus phoenicurus – Codros de padureTurdus merula – MierlaTurdus philomelos – Sturz cantatorHippolais pallida – Frunzarita cenusieHippolais icterina – Frunzarita galbenaSylvia atricapilla – Silvie cu cap negruMuscicapa striata – Muscar surParus palustris – Pitigoi surParus caeruleus – Pitigoi albastruParus major – Pitigoi mareRemiz pendulinus – BoicusOriolus oriolus – GrangurBIOSYS GROUP CONSTANTA139

Sitta europaea – TicleanStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCorvus corone cornix – Cioara grivaPasser montanus – Vrabie de campFringilla coelebs – CintezaCarduelis chloris – FlorinteDesigur, acestea sunt speciile care se pot intalni in mod obisnuit in acest habitat. Dar in sezonulmigratiilor, peisajul se imbogateste cu mult mai multe specii de passeriforme. Faptul ca aceastapadure este o adevarata zona de ecoton, aflata la limita dintre delta propriu-zisa si ternurileuscate din sud.Zona este avantajoasa pentru fauna deoarece este vorba de un cordon de padure aproape continuuintre Mahmudia si Murighiol.Aici sunt locuri bune de clocit pentru majoritatea speciilor de pasari enumerate mai sus, salciileconstituind principalul suport pentru cuiburi (cuiburi intre ramuri, scorburi).Hrana este obtinuta din imediata apropiere, atat de pe salcii, din stratul ierbos de jos, din aer, dinpajistea din sud, de pe malul bratului Sf. Gheorghe.Tot lunca de salcii constituie un adapost foarte bun impotriva pradatorilor si a conditiilor meteoadverse.Lacul Sărăturii este deosebit de important pentru numărul mare de specii și de efective carecuibăresc aici. Astfel, în anii 2000 – 2002, au cuibărit pe acest lac următoarele specii:Podiceps cristatus – 1-2 perechiCygnus olor – 1 perecheTadorna tadorna – 1-2 perechiAnas platyrhynchos – 2-3 perechiAnas strepera – 5-10 perechiAythya ferina – 5-10 perechiAythya nyroca – 5-10 perechiGallinula chloropus – 1-2 perechiFulica atra – 10-12 perechiBIOSYS GROUP CONSTANTA140

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaRecurvirostra avosetta – 2-3 perechiHimantopus himantopus – 20-40 perechiLarus cachinnans – 20 – 30 perechiLarus melanocephalus – 10 – 25 perechiLarus ridibundus – 500 perechiSterna hirundo – 500 – 600 perechiÎn total am reușit să identificăm în zona lacului Sărăturii un număr de 80 de specii de păsări.Statutul de protectie al speciilor identificate in zona PPDENUMIREȘTIINȚIFICĂDENUMIREROMÂNEASCĂDIRECTIVAPĂSĂRI79/409 EECOUG57/2007CONVENŢIABONNCONVENŢIABERNACONVENŢIAHAGALISTAROŞIEGavia arcticaCufundacpolarAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -TachybaptusrufficolisCorcodelmic- Anexa 4B - Anexa II - -PodicepscristatusCorcodelmare- - - Anexa III - -PodicepsgrisegenaCorcodelcu gât roşu- - Anexa II Anexa II Anexa II -BIOSYS GROUP CONSTANTA141

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPodiceps auritusCorcodelde iarnăAnexa I - AnexaII(palearcticeAnexa II Anexa II -Occidentale)PodicepsnigricollisCorcodelcu gâtnegru- - - Anexa II - -PhalacrocoraxcarboCormoranmareAnexa I - - Anexa III - -PhalacrocoraxpygmeusCormorantmicAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăPelecanusonocrotalusPelicancomunAnexa I Anexa 3 AnexaI(palearctica)Anexa II Anexa II VulnerabilăAnexa IIPelecanuscrispusPelican creţ Anexa I - Anexa I,Anexa IIAnexa II Anexa II CriticpericlitatăBotaurusstellarisBuhai debaltăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăIxobrychusminutusStârc pitic Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -NycticoraxnycticoraxStârc denoapeAnexa I Anexa 3 - Anexa II - VulnerabilăBIOSYS GROUP CONSTANTA142

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaArdeola ralloidesStârcgalbenAnexa I Anexa 3 - Anexa II - VulnerabilăBubulcus ibisStârc decireadă- - - Anexa II - VulnerabilăEgretta garzettaEgretămicăAnexa I Anexa 3 - Anexa II - VulnerabilăCasmerodiusalbusArdea cinereaEgretămare(alba)StârccenuşiuAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclitată- - - Anexa III - -Ardea purpureaCiconia nigraStârcpurpuriu(roşu)BarzăneagrăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II PericlitatăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăCiconia ciconia Barză albă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăPlegadisfalcinelusPlatalealeucorodiaŢigănuş(ibis)Lopătar(stârcullopătar)Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II PericlitatăBIOSYS GROUP CONSTANTA143

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCygnus olorLebădă devarăAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II VulnerabilăCygnuscolumbianusCygnus cygnusLebădămicaLebădă deiarnăAnexa I - Anexa II Anexa II Anexa II -Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăAnser fabalisAnser albifronsGâscă desemănăturăGârliţămareAnexa II/1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -Anexa II/2 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -AnsererythropusGârliţămicăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II CriticpericlitatăAnser anserGâscă devarăAnexa II/1Anexa III/2Anexa 5CAnexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -Branta ruficollisGâscă cugât roşuAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II PericlitatăTadornaferrugineaTadornatadornaCalifar roşu Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II CriticpericlitatăCalifar alb - - Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăBIOSYS GROUP CONSTANTA144

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAnas penelopeRaţăfluierătoareAnexa II/1Anexa III/2Anexa 5CAnexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -Anas streperaRaţăpestriţăAnexa II, 1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -Anas crecca Raţă mică Anexa II/1Anexa III/2Anexa 5CAnexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -AnasplatyrhynchosRaţă mareAnexa II/1Anexa III/1Anexa 5CAnexa 5DAnexa II Anexa III Anexa II -Anas acuta Raţă suliţar Anexa II/1Anexa III/2Anexa 5CAnexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -AnasquerquedulaRaţăcârâitoareAnexa II, 1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -Anas clypeataRaţălingurarAnexa II/1Anexa III/2Anexa 5CAnexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -Netta rufina Raţă cu ciuf Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II PericlitatăAythya ferinaRaţă cu capAnexa II/1Anexa 5CAnexa II Anexa III Anexa II -Castaniu(roşu)Anexa III/2Anexa 5EAythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II VulnerabilăAythya fuligulaRaţămoţatăAnexa II/1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -BIOSYS GROUP CONSTANTA145

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAnexa III/2Anexa 5EAythya marilaRaţă cu capAnexa II/2Anexa 5CAnexa II Anexa III Anexa II -NegruAnexa III/2Anexa 5EMelanitta fuscaRaţăcatifelatăAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -BucephalaclangulaRaţăsunătoareAnexa II/2 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II VulnerabilăMergus albellusFerestrasmic- - Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilăMergus serratorMergusmerganserFerestrasMoţatFerestrasmareAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -OxyuraleucocephalaRaţă cu capAlbAnexa I Anexa 3 Anexa I Anexa II Anexa II PericlitatăPernis apivorus Viespar Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - VulnerabilăHaliaeetusalbicillaCodalb Anexa I Anexa 3 Anexa I,anexa IIAnexa III - CriticpericlitatăCircaetusgallicusŞerpar Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - VulnerabilăBIOSYS GROUP CONSTANTA146

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCircusaeruginosusErete destufAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - -Circus cyaneusErete devânatAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - -CircusmacrourusErete alb Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - PericlitatăCircus pygargus Erete sur Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - PericlitatăAccipiter nisusUliupăsărarAnexa I - Anexa II Anexa III - -AccipiterbrevipesButeo buteoUliu cupicioarescurteŞorecarcomunAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnerabilă- - Anexa II Anexa III - -Buteo rufinusŞorecarmareAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - VulnerabilăButeo lagopusŞorecarîncălţat- - Anexa II Anexa III - -Aquila pomarinaAquila clangaAcvilăţipătoaremicăAcvilăţipătoaremareAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - VulnerabilăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - CriticpericlitatăBIOSYS GROUP CONSTANTA147

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAquila heliacaAcvilă decampAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - CriticpericlitatăHiraaetuspennatusPandionhaliaetusAcvilă mică Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - CriticpericlitatăŞoim mare - - Anexa II - - -Falco naumanniVânturelmicAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - VulnerabilăFalcotinnunculusVânturelroşu- Anexa 4B Anexa II Anexa II - -FalcovespertinusVânturelde seară- - Anexa II Anexa II - VulnerabilăFalcocolumbariusŞoim deiarnăAnexa I - Anexa II Anexa II - -Falco subbuteoFalco cherrugFalco peregrinusŞoimulrândunelelorŞoimuldunăreanŞoimulcălător- Anexa 4B Anexa II Anexa II - -- Anexa 3 Anexa II Anexa II - CriticpericlitatăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - PericlitatăPerdix perdix Potârniche Anexa I, Anexa 5C - Anexa III - -BIOSYS GROUP CONSTANTA148

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaanexa II/1Anexa 5DAnexa III/1CoturnixcoturnixPrepeliţă Anexa II/2 Anexa 5C Anexa II Anexa III - -PhasianuscolchiusFazan Anexa II/1 Anexa 5CAnexa 5D- Anexa III - -Rallus aquaticusCârstel debaltăAnexa II/2 - - Anexa III - -Porzana porzanaCresteţpestriţAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -Porzana parvaCresteţcenuşiuAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -Porzana pusilla Cresteţ mic Anexa I Anexa 3 - Anexa II Anexa II PericlitatăCrex crexCrestel decampAnexa I Anexa 3 - Anexa II - VulnerabilăGallinulachloropusGăinuşă debaltăAnexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -Fulica atra Lişiţă Anexa II/1,Anexa III/2Anexa5C,anexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -HaematopusostralegusScoicar Anexa II/2 - - Anexa III - VulnerabilăHimantopus Piciorong Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II PericlitaBIOSYS GROUP CONSTANTA149

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceahimatopusRecurvirostraavosettaciocîntors Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II VulnerabilătăBurhinusoedicnemusGlareolapratincolaCharadriusdubiusCharadriusalexandrinusPasăreaogoruluiCiovlicăruginie(roşie)Prundăraşgulerat micPrundăraşde sărăturăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - PericlitatăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă- - Anexa II Anexa II Anexa II -- Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II VulnerabilăPluvialisapricariaPloier auriuAnexaI,Anexa II/2,Anexa III/2Anexa 3,Anexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -PluvialissquatarolaPloierargintiuAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -VanellusvanellusNagăţ Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -Calidris alba Nisipar - - Anexa II Anexa II Anexa II -Calidris minuta Fugaci mic - - Anexa II Anexa II Anexa II -CalidristemminckiiFugaci pitic - - Anexa II Anexa II Anexa II -CalidrisferrugineaFugaciroşcat- - Anexa II Anexa II Anexa II -BIOSYS GROUP CONSTANTA150

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCalidris alpinaFugaci deţărm- Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -LimicolafalcinellusPrundăraşde nămol- Anexa 4B Anexa II Anexa II Anexa II -PhylomachuspugnaxBătăuş Anexa I,Anexa II/2- Anexa II Anexa III Anexa II -LimnocryptesminimusBecaţinămică- Anexa 5C Anexa II Anexa III - -GallinagogallinagoBecaţinăcomunăAnexa II/1,Anexa III/2Anexa5C,Anexa 5EAnexa II Anexa III Anexa II -Gallinago mediaBecaţinămareAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -Limosa limosaSitar demalAnexa II/2 - Anexa II Anexa III - -NumeniusphaeopusNumeniusarquata-Culic mic Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -Culic mare Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -TringaerythropusFluierarnegruAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -Tringa tatonusFluierar cupicioareroşiiAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -BIOSYS GROUP CONSTANTA151

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTringastagnatilisFluierar delac- - Anexa II Anexa II Anexa II -Tringa nebulariaTringa ochropusFluierar cupicioareverziFluierar dezăvoiAnexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -- - Anexa II Anexa II Anexa II -Tringa glareolaFluierar demlaştinăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -ActitishypoleucosFluierar demunte- Anexa 4B Anexa II Anexa II Anexa II -ArenariainterpresPietruş - Anexa 4B Anexa II Anexa II Anexa II -PhalaropuslobatusNotatiţă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -PhalaropusfulicariusLarusmelanocephalusLarus minutusNotatiţă cucioc latPescăruş cacap negruPescăruşmic- - Anexa II Anexa II - -Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclitată- Anexa 3 - Anexa II - -Larus ridibundusPescăruşrozătorAnexa II/2 - - Anexa III - -Larus geneiPescăruşrozalbAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II CriticpericlitatăBIOSYS GROUP CONSTANTA152

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaLarus canusPescăruşsurAnexa II/2 - - Anexa III - -Larus fuscusPescăruşnegriciosAnexa II/2 - - - - -Larus argentatusPescăruşargintiuAnexa II/2 - - - - -Sterna niloticaSterna caspiaPescăriţărozătoarePescăriţămare- Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II CriticpericlitatăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III -SternasandvicensisSterna hirundoChiră demareChiră debaltăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II CriticpericlitatăAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa IISterna albifrons Chiră mica Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II PericlitatăChlidoniashybridaChlidonias nigerChirighiţăcu obrazalbChirighiţăneagrăAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -ChlidoniasleucopterusChirighiţăcu aripialbe- - Anexa II Anexa II Anexa II -Columba oenas Porumbel Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -BIOSYS GROUP CONSTANTA153

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceadescorburăColumbapalumbusPorumbelguleratAnexa II,1,Anexa III/1Anexa5C,Anexa 5D- - - -StreptopeliaGuguştiuc Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -decaoctoaStreptopeliaturturTurturică Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - VulnerabilăCuculus canorus Cuc - - - Anexa III - -Tyto alba Strigă - Anexa 4B - Anexa II - VulnerabilăAthene noctua Cucuvea - Anexa 4B - Anexa II - -Asio otusCiuf depădure- - - Anexa II - -Asio flammeusCiuf decâmpAnexa I Anexa 3 - Anexa II - VulnerabilăCaprimulguseuropaeusCaprimulg Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -Apus apusDrepneaneagră- - - Anexa III - -Alcedo atthisPescăraşalbastruAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA154

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMerops apiaster Prigorie - Anexa 4B - Anexa II - -CoraciasgarrulusDumbrăveancăAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -Upupa epops Pupăză - Anexa 4B - Anexa II - VulnerabilăJynx torquillaCapantortura- Anexa 4B - Anexa II - PericlitatăPicus canusGhionoaiesurăAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -Picus viridisGhionoaieverde- Anexa 4B - Anexa II - -DryocopusmartiusCiocănitoare neagrăAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -DendrocopusmajorDendrocopossyriacusDendrocopusmediusDendrocoposleucotosDendrocopusminorCiocănitoare pestriţămareCiocănitoare degrădinăCiocănitoare de stejarCiocănitoare cu spatealbCiocănitoare pestriţămică- - - Anexa II - -Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -- - - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA155

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMelanocoryphacalandraCiocârliede bărăganAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -Galerida cristata Ciocârlanul - - - Anexa III - -Alauda arvensisCiocârliede campAnexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -Riparia ripariaLăstunul demal- - - Anexa II - -Hirundo rustica Rândunică - - - Anexa II - -DelichonurbicumLăstun decasă- - - Anexa II - -AnthuscampestrisFâsă decâmpAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -Motacilla falvaCodobatură galbenă- Anexa 4B - Anexa II - -MotacillacinereaMotacilla albaCodobatură de munteCodobatură albă- Anexa 4B - Anexa II - -- Anexa 4B - Anexa II - -TroglodytestroglodytesErithacusrubeculaOchiubouluiMacaleandru- - - Anexa II - -- Anexa 4B - Anexa III - -Luscinia lusciniaPrivighetoarea de- - - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA156

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceazăvoiLusciniamegarhynchosLuscinia svecicaPrivighetoarea roşcatăGuşavânătă- - - Anexa II - -Anexa I Anexa 3 - Anexa II - PericlitatăPhoenicurusochrurosPhoenicurusphoenicurusSaxicola rubetraCodros demunteCodros depădureMărăcinarmare- Anexa 4B - Anexa II - -- Anexa 4B - Anexa II - -- - - Anexa II - -SaxicolatorquatusMărăcinarnegru- - - Anexa II - -OenantheisabellinaPietrarrăsăritean- - - Anexa II - VulnerabilăOenantheoenanthePietrar sur - - - Anexa II - -Turdus merula Mierlă Anexa II/2 - - Anexa III - -Turdus pilaris Cocoşar Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -TurdusphilomelosSturzcântătorAnexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -AcrocephalusschoenobaenusLăcar mic - - - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA157

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAcrocephaluspalustrisAcrocephalusscripaceusLăcar demlaştinăLăcar destuf- - - Anexa II - -- - - Anexa II - -AcrocephalusarundinaceusLăcar mare - - - Anexa II - -Hippolais pallidaFrunzăriţăcenuşie- - - Anexa II - -HippolaisicterinaFrunzăriţăgalbenă- - - Anexa II - -Sylvia nisoriaSilvieporumbacă- Anexa 3 - Anexa II - -Sylvia curruca Silvie mică - - - Anexa II - -Sylvia communisSilvie decâmp- - - Anexa II - -Sylvia borinSilvie dezăvoi- - - Anexa II - -Sylvia atricapillaSilvie cucap negru- - - Anexa II - -PhylloscopuscollybitaPhylloscopustrochilusPitulicemicăPitulicefluierătoare- Anexa 4B - Anexa II - -- Anexa 4B - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA158

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaRegulus regulusAusel cucap galben- Anexa 4B - Anexa II - -MuscicapastriataMuscar sur - Anexa 4B Anexa II Anexa II - -Ficedula parva Muscar mic Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -FicedulaalbicollisMuscarguleratAnexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II -- -FicedulahypoleucaMuscarnegru- - Anexa II Anexa II - -PanurusbiarmicusPiţigoi destuf- Anexa 4B - Anexa II - -Parus palustrisPiţigoiulsur- - - Anexa II - -Parus caeruleusPiţigoialbastru- - - Anexa II - -Parus majorPiţigoimare- - - Anexa II - -Sitta europaea Ţiclean - Anexa 4B - Anexa II - -CerthiafamiliarisCojoaica depădure- - - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA159

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCerthiabrachydactylaCojoaica cudegetescurte- - - Anexa II - -RemizpendulinusBoicuş - Anexa 4B - Anexa III - -Oriolus oriolus Grangur - Anexa 4B - Anexa II - -Lanius collurioSfrânciocroşiaticAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -Lanius minorSfrâncioccu frunteneagrăAnexa I Anexa 3 - Anexa II - -GarrulusglandariusGaiţă - Anexa 5C - - - -Pica pica Coţofană Anexa II/2 Anexa 5C - - - -CorvusmonedulaStâncuţă Anexa II/2 Anexa 5C - - - -CorvusfrugilegusCorvus coroneCioară desemănăturăCioarăgrivăAnexa II/2 Anexa 5C - - - -Anexa II/2 Anexa 5C - - - -Corvus corax Corb - Anexa 4B - Anexa III - VulnerabilăSturnus vulgaris Graur Anexa II/2 Anexa 5C - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA160

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSturnus roseus Lăcustar - Anexa 4B - Anexa II - VulnerabilăPasserdomesticusVrabia decasă- - - - - -PassermontanusVrabie decâmp- - - Anexa III - -Fringilla coelebs cinteză - - - Anexa III - -Carduelis chloris Florinte - Anexa 4B - Anexa II - -CardueliscarduelisSticlete - Anexa 4B - Anexa II - -Carduelis spinus Scatiu - Anexa 4B - Anexa II - -CardueliscannabinaCâneparul - Anexa 4B - Anexa II - -CoccothraustescoccothraustesBotgros - Anexa 4B - Anexa II - -EmberizacitrinellaPresurăgalbenă-- - Anexa II - -EmberizahortulanaPresură degradinaAnexa I Anexa 3 - Anexa III - --Emberiza Presură de - - - Anexa II - -BIOSYS GROUP CONSTANTA161

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaschoeniclusMiliariacalandrastufPresurăsură- Anexa 4B - Anexa III - -3.2.2. Flora si vegetatia zonei analizateZona studiata este ocupata in cea mai mare parte de terenuri agricole, de parloage (terenuriagricole abandonate), coama dealului - acoperita de pajiste stepica – fiind utilizata ca pasune.Fiind vorba deci de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei analizate este foarte ridicat.Marginile drumurilor de acces (drumurile de exploatare) sunt tivite cu vegetatie ruderala sisegetala.Fig. Nr – Specii ruderale pe marginea drumului de exploatareBIOSYS GROUP CONSTANTA162

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDiversitatea speciilor de plante este mai ridicată doar în zona cu vegetaţie stepică, în zonele depârloagă, la marginea culturilor şi în apropierea drumurilor de acces (drumuri de pământ) undes-au instalat o serie de specii ruderale (caracteristice marginilor de drumuri, locurilor prăfoase)şi segetale (buruieni de culture agricole). Prin urmare, nu putem vorbi în zona de interes deasociaţii vegetale stepice de interes conservativ, ci numai de fitocenoze ale unor asociaţiivegetale ruderale sau segetale.Vegetatia de pe marginea drumului de exploatare de la extremitatea sudica a amplasamentuluieste formata din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă obordură între drumul de acces şi culturile agricole, Xanthium italicum – specie invazivă deorigine nord-americană comună la margini de drumuri şi culturi, X. spinosum (holera), Tribulusterrestris (colţii babei), Amaranthus retroflexus (ştirul) , Conyza canadensis – plantă invazivăprezentă la marginea culturilor şi a drumulrilor de pământ, Brassica nigra (muştar negru),Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi agricole,Sorghum halepense (costrei), Chenopodium album (spanac sălbatic), Papaver rhoeas (mac decâmp), Consolida regalis (nemţişor), Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus(cicoarea), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traistaciobanului), Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplarefructificate, Solanum nigrum (zârna), Diplotaxis muralis, Anagalis arvensis (scânteiţă), Galiumhumifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături), Melilotus albus(sulfina albă), Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită, Iva xantifolia, Echinochloa crus-galli,Hibiscus trionum (zamosita), Lactuca seriola, Vicia cracca, Phragmites australis (trestie),Cynoglosum officinale, Ononis spinosus. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se infiltreazădin culturile învecinate.BIOSYS GROUP CONSTANTA163

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. Nr. – Xantium italicum, Conyza canadensis si Sorghum halepenseAcestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare: Polygonum aviculare(troscot), Sclerochloa dura, Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum (orzulşoarecelui), Convolvulus arvensis (volbura), Agropyron repens (pir târâtor), Lolium perenne(iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir digitat), Bromus tectorum (obsiga).BIOSYS GROUP CONSTANTA164

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig.nr. – Cynodon dactylon si Trifolium repensDintre speciile stepice care se dezvoltă în mod obişnuit în pajişti dar pot migra şi în culturileînvecinate, au fost remarcate la marginea culturilor: Daucus carota ssp. carota (morcovulsălbatic), Torilis arvensis, Crepis foetida, Achillea setacea (coada şoricelului), Tragopogondubius, Artemisia absinthium (pelin), Centaurea diffusa, Bromus tectorum (obsiga), Echiumvulgare (limba şarpelui), Plantago lanceolata (pătlagina) şi Xeranthemum annuum (imortele).Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau lamargini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre ele nuprezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a silvostepei.Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides (scai), Carduusnutans (ciulin), Cirsium arvensae (pălămida), Onopordon acanthium (scai măgăresc) formeazala maturitate un adevarat gard viu pe marginile drumurilor de exploatare.Versantul sudic al dealului Murighiol prezinta, chiar de la marginea drumului de exploatare panaaproape de culme, deci chiar in zona preconizata pentru amplasarea turbinelor, o ―centura‖ cuSorghum halepense (costrei), Xanthium italicum, X. spinosum (holera), Setaria viridis (mohor),Conyza canadensis si Cenchrus incertus.BIOSYS GROUP CONSTANTA165

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig nr. – ―Mare‖ de costrei pe amplasamentPe pasunea de pe dealul Murighiol se remarcă un amestec de specii stepice şi plante ruderale,caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste tipuri de pajişti sunt speciile:Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (peliniţa), Botriochloa ischaemum, Daucuscarota ssp. carota (morcov sălbatic), Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior). Altespecii de plante observate în componenţa acestor pajişti sunt: Artemisia absinthium (pelin),Crepis foetida, Medicago lupulina (lucerna galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achilleacollina (coada şoricelului), Stipa capillata (colilie), Potentilla bornmuellerii, Convolvulus arvensis(rochita randunicii),Eryngium campestre, Hypericum perfoliatum, Agropyron cristatus, Thymuszygioides (cimbrisor), Kochia prostrata, Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium intybus(cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colţii babei),Consolida regalis (nemţişor), Galium humifusum, Euphorbia niceensis (laptele câinelui), Lactucaserriola (planta busolă), Anagalis arvensis (scânteiţa), Ballota nigra , Plantago lanceolata(pătlagină cu frunze înguste).BIOSYS GROUP CONSTANTA166

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFig. Nr. – Pajiste antropizata pe culmea dealului MurighiolRuderalizarea acestor pajişti, consecinţă a păşunatului, este indicată de abundenţa unor speciinitrofile precum: Agropyron repens (pir târâtor), Datura stramonium (mătrăguna), Chenopodiumalbum, Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Melilotus officinalis (sulfinagalbenă), Artemisia annua, Chamomilla recutita (muşeţel), Matricaria inodora (muşeţel prost),Arctium lappa (brusture), Brassica nigra (muştar negru), Cannabis ruderalis (cânepa),Polygonum aviculare, Lepidium draba (urda vacii), Plantago media (pătlagină), Plantago major,Xanthium italicum, X. spinosum, Conyza canadensis.Asociaţii vegetaleIn pajistea stepica, în pârloage şi la marginea culturilor agricole au fost observate câtevaasociaţii vegetale dintre care majoritatea sunt încadrate cenotaxonomic la clasa ChenopodieteaBr. Bl. 1951, ordinul Sisymbrietalia Tx. 1961:pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poaangustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din România) şi 6290 (codNatura 2000) – tip de habitat cu valoare conservativă redusă (Doniţă et al., 2005),prezent doar insular, pe suprafeţe mici, în zona de interes.Xeranthemetum annui (Borza 1931) Prodan 1939 – insular în pajiştile stepice şipârloage;Agropyretum repentis Felfoldy 1932 – în pajiştile stepice şi pârloage;BIOSYS GROUP CONSTANTA167

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970 – margini de culturi agricole;Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 – margini de drumuri;Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957 – margini de drumuri şipârloage; Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940; Carduetum nutantis Săvulescu 1927, Paucă 1941, Morariu 1943; Onopordetum acanthii Br. Bl. et al. 1936Primele două asociaţii vegetale domină pe culmea dealului Murighiol.Asociaţiile vegetale observate sunt comunităţi de plante ruderale sau stepice care nu conţinspecii din Listele roşii româneşti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001, 1994), dinanexele Directivei Habitate, Convenţiei de la Berna sau anexele OUG 57/ 2007. Speciile stepicecare se regăsesc în compoziţia floristică a acestor asociaţii vegetale sunt comune pajiştilorxerofile şi xero-mezofile din Dobrogea.Fig. nr. – Botriochloa ischaemum – indicator de pajisti degradateNu au fost observate în zona investigată exemplare de arbori.BIOSYS GROUP CONSTANTA168

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCunoscându-se faptul că tipurile de habitate se identifică pe teren prin intermediul asociaţiilorvegetale prezente în zonă putem afirma că pe suprafeţele vizate pentru amplasarea turbineloreoliene nu există habitate naturale şi seminaturale de interes conservativ. Au fost identificatetipuri de habitate comune pajiştilor stepice secundare, zonelor ruderalizate datorită influenţelorantropice (păşunat, cultivarea pământului) şi marginilor de culturi agricole.Au fost observate pe teren următoarele tipuri de habitate, conform manualului ―Habitatele dinRomânia‖ (Doniţă et al., 2005):pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şiPoa angustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din România) şi6290 (cod Natura 2000) – tip de habitat cu valoare conservativă redusă (Doniţă et al.,2005) prezent în zona de interes pe suprafeţe foarte mici, în pajiştile secundare rămaseîntre loturile agricole;comunităţi antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaureacalcitrapa – cod R8702 – buruienişuri fără valoare conservativă prezente la marginealocalităţilor, la marginea drumurilor de pământ, în zona dintre culturi şi în zonele depârloagă;comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şiBallota nigra – cod 8703 - tip de habitat fără valoare conservativă, prezent la margineaculturilor şi la marginea drumurilor;comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa duraşi Plantago major – cod 8704 - habitat prezent la marginea drumurilor de pământ şi aculturilor agricole;Deşi primul dintre aceste tipuri de habitate figurează în sistemul de codificare Natura 2000, esteun tip de habitat cu valoare conservativă redusă, extrem de comun pentru zonele de stepă dinDobrogea şi în general din sudul şi estul României. Acest tip de habitat nu adăposteşte în zonade interes rarităţi floristice sau faunistice ce ar impune implementarea unor măsuri speciale deprotecţie şi conservare.Celelalte tipuri de habitate, majoritare în zona de interes, sunt puternic antropizate, completlipsite de valoare conservativă.3.2.3. Fauna zonelor analizateZona analizată se caracterizează prin prezenţa unor habitate acoperite cu vegetaţie ierboasă,fără tufe de arbuşti sau copaci. Vegetaţia este formată în mare parte din plante ruderale,datorită impactului antropic manifestat prin păşunare.Ca urmare, fauna este alcătuită din specii puţine, caracterisice habitatelor antropizate,degradate.BIOSYS GROUP CONSTANTA169

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDintre nevertebrate, nu s-au identificat specii incluse pe anexele legii 57/2007Fauna de vertebrateIn zona analizată au fost observate păsări si reptile. Amfibieni nu trăiesc în zonă, caracteristicilezonei – uscăciune, insolaţie puternică – facand-o improprie pentru amfibieni.ReptileDintre reptile, în zona analizata a fost observata doar Podarcis taurica (şopârla de stepă),specie comună în habitatele acoperite cu vegetatie ierboasă din Dobrogea, extrem de rezistentăla impactul antropic. Amplasarea centralelor eoliene nu este de natura sa influenteze populatiade şopârlă de stepă din zonă.MamifereIn zona analizată nu au fost observate mamifere, natura solului si impactul antropic facand-oimproprie pentru specii ca Spermophilus citellus sau Talpa europaea.Fauna de nevertebrateFauna de nevertebrate din zona analizată în apropierea comunes Murighiol se caracterizeazprin prezenţa unor specii tipice zonelor de stepă, rezistente la impact antropic. Vegetatiadegradată datorită păşunatului un permite dezvoltarea unor efective mari de insecte sau alteneveretebrate.Dintre arahnide, au fost observate aranee – Argiope bruennichi, Pardosa sp., Alopecosa sp.Gasteropodele sunt reprezentate de Cernuela virgata, specie xerotermă, prezente în toatehabitatele de stepă, degradate sau naturaleFauna de insecte, datorită caracteristicilor deosebite ale habitatului, este dominată deorthoptere (lăcuste, cosaşi). Au fost observate exemplare izolate de Sthenobotrus sp., ,Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, Calliptamus italicus., Gryllus desertus, Decticusverrucivorus.Odonatele sunt reprezentate de specii ale genului Sympetrum, Aeschna, Anax,prezenţă este condiţionatăde habitatele acvatice din imediata vecinătate.a cărorLepidopterele. Dintre speciile de fluturi observate fac parte specii caracteristice zonelordeschise, cu vegetaţie ierboasă. Au fost observate astfel în zonă exemplare de Pieris rapae,(fluturi de varză), Pontia edusa, Vanessa cardui, Polyommatus icarus. Dintre speciile nocturneau fost observate exemplare de Autographa gamma, Heliothis maritima, Agrotis segetum,Macroglossum stellatarum, iar în vegetaţie au fost observate larve de Celerio euphorbiae.Diperele erau reprezentate prin syrfide, asilide, muscide – predominand asilidele prădătoare.BIOSYS GROUP CONSTANTA170

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaZona analizată se caracterizează printr-o fauna si entomofaună săracă. Vegetaţia ierboasâdegradată adăposteşte un număr redus de insecte, astfel că vertebrate insectivore nu găsescsuficientă hrană. Singurele habitate mai valoroase sub aspect faunistic sunt cele cu vegetaţiedomiantă de Stipa, zonă care trebuie protejată în timpul lucrărilor de amenajare a parculuieolian.3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitarafectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinatesi distributia acestoraIn cazul habitatelor identificate, funcţia lor ecologică este aceea de fundament pentru întreagacomunitate de organisme vegetale şi animale din zonă. Faptul că ecosistemele naturale auvaloare consevativă redusă face ca funcţia lor esenţială să nu fie afectată.Functiile ecologice ale speciilor de pasari sunt descrise in anexa nr 1.3.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitarDintre cele patru tipuri de habitate identificate in zona analizată, doar primul dintre aceste tipuride habitate (pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylonşi Poa angustifolia ) figurează în sistemul de codificare Natura 2000. Este vorba de un tip dehabitat cu valoare conservativă redusă, prezent în toate zonele de stepă din sudul şi din estulRomâniei. In zona analizată, în acest habitat nu au fost identificate rarităţi floristice saufaunistice ce ar impune implementarea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare.In ceea ce priveste celelalte trei tipuri de habitate (comunităţi antropice cu Onopordonacanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa – cod R8702; comunităţi antropice cuAgropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra – cod 8703,comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şiPlantago major – cod 8704) si care ocupă cea mai mare suprafaţă în zona analizată, acesteasunt puternic antropizate şi complet lipsite de valoare conservativă.In imediata vecinătate a zonei analizate, habitatele sunt de asemenea reprezentate de zoneagricole, fără valoare conservativă.Statutul de conservare pentru speciile de pasari este descris in anexa nr. 1.BIOSYS GROUP CONSTANTA171

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectateIn ceea ce priveste structura si dinamica populaţiilor speciilor care ar putea fi afectate deinstalarea viitorului parc eolian, trebuie făcută din start precizarea că acest obiectiv este unul dedurată, care necesită studii pe cel puţin doi ani.In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea prezentului studiu,se poate aprecia următoarea situaţie:Sopârla de iarba Podarcis taurica apare în populaţii relativ importante. Dinamica acestora nueste afectată decât de cauze naturale, specia fiind afectată doar de prădători naturali;restrângerea habitatelor nu o afectează fiind rezistentă la impactul antropic.Păsările și date despre biologia acestora sunt prezentate în Anexa I.3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturaleprotejate de interes comunitarIntegritatea ariilor naturale protejate din zonă este dată de buna funcționare dintre toateelementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica populațională a speciilor, în modnatural, se va menține între anumite limite. Doar în cazul în care apar factori, interni sau externicare să modifice structura calitativă și cantitativă a populațiilor, acestea vor suferii o creșteresau o micșorare a efectivelor.Din acest motiv monitorizarea permanentă a stării de sănătate a ecosistemelor estenecesară pentru a asigura integritatea acestor arii protejate.Date despre prezența și biologia unor specii din aceste arii protejate au fost expuse încapitolele anterioare si in anexe.3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitarObiectivul principal il constituie protecţia speciilor şi habitatelor din RBDDPriorităţi:Stoparea declinului diversităţii biologice- Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelordin RBDD;- Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole , salmastre şimarine (producţie; reglare; suport);- Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD;- nventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementullor s.a.BIOSYS GROUP CONSTANTA172

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMenţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor- Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD;- Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni, schimbări climatice,activităţi antropice, specii invazive, etc) pentru starea habitatelor, identificarea şiimplementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative;- Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentruatingerea obiectivelor specifice;- Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitareaimpactului antropic);- Amenajări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele de reproducere naturală apeştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov ;- Reconstrucţia ecologică în complexul Roşu –Puiu din Delta Dunării privind îmbunătăţirea ;- regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol ;- Lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi s.a.Monitoring integratPriorităţi: Sistem monitoring integrat – support pentru managementul RBDD- Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD;- Monitorizarea parametrilor care caraterizează starea ecosistemelor;- Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional;- Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie de Dumnăre;- Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu dinecosistemele naturale acvatice şi terestre;- Monitoizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării, România –Ucraina;-Cooperare transfrontalieră, cooperare internaţională- Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia BiosfereiTransfrontalieră Delta Dunării România – Ucraina.Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională- Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate demembru (Europarc; Eurosite; Deltamed, etc);- Colaborarea între ariile naturale protejate dunărene;- Promovarea colaborării cu Ucraina; Rusia; Georogia; Turcia şi Bulgaria pentru gestionareazonelor umede adiacente Mării Negre, în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet;- Indeplinirea obligaţiilor în cadrul Convenţiilor Internaţionale la care România este parte(Ramsar; Programul MAB –UNESCO; Diploma Europei; Patrimoniul Universal UNESCO).Management eficientBIOSYS GROUP CONSTANTA173

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPriorităţi:Imbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD, a metodelor de managementadaptativ integrat- Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Mastre Plan –program pentru dezvoltare durabilă în RBDD;- Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de management;- Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă;- Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurareasistemului informaţional;- Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prinelaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate;- Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiileneguvernamentale s.a.Fundamentarea dezvoltarii durabile in RBDDDomeniul – Protectia naturii, Biodiversitate, Protectia Solurilor si PadurilorCrearea reţelei Natura 2000 prin identificarea, inventarierea, cartarea în GIS şidezvoltarea bazelor de date pentru caracterizarea habitatelor naturale şi a speciilor defloră şi faună sălbatică, conţinute în anexele Directivei Europene nr. 92/43/EEC şi aspeciilor de păsări sălbatice conţinute în anexele Directivei Europene nr. 79/ 409/EEC şiprin completarea formularului standard pentru situurile propuse să facă partea dinaceastă reţea;Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate,pentru ocrotirea habitatelor naturale şi conservarea speciilor sălbatice;Dezvoltarea sistemelor regionale de management al infomaţiei privind biodiversitatea.Reconstrucţia ecologică şi conservarea biodiversităţii factorilor de mediu prin:- Refacerea circuitului natural al apei în complexele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,zonă umedă de interes deosebit din patrimoniul mondial (UNESCO) ;- Reabilitarea şi păstrarea calităţilor lacurilor naturale şi a celor balneoterapeutice dinpatrimoniul public naţional ;- Stoparea procesului de eroziune a plajelor litoralului românesc al Mării Negre (ProiectulP.1888, ―Plan de amenajare a teritoriului zonal Delta Dunării ’’, Faza a–II–a: Propuneri şimăsuri).3.8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale protejatede interes comunitar inclusiv evolutii/schimbari ce se pot produce in viitorBIOSYS GROUP CONSTANTA174

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaModificări ale mediului deltaic. Analizând factorii de influenţă care au determinat modificăriale mediului deltaic vom lua în considerare atât evoluţiile naturale cât şi evoluţiile influenţate(activităţile antropice).Evoluţiile naturale. Colmatările şi eroziunile au fost şi rămân procesele evolutive naturaledeterminante din Delta Dunării.- colmatărileIn interiorul deltei, colmatările au loc în special în lungul arterelor de inundaţie (braţe, gârle,canale) sau în zonele de vărsare ale acestora. Un proces specific pentru deltă legat de bogăţiavegetaţiei hidrofile l-a constituit colmatarea organică. Acest proces are cea mai mare intensitatepe fundul ghiolurilor liniştite, fără valuri şi curenţi.- eroziunileEroziunile semnalate în interiorul Deltei se produc în coturile şi meandrele braţelor şi se facvizibile sub forma eroziunilor de mal. Cauzele care determină aceste eroziuni se regăsesc înmodalităţile de scurgere în aceste zone dar şi în cazuri de apariţie, în unele zone, a unorobstacole naturale în albie.- apariţia deltelor secundareCele mai importante procese morfodinamice se produc pe litoral şi ele s-au manifestat de-alungul anilor prin importante apariţii de noi teritorii cum sunt deltele secundare: Chilia şiSf.Gheorghe.- alte proceseLa fel de importante sunt şi celelalte procese cum ar fi: formarea nămolurilor şi solurilor, evoluţiachimismului apelor, evoluţia biocenozelor, etc.- influenţe negative ale evoluţiei factorilor naturaliSub influenţa factorilor naturali, evoluţia nu totdeauna înregistrează căile cele mai dorite de om.Astfel, au fost semnalate următoarele aspecte:- colmatarea căilor de scurgere;- colmatarea ghiolurilor;- poluarea naturală;- eroziunea albiilor;- eroziunea litoralului (transgresiunea marină);- dezechilibre ecologice naturale.BIOSYS GROUP CONSTANTA175

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAstfel, regimul hidrologic deficitar al Dunării în perioada 1981-1990, a avut ca efect:- diminuarea stocului solid – accentuarea eroziunii litoralului;- primenirea insuficientă a apelor – accentuarea eutrofizării;- scăderea nivelului în freatic – uscarea pădurilor;- pătrunderea penei de apă sărată pe braţe – lipsa apei potabile.Cum aceste dezechilibre se stabilesc mult mai greu sau poate chiar deloc în mod natural, a fostnecesară intervenţia omului pentru ajutarea procesului de refacere (lucrări de decolmatări şilucrări de reconstrucţie ecologică)Evoluţii influenţate. Modificările componentelor de bază ale peisajului deltaicIn vederea cunoaşterii stadiului de evoluţie în care se află actualmente Delta Dunării s–auurmărit modificările câtorva componente de bază ale peisajului produse în cadrul acesteia:suprafaţă totală, modificări lacustre, modificări ale grindurilor fluviale şi a celor fluvio–marinemodificări ale nisipurilor mobile şi semimobile, modificări ale altitudinilor, modificări ale gârlelorşi braţelor, modificări ale ostroavelor, modificări ale golfurilor, modificări ale cordoanelor litorale,etc.Suprafaţa totală. Pe o perioadă de 157 ani (1835–1992) se observă o creştere a suprafeţeideltei propriu–zise (fără complexul Razim –Sinoe) cu cca 31072,09 ha.Fenomenul de creştere în suprafaţă s–a manifestat pe întreaga suprafaţă a deltei, inclusivsectorul fluvial datorită conturării unor suprafeţe depresionare ce au apărut în urma aluvionăriiintense, mai ales în timpul revărsărilor.Modificări ale suprafeţelor lacustre. In afara modificărilor cu caracter general ce s–au produs înmod natural pentru suprafaţa totală a deltei, când i s–au modificat permanent conturul şi forma,o altă componentă de bază care imprimă peisajului o notă specifică o reprezintă suprafaţalacustră.Complexul Roşu – Puiu este cel mai tipic complex fluvio–marin deltaic care are dreptcaracteristică lipsa unei bariere importante între complex şi mare, fiind puternic influenţat deaceasta din urmă. Ca suprafaţă se situează pe locul doi, după complexul Rusca – Gorgova –Isac.Si în cadrul acestui complex suprafeţele lacustre au depăşit o creştere de 50% în perioadaanilor 1883–1983. Această creştere spectaculoasă este specifică suprafeţelor fluvio–marine cudepresiuni puţin adânci supuse frecvent inundaţiilor prin pătrunderea apelor fluviale cât şi acelor marine.BIOSYS GROUP CONSTANTA176

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFaptul că în anul 1983 diferenţa de suprafeţe dintre lacurile cuprinse între 100–500 ha şi > 500ha a rămas oarecum aceiaşi, ne demonstrează că acest complex cunoaşte o evoluţie cuinfluenţe fluvio–marine de forţe egale.Complexul Dranov păstrează caracteristici duble, atât tipic fluviale în extremitatea vestică(vecinătatea uscatului dobrogean) cât şi fluvio–marine şi chiar tipic marine în cea estică(Dranov).Depresiunea Dranov este o vastă zonă mlăştinoasă, cu o slabă circulaţie a apei. Din aceastăcauză au fost construite mai multe canale de legătură între braţul Sf.Gheorghe şi lacul Razim.Complexul Periteaşca In cadrul acestui complex se disting lacuri tinere, abia conturate sau pecale de transformare între cordoanele recent create, puţin adânci şi alungite pe direcţia ţărmului,cu orientări predominante NE–SV şi care suportă o influenţă importantă sau totală a mării şi maipuţin sau deloc a fluviului.Complexul lagunar Razim – Sinoe Influenţa antropică şi–a făcut şi aici simţită prezenţa, maiales prin faptul că laguna a fost practic închisă în urma unor lucrări hidrotehnice, în dreptul GuriiPortiţa încât apele salmastre ale Razimului au ajuns, prin aport fluvial, la cota celor dulci (Fig.18).Acţiuni antropice care au produs modificări ale ecosistemelor naturale din Delta DunăriiActivităţi în cuprinsul Deltei. Amenajarea braţului Sulina, pentru navigaţia maritimă. Efectulacestor lucrări:dezvoltarea geometriei albiei - din anul 1902 până în anul 1980 adâncimea medie a crescutde la 6 m la 11 m, iar secţiunea medie de la 800 mp la 1450 mp.;creşterea coeficientului de repartiţie pe braţ;modificarea regimului curenţilor costieri şi devierea către larg a aluviunilor aduse de braţeleSulina şi Chilia, ceea ce agravează fenomenul de eroziune a litoralului în partea de sud.In ceea ce priveste sectorul nordic al litoralului Marii Negre (plajele din faţa Deltei Dunării)Litoralul Deltei Dunarii se poate subdiviza în trei subsectoare majore: nordic (între gurile devărsare a braţelor Sulina şi Sf. Gheorghe), central (Ciotic - Periteaşca) şi sudic (Portiţa - CapMidia).Pe lângă distanţa faţă de sursa de sedimente danubiene, aceste zone sunt diferenţiate şi prinorientarea faţă de direcţia predominantă a vânturilor şi valurilor. Importanţa orientării ţărmuluieste evidentă în subsectorul nordic. Aici, vânturile predominante de iarnă sunt cele de NE.Acestea generează valuri înalte, cu efect distructiv, cu incidenţă aproape transversală faţă delinia ţărmului.Reducerea drastică a cantităţii de material sedimentar care intră în sistemul litoral este dublatăde o mare capacitate de transport şi prelucrare de către agenţii marini. Pertubarea dispersieinaturale a sedimentelor prin construcţia digurilor de la Sulina accentuează deficitul de materialBIOSYS GROUP CONSTANTA177

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceasedimentar pe aceste plaje. Rezultatul este o retragere accentuată, cu până la 20-25 m/an,cvasigeneralizată a liniei ţărmului, care continuă tendinţa istorică de evoluţie a deltei Sulina.Local, construcţia digurilor de la Sulina a indus însă şi o acumulare importantă de material.În golful Musura prin depunerea forţată a sarcinii solide a braţului Chilia, adâncimea a scăzutdrastic, ajungând la cca. 3 m în prezent, de la cca. 8 m la începutul secolului.În extremitatea nordică a plajei Sulina acumularea de sedimente se datorează curentuluianticiclonic de la sud de diguri. Subsectorul central are o expunere est-vest. Aceasta îlprotejează întrucâtva faţă de acţiunea valurilor. Atât timp cât aportul de sedimente a fost ridicat,plajele Perişor- Periteaşca au fost în avansare.Astăzi, acreţia continuă numai pe sectoare restrânse, în rest plajele sunt relativ stabile.Subsectorul sudic se caracterizează printr-un aport foarte mic de material detritic danubian,care este însă compensat printr-o producţie accentuată de detritus organogen. Orientarea linieiţărmului este NE-SV. Acţiunea valurilor este mult mai importantă decât în subsectorul central,dar mai redusă decât în dreptul gurilor de vărsare ale Dunării. Plajele Portiţa şi Periboina se aflăîn consecinţa într-un proces de eroziune moderată. Valorile retragerii liniei ţărmului nu depaşesccâţiva metri pe an.Procese influenţate de acţiunile antropice. Evoluţia litoralului aferent DelteiLitoralul aferent Deltei se întinde de la Golful Musura la Capul Midia. Faţă de perioada anilor1960 se constată modificări importante în configuraţia litoralului, astfel:• cca.80% din lungimea litoralului prezintă în anul 1989 fenomene de eroziune;• pe ansamblu, în perioada 1962-1989 s-au pierdut prin eroziune cca.2100 ha şi s-auacumulat 280 ha;• ritmul mediu de evoluţie a eroziunilor a fost de 80 ha/an, dar au fost şi ani în care s-auînregistrat pierderi între 100-200 ha.Zonele cele mai afectate de eroziune sunt: Gârla Impuţita – canal Sonda – Câşla Vădanei, în care există sectoare întinse undemarea a înaintat cu cca.400-500 m, cu ritmuri de retragere a liniei ţărmului de 20 - 22m/an; Zona Zătoanelor, cu retrageri ale ţărmului de peste 400 m şi ritmuri locale de 18 -21 m/an; Zona Edighiol – Chituc cu retrageri de 150 – 300 m;Acumulări de material şi înaintări ale uscatului s-au produs în zonele:Plaja Sulina (100 – 130 m);Periteaşca (80 – 100 m);BIOSYS GROUP CONSTANTA178

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaChituc (90 – 110 m);Cauzele acestor modificări în configuraţia ţărmului sunt:reducerea aportului de aluviuni la gurile de vărsare ca urmare a lucrărilor carereţin aluviunile în bazin;modificarea circuitului aluvionar de coastă prin apariţia unor obstacole ca:digurile de larg Sulina; Insula Sacalin; digurile Port Midia;scoaterea din circuitul aluvionar sudic a aluviunilor care vin pe braţele Chilia şiSulina datorită dirijării lor spre larg de către jetelele Sulina;furtunile marine;transgresiunea marină.Evoluţia ecosistemelor acvatice. După anul 1980 lacurile Deltei Dunării au evoluat către ostare de eutrofizare, care în ultimii ani s-a generalizat. Cauzele care au generalizat acestedezechilibre:• creşterea conţinutului de nutrieţi (azot şi fosfor) în apele Dunării;• regimul hidrologic deficitar al ultimului deceniu;• climatul blând al ultimilor ierni;• modificarea şi restrângerea ca suprafaţă a unor zone care jucau rol de filtru biologic (LuncaDunării).Efectele negative ale generalizării stărilor de hipertrofie constau în reducerea unuinumăr mare din componentele lanţului trofic, ceea ce corespunde unei alterări serioase abiodiversităţii ecosistemelor acvatice, având loc o restrângere a numărului de specii.Ca efect final, s-a produs o alterare a productivităţii biologice, cu implicaţii în primul rândasupra populaţiilor piscicole.Ecosistemele naturale parţial modificate de om. Lacuri cu un acvatoriu întins şi/sau cuschimb activ de ape între ele şi reţeaua hidrografică secundară.În ceea ce priveşte Complexul lacustru Razim-Sinoie, prin lucrările de izolare faţă de apelemarine, pe de o parte şi, a compartimentului sudic (Sinoie, Istria, Nuntaşi-Tuzla) faţă de celnordic, s-au produs mutaţii importante în structura faunistică.Prin aportul crescut de apă dulce din Dunăre şi închiderea legăturii cu Marea Neagră (GuraPortiţei), lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi celelalte lacuri satelit au acelaşi tablou ihtiofaunisticca şi cel din lacurile deltei.Lacul Sinoie din compartimentul sudic, deşi n-a suportat acelaşi ritm de îndulcire, totuşiînchiderea, dar nu fermă, a periboinelor a dus la limitarea schimbului de apă cu bazinul mariniar prin stăvilarul de la Canal V, dintre Sinoie şi Goloviţa a permis o scurgere de apă dulce dinBIOSYS GROUP CONSTANTA179

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceanord şi acesta a suferit modificări faunistice către mediul uşor dulcicol care a dus la dezvoltareaunui zooplancton şi a ihtiofaunei corespunzătoare.Lagune conectate la mare. În acest ecosistem sunt incluse două lacuri - Sinoie şi ZătonulMare. Prin poziţia lor geografică şi gradul diferit de impact antropic, cele două lacuri sedeosebesc esenţial.Laguna Sinoie prin transformarea Lacului Razim într-un bazin cu apă dulce pentru irigaţii şitranzitarea unui important volum de apă spre mare, prin Periboina, a contribuit mult lamodificarea condiţiilor biotice. Astfel, laguna Sinoie a evoluat de la un mediu mezohalin(favorabil dezvoltării unor relicte ponto-caspice specifice) către unul oligohalin. Legătura cumediul marin prin Periboina este semidirijată, printr-o construcţie hidrotehnică tip stăvilar.Zătonul Mare cu un acvatoriu mult mai mic şi cu o deschidere la mediul marin mai mare şinedirijată, constituie un mediu mult mai caracteristic al acestui tip de ecosistem costier.Golfuri semi-închise. Acest ecosistem cuprinde meleaua Sfântu Gheorghe formată întreinsula Sacalin şi delta cu o largă deschidere spre sud, respectiv spre mare şi aproape anihilatăcea din nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe.Golful Musura situat la sud de delta secundară a Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungireîn mare a canalului Sulina, are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate mare de apădulce prin cea mai importantă ramură a Braţului Chilia - Stambulul Vechi.Cele două golfuri - Musura şi Sfântu Gheorghe, au adâncimi mici, cu aporturi de apă dulce, faptce se constituie în ecosisteme lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite dinbiocenoze planctonice şi bentonice, ihtiofaunistice de apă dulce şi marină.Bentosul ajunge la 200-300 kg/ha, iar planctonul înregistrează cele mai mari valori din MareaNeagră (până la 4gr/m3 la fitoplancton, până la 1gr/m3 la zooplancton).În timpul verii, în aceste golfuri migrează o serie de peşti marini, cum ar fi scrumbia albastră(Scomber scomber), hamsia (Engraulis encrasicholus), sardele (Clupeonella sp.).Apele marine costiere. Ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentalemarine, în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, până la izobata de 20m (exceptândGolful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe) care constituie ecosistemul de golfuri semiînchise.Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre care sereflectă în gradul de mineralizare (salmastru), în turbiditate, respectiv transparenţă şisubstanţele poluante care au determinat modificări esenţiale în asociaţiile floristice şi faunistice.Procesul de eutrofizare, datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi),asociat cu cantităţile de poluanţi, din apele costiere, constituie cauzele reducerii biodiversităţiide la nivelul producătorilor primari la cel al consumatorilor (ihtiofaună).BIOSYS GROUP CONSTANTA180

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaRegimul hidrologic şi compoziţia chimică atrage după sine şi o structură biocenoticăcaracteristică lacurilor salmastre şi sărate.Ariile depresionare inundate frecvent, acoperite cu vegetaţie higrofilă fixată (stuf, papură,rogoz). Acest ecosistem cu o mare desfăşurare în suprafaţă, este în continuarea celor cu apăstagnantă (lacuri), în cadrul vastelor depresiuni morfologice, limitate fie de grindurile fluviale, fiede acestea şi cele marine.În arealul acestor terenuri mlăştinoase intră şi o parte din grindurile fluviale şi marine, chiar şipartea sudică a câmpului Chilia, cu altitudine sub 1m faţă de nivelul "0" al mării.Prin ridicarea nivelului apei în perioada inundaţiilor, acest ecosistem palustru se extinde şi maimult, temporar constituind locurile cele mai bune pentru reproducerea speciilor de peşti dinecosistemul lacustru.Dune de nisip mobile şi semimobile acoperite parţial cu vegetaţie arenicolă. Aria deextindere a acestui tip de ecosistem se reduce la cele două grinduri mari Letea şi Caraorman încare dunele înalte constituite din depozite marine, nisipoase, cu textură medie şi grosieră, suntsupuse procesului de deflaţie - fapt ce determină ca vegetaţia să se prezinte insular. Orizontulfreatic se găseşte la adâncimi mari, între 3-10 m, funcţie de înălţimea dunelor şi grosimeadepozitului nisipos.Cordoane litorale puţin consolidate acoperite cu vegetaţie halofilă, arenicolă şi cătiniş.Acest tip de ecosistem se deosebeşte sensibil de cel al grindurilor marine bine consolidate, prinfaptul că acesta este supus frecvent furtunilor marine şi, deci, are o instabilitate mare. În afarăde o serie de specii de plante halofile şi psamofile, care au fost menţionate, specifice acestorasunt: varza de mare (Crambe maritima), pătlagina de nisip (Plantago arenaria), pelinul de nisip(Artemisia arenaria), barba caprei (Tragopogon floccosus) ş.a.În câteva porţiuni litorale, cum sunt cele de la Cardon şi îndeosebi cea din nordul localităţiiSfântu Gheorghe, se găsesc suprafeţe acoperite cu cătină albă (Hyppophaë rhamnoides).Plaje litorale puţin consolidate. Plaja litorală se dezvoltă pe cea mai mare parte a litoraluluidintre Capul Midia şi Sulina, cu excepţia sectoarelor unde abraziunea marină afectează directstufăriile sau plaurul deltaic (Plan de amenajare a teritoriului zonal ―Delta Dunarii‖, Faza I―Analiza situatiei existente si disfunctionalitati‖. I.N.C.D.D Tulcea, 2008).3.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate – posibileschimbari in evolutia naturala a ariilor protejate afectateInfiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii constituie o garantie pentru stabilitatea simentinerea in conditii optime a ecosistemelor de aici. Faptul ca Delta Dunarii este protajata inBIOSYS GROUP CONSTANTA181

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceaprezent si prin constituirea retelei europene Natura 2000 ne asigura ca nu vor fi schimbarimajore in evolutia naturala a acestor arii protejate.4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI4.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului susceptibile săafecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar4.1.1. Impact direct si indirectOdata cu implementarea proiectului propus pot apareaatmosferica:urmatoarele surse de poluare- surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere interna;- emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit decombustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier;Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de construcţiea investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cuardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor detransport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie denumărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maximcinci poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din parteasurselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţiiaflate în zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră. Poluarea dată desursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii -montaj se face doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de prevenire se impunefolosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si dotate cu sisteme cat maiperformante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ).În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5-6 utilaje câtpot lucra în zonă nu este necesara o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa deemisii volatile a compuşilor organici.Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat sursa depoluare insa avand in vedere numarul redus de utilaje si timpul scurt de montaj, putem afirmaca emisiile de praf sunt sporadice, au intensitate redusa, se manifesta local si fara impactsemnificativ asupra factorilor de mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetatacu un autostropitor a drumurilor tehnologice.BIOSYS GROUP CONSTANTA182

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDin procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial eolian nu rezultăsubstanţe care să polueze aerul atmosferic.Implementarea proiectului propus presupune lucrări de construcţii montaj, producătoare dezgomote şi vibraţii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluride observare:- zgomot la sursa ;- zgomot în câmp apropiat ;- zgomot în câmp îndepărtat.Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi : condiţiilemeteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurător sunt stabilite în funcţie decaracteristicile activităţilor în aer liber sau din clădirile din zonele funcţionale respective,considerate ca protejate sau ca sursă de zgomot.Conform Normativului privind protectia la zgomot, elaborat de Directia Generala Tehnica inConstructii, limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale, considerateca surse de zgomot faţă de zonele alăturate sunt:Nr.Crt.Zona funcţională consideratăLimita admisibilă a nivelului dezgomot echivalent dB (A)1 Parcuri 502 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 653 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentrucopii754 Incinte industriale 655 Stadioane, cinematografe în aer liber 90*)6 Parcaje auto 90*)7 Parcaje auto cu staţii service subterane 908 Zone feroviare**) 70Observaţii:BIOSYS GROUP CONSTANTA183

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea*) Timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel realcorespunzător duratelor de serviciu**) Limita zonei feroviare se consideră la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate celei maiapropiate de punctul de măsurareLimite admisibile ale nivelului de zgomot în apropierea clădirilor protejateNr.Crt.Clădire protejatăLimita admisibilă a nivelului dezgomot echivalent dB (A)1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi 552 Spitale, policlinici, dispensare 453 Şcoli 554 Grădiniţe de copii, creşe 505 Clădiri de birouri 65In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acusticeasociate, masurate in imediata apropiere:Nr. crt.Puterea acustica asociata (Lw)Utilajul1 Buldozere 1102 Vole 1123 Excavatoare 1174 Compactoare 1055 Finisoare 1156 Basculante 107Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă, in special cand intrain calcul utilaje de mare tonaj.BIOSYS GROUP CONSTANTA184

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor existanivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru intervale scurte de timp.Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi ţinând seama de distanţa, efectulsolului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă ( o zi ) se apreciază că zgomotuldin perioada construcţiei devine nesemnificativ la distanţe între 500 şi 1000 m, în funcţie de tipulactivităţii desfăşurate. In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii se impune mentinereadrumurilor de acces in buna stare prin intretinerea lor permanenta, folosirea de utilaje moderne,prevazute cu sisteme performante de diminuare a zgomotului. Fiind o activitate limitata cadurata, efectul implementarii proiectului asupra factorilor de mediu si al populatiei, din punct devedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi considerat nesemnificativ.In exploatare, turbina eoliana poate produce maxim 106 dB(A), la o viteza a vantului de 8 m/s.Avand in vedere efectul cumulat al celor 5 turbine se poate evidentia un posibil efect negativasupra zonei din imediata vecinatate. Trebuie avut in vedere ca aceasta situatie poate sa aparadestul de rar si in conditii meteo deosebite, cu vant foarte puternic, situatie in care turbinele,pentru siguranta, se opresc automat.La o distanta de peste 500 m zgomotul emis de o turbina eoliana este sub 50 dB (A), asa cumreiese din imaginea de mai jos:BIOSYS GROUP CONSTANTA185

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaImpactul asupra acviferelor de suprafata sau subteraneAmplasarea viitorului parc eolian in zona analizată nu este de natură să afecteze în vreun felacviferul zonei.Impactul produs asupra aeruluiSingurul impact asupra aerului va fi reprezentat de cresterea emisiilor de pulberi si de gaze deesapament din perioada de instalare a turbinelor. Aceste aspecte negative vor inceta odată cuincheierea lucrarilor. Amplasarea unui parc eolian – in indiferent ce zonă de pe glob – nu arenici un impact asupra aerului, turbinele eoliene nefiind surse de pulberi sau gaze.Impactul produs asupra solului şi subsoluluiInstalarea parcului eolian va scoate din circuitul agricol o suprafată de sol egala cu suprafataocupata de pilonii turbinelor si a drumurilor de acces . Solul nu va fi poluat decat in cazul unoreventuale scurgeri de hidrocarburi din timpul lucrarilor de instalare. Impactul asupra subsoluluiva fi unul nul.In general, centralele eoliene pot prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru pasari:Deranjarea si modificarea rutelor de zborPierderea habitatelorMortalitati datorate coliziunii cu turbinele eolieneDeranjarea si modificarea rutelor de zborEfectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, deanotimp si de locul amplasarii acestora. Unele studii indica efecte negative asupra pasarilorpana la 600 m distanta de turbinele eoliene si o reducere a folosirii terenului adiacent sau chiara absentei din zona. In cazul unor mari ferme (baterii) de centrale eoliene, zonele cumulate dinjurul fiecarei turbine eoliene pot ajunge la suprafete considerabile. De asemenea, unele parcurice contin un mare numar de centrale eoliene pot ajunge sa constituie bariere in calea drumurilorde migratie ale pasarilor. Se va lua in considerare si existenta unor zone unde pasarilederanjate de prezenta turbinelor eoliene vor putea sa isi gaseasca refugiul.BIOSYS GROUP CONSTANTA186

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCu toate acestea, s-a constatat ca unele specii de pasari se pot obisnui si chiar coabita pasniccu aceste instalatii antropice. Un alt factor de stres ar fi circulatia oamenilor, autovehiculelor si aaltor utilaje in zona centralelor eoliene. Acest lucru se poate reduce mult datorita automatizarii sicomputerizarii din ce in ce mai mari pe care o prezinta turbinele, in acest fel necesitand osupraveghere si o intretinere minima. Pentru a exclude efectul de bariera in calea deplasarilorpasrilor, se pot lasa coridoare largi de trecere printre turbine, pe directiile principale de zbor(Drewit, A., L. et all. 2006).Pierderea habitatuluiPierderea de habitat datorata construirii centralelor eoliene, in general, nu este perceputa ca unimpact major asupra populatiilor de pasari. Pierderile de habitat pot fi insa importante in cazulamplasarii a zeci sau sute de turbine eoliene, asezate la mica distanta una de alta. Mai existadrumurile de acces spre turbine, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar,daca aceste cai de acces sunt folosite numai in caz de urgente, au un impact minor asupraornitofaunei.Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centralele eolieneMajoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cuturbinele eoliene. Cu toate acestea, daca numarul de turbine este mare, chiar daca media dedecese de fiecare turbina este mic, mortalitatile cumulate pot avea un efect destul de mareasupra avifaunei. In cazul pasarilor de mari dimensiuni, cu o rata redusa a reproducerii, acestlucu poate avea o deosebita importanta. De aceea, amplasarea centralelor eoliene trebuiefacuta numai in zone cu o slaba concentrare a efectivelor speciilor de pasari, cu o diversitatespecifica redusa si neesentiale pentru supravietuirea unor specii vulnerabile sau de interesconservativ deosebit.Pasarile care ocolesc turbinele eoliene in timpul migratiei sau zboara pe deasupra lor evitandule,vor fi nevoite sa recurga la un consum de energie mai ridicat, care poate influenta rata lor desupravietuire. Riscurile de coliziune sunt mai mari pe vant puternic, pe ploaie, pe ceata sau innopti fara luna. In aceste conditii, inaltimea la care zboara pasarile este mult redusa, iar luminileturbinelor pot atrage pasarile, in acest fel sporind riscul de coliziune (Desholm, M., Kahlert, J.2005).Pe de alta parte insa, introducerea in folosinta a unor centrale eoliene cu dimensiuni mari alerotorului si cu viteze mici de deplasare a palelor a facut ca numarul pasarilor sau liliecilor lovitisa scada considerabil. Daca se urmareste statistica intocmita de Consiliul National de Cercetareal SUA in mai 2007 cu privire la impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei arata un faptinteresant. Astfel, analizand impactul parcurilor eoliene amplasate in patru state din zona de esta SUA asupra avifaunei, s-a constatat ca fata de totalul pierderilor inregistrate in populatiile depasari ca urmare a multiplelor fatete ale impactului antropic, cele cauzate de lovirea de paleleturbinelor eoliene s-au cifrat la 0,003% (trei pasari din 100 000 au murit ca urmare a coliziuniidirecte cu turbinele eoliene) (Erickson, W., P. et all. 2001).BIOSYS GROUP CONSTANTA187

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPrezentam in continuare alte cateva date referitoare la efectul pe care turbinele eoliene il potavea asupra pasarilor. Sunt date din America de Nord.--------------------------------Un astfel de studiu a relevat ca 25 de cadavre de pasare au fost descoperite langa centrale.Raportul sustine ca „rezultatul mortalitatii, de 1.29 pasari/turn/an este apropiat de cifraestimativa nationala de 2.19 pasai/turn. Studiul precizeaza ca „In timp ce exista cazuri decoliziune intre pasari si centrale eoliene, impactul asupra populatiei globale se dovedeste a fiirelativ minor, mai ales in comparatie cu alte cauze antropice de mortalitate, precum turnurile decomunicatie, colizuni cu cladiri si coliziuni cu vehicule.„datele colectate in afara Californiei indica o medie de 1.83 mortalitati in randul pasarilor peturbina (pentru toate speciile la un loc), si 0.006 in randul rapitoarelor. Basandu-se pe cifra de3.500 de centrale eoliene in S.U.A. la sfarsitul anului 2001, excluzand California, mortalitateaanuala a fost estimata la 6.400 de morti pe an pentru toate speciile la un loc.‖Studiul de la Buffalo Ridge concluzioneaza punand cifra mortalitatii in randul liliecilor la 2.45 la3.21 pe turbina, depinzand de locatia centralei eoliene. Raportul din Kewaunee County a adusrezultate asemanatoare. De-a lungul celor 2 ani de stiudiu, cercetatori au inregistrat 1.16mortalitati de lilieci pe turbina pe an. Ca si celelalte studii, cel din Kewaunee County adescoperit ca majoritatea acelora omorati de centrale, peste 90%, erau lilieci in migratie, nupopulatii rezidente.SURSA : http://www.awea.org/faq/sagrillo/swbirds.htmlReferinte:Avian Collisions with Wind Turbines: A Summary of Existing Studies and Comparisons to OtherSources of Avian Collision Mortality in the United States; National WindCoordinating Committee; West, Inc.; August, 2001Battered By Airwaves; Wendy K. Weisenel; Wisconsin Department of Natural Resources;October, 2002.Cats and Wildlife: A Conservation Dilemma; John S. Coleman, Stanley A. Temple, and Scott R.Craven; University of Wisconsin-Extension; 1997.Communication Towers: A Deadly Hazard To Birds; Gavin G. Shire, Karen Brown, and GeraldWinegrad; American Bird Conservancy; Jume, 2000.Communication Tower Guidelines Could Protect Migrating Birds; Cat Laazaroff; EnvironmentalNews Service; 2002.Effects of Wind Turbines on Birds and Bats in Northeast Wisconsin; Robert W. Howe, WilliamEvans, and Amy T. Wolf; November, 2002.BIOSYS GROUP CONSTANTA188

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSynthesis and Comparison of Baseline Avian and Bat Use, Raptor Nesting and Mortalityinformation from Proposed and Existing Wind Developments; West, Inc.; December, 2002The Environmental and Economic Costs of Pesticide; David Pimentel and H. Acquay;Bioscience; November, 1992.Tower Kill; Joe Eaton; Earth Island Journal; Winter, 2003.-----------------------------------------------------Pasari si Centrale EolienePasarile adesea se lovesc de linii de inalta tensiune, stalpi si geamuri de cladiri. Sunt deasemenea ucise de masini in trafic.Pasarile sunt rareori deranjate de centralele eoliene, insa, stiudii radar din Tjaerebourg dinVestul Danemarcai, unde o centrala de 2 megawati cu un rotor de 60 de metrii diametru esteinstalata, arata ca pasarile –ziua sau noaptea- au tendinta de a isi schimba ruta de zbor cu 100-200 de metrii inainte sa ajunga la turbina si sa treaca pe deasupra ei la o distanta sigura.In Danemarca sunt cateva exemple de pasari (vulturi) care isi fac cuib pe turnurile centraleloreoliene.Singurul sit cunoscut cu probleme de coliziuni cu pasari este localizat in Altamont Pass inCalifornia. Chiar si acolo, coliziunile nu sunt dese, insa exista probleme suplimentare deoarecespeciile implicate sunt protejate de lege.Un studiu al Ministerului danez al Mediului sustine ca liniile de inalta tensiune, incluzandu-le pecele care duc la centrale, sunt un pericol mai mare pentru pasari decat centralele propriu zise.Unele pasari se obisnuiesc cu centralele foarte repede, la altele dureaza mai mult. Posibilitateade a ridica astfel de centrale langa zone de raspandire depinde asadar de specia de pasari indiscutie. Rutele migratoare ale pasarilor vor fii in general luate in considerare la amplasareacentralelor, insa studiile din Yukon, Canada, arata ca pasarile migratoare nu se lovesc deacestea (Canadian Wind Energy Association Conference, 1997)© Copyright 1997-2003 Danish Wind Industry AssociationUpdated 10 May 2003http://www.windpower.org/en/tour/env/birds.htm--------------------------------------------------------------Focalizandu-si studiul pe o regiune muntoasa care include parti din West Virginia, Virginia,Maryland si Pennsylvania, raportul afirma ca mortile in randul pasarilor cauzate de coliziuni cucentrale eoliene sunt o fractiune minora din mortile aviare cauzate de oameni – mai putin de0.003% (3 in fiecare 100 000) in 2003.BIOSYS GROUP CONSTANTA189

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea“Raportul verifica faptul ca impactul utilizarii energiei eoliene asupra pasarilor esteextrem de scazut, in comparatie cu alte activitati legate de oameni. De o mie de ori maimulte pasari sunt omorate zburand in cladiri, spre exemplu, decat in centrale eoliene”spune Randall Swisher, directorul executiv al American Wind Energy Association.Copyright © 1999-2009 RenewableEnergyWorld.comAll rights reserved.http://www.renewableenergyworld.com/rea/news/print?id=48393---------------------------------------------------------------------------NWCC-ul afirma: “Bazandu-ne pe datele estimative curente, fatalitatile cauzate decoliziuni cu centralele eoliene reprezinta intre 0.01% si 0.02% (1 din 5000 sau 10000) dinfatalitatile aviane cauzate de coliziuni in Statele Unite” Ei continua: “Datele colectate inafara Californiei indica o cifra de aproximativ 1.83 fatalitati in randul pasarilor pe turbina(pentru toate speciile combinate) si 0.0006 morti de pasari rapitoare pe an.”http://www.focusonenergy.com/data/common/dmsFiles/W_RI_MKFS_Windturbinesandbirdsv0207.pdfUn studiu din 1986 a aratat ca 69 de milioane de pasari au zburat prin San Georgio Passin timpul migratiei de primavara si de toamna. Pe durata ambelor anotimpuri, au fostegasite numai 38 de pasari moarte, reprezentand numai 0.00006 din populatia migratoare.Unul din ultimele studii referitoare la mortalităţile provocate de folosiea energiei eoliene,abordează acest subiect într-o manieră inedită (Sovacool, B., K. Contextualizing Avian Mortality:BIOSYS GROUP CONSTANTA190

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaA Preliminary Appraisal of Bird and Bat Fatalities from Wind, Fossil-Fuel and Nuclear Energy,Energz Policy 37, (6) (june 2009), Singapore, P. 2241-2248).Pentru a avea o „unitate de măsură‖ în această problemă se propune cuantificarea mortalitaţilorproduse în rândul păsărilor prin numărul de păsări decedate raportat la GW pe ora (GWh)produs de centralele eoliene. Pentru a avea un termen de comparaţie, se încearcă şi evaluareamortalităţilor datorate de folosirea energiei fosile şi nucleare.Într-adevăr, păsările se pot lovi de pilonii turbinelor eoliene sau pot fi lovite de palele eliceloraflate îm mişcare, în timp ce trec în zbor pe lângă ele. S-a spus în repetate rânduri, că acesteriscuri pot fi mai mari în cazul plasării centralelor eoliene pe rutele de migraţie ale păsărilor sauîn cazul condiţiilor meteo nefavorabile, cu vizibilitate redusă, cum ar fi ceaţă, ploaie saunoaptea.Unele specii de lilieci, fac faţă unui risc suplimentar, cauzat de reducerea presiunii atmosfericeîn preajma turbinelor eoliene, fapt care poate provoca hemoragii interne, printr-un proces numitbarotraumă.Indirect, parcurile eoliene pot modifica, pozitiv sau negativ, habitatele naturale, calitatea şicantitatea prăzii disponibile sau numărul de locuri de cuibărit. Majoritatea studiilor referitoare lamortalităţile păsărilor datorate centralelor eoliene au trei carenţe. Rareori aceste studii comparărezultatele lor ce cele obţinute prin alte studii asemănătoare, efectuate în alte locaţii. Multe studiinu compară mortalităţile provocate de energia eoliană cu cele provocate de alte surse deenergie, cum ar fi energiile fosile şi cele nucleare. Nici unul din aceste studii nu a calculatmortalităţile păsărilor pe GWh, pe mai multe tipuri de energie folosită.Studiul de faţă, cel la care ne refrim acum, face o comparaţie privind mortalităţile avieneprovocate de trei sisteme majore de producere a energiei electice: parcurile eoliene, centraleleenergetice cu combustibili fosili (cărbune, gaz natural, păcură) şi centralele nucleare.Păsările pot fi rănite sau chiar omorâte nu numai lovindu-se de turbinele eoliene dar şi lovindusede structurile aeriene ale centralelor nucleare, de liniile reţelelor de electricitate sau dehornurile de evacuare ale centralelor pe combustibili fosili, etc. Păsările pot muri de foame înpădurile devastate de ploile acide, pot ingera doze fatale de mercur, pot bea apă contaminatăde la minele de uraniu, etc.Desigur, turbinele eoliene reprezintă un risc permanent pentru păsări şi lilieci, existând oricândposibilitatea ca exemplare din aceste grupe taxonomice să se lovească sau sa fie lovite decentralele eoliene.Centralele care folosesc combustibili fosili contribuie prin emisiile lor la schimbările climaticecare pot altera habitatele naturale ale păsărilor. Pentru centralele nucleare riscurile suntreprezentate de poluările întâmplătoare produse la minele de uraniu si de coliziunile custructurile aeriene ale centralelor nucleare.BIOSYS GROUP CONSTANTA191

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCând aceste mortalităţi sunt corelate cu unităţile de măsură ale electricităţii produse, rezultatelesunt surprinzatoare. Datele obţinute ca urmare a studiilor efectuate asupra a 6 parcuri eolieneconţinând 339 turbine eoliene, cu o capacitate de 274 MW, din SUA, ne dau o mortalitate mediede 0,269 păsări pe GWh.Date obţinute de la doua centrale energetice bazate pe cărbune şi de la o mină de cărbune dinmunţii Apalaşi (SUA), ne indică posibilitatea apariţiilor ploilor acide, poluare cu mercur şi unimpact serios asupra climei (schimbări climatice). Rezultă, în cazul acestor centrale cucombustibili fosili, o mortalitate aviană de 5,18 păsări pe GWh.Datele obţinute de la 4 centrale nucleare şi de la 2 mine de uraniu ne indică o mortalitate avianăde 0,416 GWh.În termeni absoluţi, putem presupune, pe baza datelor de mai sus, că în anul 2006, centraleleeoliene au omorât 7 000 de pasari, centralele nucleare 327 000 pasari şi centralele pecombustibili fosili 14 500 000 păsări.Rezultă că centraele eoliene nu sunt chiar atât de nocive pentru păsări, iar energia bazată pecombustibili fosili pare să fie cea mai dăunătoare pentru păsări.La prima vedere, turbinele eoliene sunt o ameninţare serioasă pentru păsări, datorită suprafeţeide mică întindere pe care o ocupa, uşor controlabilă, în timp ce efectele produse de centralelenucleare şi de centralele cu combustibili fosili se desfăşoară mult în timp şi spaţiu.Mortalitatea aviană şi energia eoliană au avut parte cu siguanţă de mai multă atenţie decâtmortalităţle aviene datorate folosirii cărbunelui, petrolului, gazelor naturale si materialelorradioactive.Acest studiu sugerează că energia eoliană poate fi mai puţin dăunătoare pentru păsări,comparativ cu alte metode folosite pentru obţinerea energiei electrice.4.1.2. Impact pe termen lung sau scurtImpactul pe termen scurt este generat de activitatile de constructii montaj pentru punerea inpractica a PP sau pentru dezafactarea acestuia, dupa caz. Odata cu incetarea activitatilorspecifice, speciile de animale si plante afectate sunt capabile sa recolonizeze zona impactata intimp relativ scurt.Impactul pe termen lung poate fi reprezentat de scaderea numarului de indivizi ai unor speciiafectate, conducand la declinul populatiei respective, poate chiar la disparitia acestora din zonaanalizata. In locul acestora pot sa se stabileasca specii straine cu potential invaziv, care, intimp, pot produce modificari drastice la nivelul ecosistemelor analizate.BIOSYS GROUP CONSTANTA192

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDatorita antropizarii excesive a zonei de implementare a PP, in prezent, atat vegetatia cat sifauna sunt reprezentate de specii rezistente la impactul antropic. Acestea sunt specii comunelarg raspandite in Dobrogea.4.1.3. Impact in faza de constructie, operare si dezafectareÎn faza de construcție, impactul va fi negativ asupra habitatelor (care nu sunt de interesconservativ comunitar) care se suprapun pe suprafața pe care se va realiza proiectul. În faza deoperare, impactul va fi negativ asupra zonelor ocupate de habitate care nu sunt de interesconservativ comunitar. În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelorprezente în zona amplasamentelor turbinelor care vor fi dezafectate. Amplasamentele vor fisupuse unui proces de renaturare avand în vedere capacitatea de regenerare foarte mare avegetației și care apreciem ca se poate reface în maxim 2 ani .In toate fazele mentionate anterior va exista un efect mai mare sau mai mic asupra populatiilorde pasari. In faza de constructie si dezafectare pasarile se vor indeparta de locatie datoritaderanjului provocat de activitatile specifice. Faza de operare va afecta numai pasarile care vorzbura in zona de actiune a palelor.4.1.4. Impact rezidualImpactul rezidual este definit ca impactul potential care se manifesta dupa aplicarea tuturormasurilor de reducere a impactului asupra mediului (Dougherty &Wall, 1995).Impactul rezidual va fi prezent in toate cele trei faze ale proiectului. Efectul va fi nesemnificativasupra habitatelor. Fauna de nevertebrate si vertebrate nu va fi afectata semnificativ deimplementarea proiectului, datorita numarului redus de turbine prevazute in proiect. In toatefazele mentionate anterior va exista un efect mai mare sau mai mic asupra populatiilor depasari. In faza de constructie si dezafectare pasarile se vor indeparta de locatie datoritaderanjului provocat de activitatile specifice. Faza de operare va afecta numai pasarile care vorzbura in zona de actiune a palelor.4.1.5. Impact cumulativIn prezent exista la vest de locatia PP, pe Dealurile Tulcei, un parc eolian, la aproximativ 10 km.Acest spatiu asigura un culoar de trecere pentru speciile de pasari migratoare. La est de PP,spre localitatea Dunavat nu cunoastem alte proiecte similare in derulare. Referindu-ne strict lazona analizata putem considera ca nu exista impact cumulativ. Prezentam in continuare situatiaproiectelor similare propuse in Donrogea de Nord.BIOSYS GROUP CONSTANTA193

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea4.2. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI4.2.1. Evaluarea impactului PP propus4.2.1.1. Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fara a lua in considerare masurile dereducere a impactului.In ceea ce priveste impactul proiectului asupra speciilor protejate si habitatelor de interescomunitar din aria analizata, situatia se prezintà in modul urmator. In zona analizata nu existahabitate de interes comunitar, ca urmare impactul proiectului asupra acestui tip de habitate estepractic nul.In ceea ce priveste impactul asupra speciilor de reptile si mamifere de interes comunitar dinzona, impactul va fi redus; aceste specii sunt unele rezistente la impactul antropic iar zona inBIOSYS GROUP CONSTANTA194

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceacauza este deja antropizata - parcul eolian se va instala in zone de teren agricol (pasunesupraexploatata).Populatiile de pasari vor fi afectate in mod diferit, in functie de specii. Efectul va fi nesemnificativasupra speciilor caracteristice zonelor deschise, cum ar fi ciocarliile, fasele, sfranciocii,maracinari, etc., datorita inaltimii la care zboara de obicei, sub raza de actiune a palelor. Mareamajoritate a speciilor de pasari rapitoare au un grad mare de manevrabilitate in zbor, pentru aevita contactul cu turbinele. Probleme pot apare in cazul speciilor mari de pasari, cum ar fipelicani, berze, starci, vulturi, care au in zbor un grad de manevrabilitate redus. De asemeneaconditiile meteo nefavorabile pot creste riscul de coliziune intre pasari si turbine.4.2.1.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului* Masuri de reducere a prafului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :Praful va fi generat doar pe parcursul implementarii proiectului, timp de 2-3 luni si doar peperioade scurte de timp pe parcursul unei singure zile. Praful generat in faza de transport amaterialelor reprezinta 100% din cantitatea totala. Ca urmare a masurilor de prevenire ce vor filuate (repararea si intretinerea drumurilor, circulatia cu viteza redusa, autocamioane prevazutecu prelate, stropirea periodica a drumurilor tehnologice) apreciem o reducere a cantitatii de prafgenerate cu cca 40%. Impactul rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a emisiilorde praf este de 60%.* Masuri de reducere a emisiilor de gaze şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :Emisiile de noxe in atmosfera se vor produce doar pe perioada implementarii proiectului siprovin de la utilajele si mijloacele de transport folosite pentru montarea turbinelor. Pentrureducerea emisiilor de gaze masurile ce se impun sunt mentinerea utilajelor in stare buna defunctionare, circulatia cu viteza redusa la turatii joase ale motoarelor –> nivel scazut de gaze deesapament, utilaje noi ce respecta normele europene privind emisiile de noxe.Prin aplicarea acestor masuri se prognozeaza o reducere a emisiilor cu 30%, ceea ce duce laun impact rezidual de 70%.* Masuri de reducere a zgomotului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :BIOSYS GROUP CONSTANTA195

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaZgomotul produs de utilaje la implementarea proiectului poate fi redus semnificativ, cu pana la30% prin aplicarea masurilor descrise la paragraful anterior, impactul rezidual, pe durataimplementarii proiectului, fiind de 70%.Pe durata exploatarii, pentru diminuarea impactului , in urma masuratorilor periodice privindintensitatea zgomotului, daca se constata depasirea nivelului admis, pot fi impuse masuri cumar fi: constructia de panouri fonoabsorbante si chiar restrictii de functionare in conditii meteodeosebite, cu vant puternic, cand zgomotul se poate propaga la distante mai mari.* Masuri de reducere a efectului de flickering (licarire):Turbinele eoliene vor fi acoperite cu vopsea antireflex RAL 9018, conform IS0 2813, masuracare va duce la scaderea substantiala a efectului de licarire.4.2.2. Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP4.2.2.1. Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fara a lua in considerare masurile dereducere a impactuluiDatorita distantei parcurile eoliene propuse (10 km) consideram ca nu exista impact cumulativ.4.2.2.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactuluicumulativ al PP cu alte PPDatorita distantei parcurile eoliene propuse (10 km) consideram ca nu exista impact cumulativ.4.3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interescomunitar4.3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor de interescomunitarAerul nu este afectat.Substratul geologic nu va fi afectat, fundatiile au o dimensiune redusă, prea mică pentru ainfluenta geologia zonei.BIOSYS GROUP CONSTANTA196

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSolul va fi afectat numai de fundatii, dar deoarece acestea au o suprafată foarte mică, nuinfluentează în nici un fel zonele adiacente. După constructie, solul se va putea reface. În cazde demontare a turbinelor eoliene, dacă se procedează cu grijă, solul se va putea reface chiarintegral.Relieful nu este influentat de proiect.Apele de suprafată nu sunt influentate de proiect.Apele subterane nu sunt influentate de proiect.Vegetatia este influentată pe perioada constructiei, temporar. Odată constructia terminată, ea îsiva recâstiga teritoriul pierdut si se va dezvolta chiar până la baza pilonilor turbinelor eoliene.Subliniem că este vorba de o vegetatie naturala, antropizata, cu valoare conservativă redusa.Nevertebratele (miriapode, arahnide, gasteropode terestre, insecte) nu sunt influentate deexistenta eolienelor.Pestii nu există în locatie, nu sunt cursuri de apă.Amfibienii nu sunt habitate favorabile pentru ei.Reptilele Podarcis taurica este o specie foarte rezistenta, comuna in Dobrogea, nu va ridicaprobleme in ceea ce priveste repopularea rapida a zonelor afectate.Mamifere nu au fost identificate pe amplasament, nu se exclude insa prezenta in special aspeciilor de rozătoare, dăunători ai culturilor agricole. Aceste specii vor fi deranjate doar înperioada de constructie, apoi vor reveni în locatie.Ariile protejate din vecinătate nu sunt influentate de prezenta turbinelor eoliene.Impactul asupra pasarilor:DENUMIREȘTIINȚIFICĂDENUMIREROMÂNEASCĂEfectuldebarieraRiscul decoliziunePierdereateritoriuluide hranirePierderealocurilor decuibaritFragmentareahabitatelorMediaGavia arcticaCufundacpolar- - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA197

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTachybaptusrufficolisCorcodelmic- - - - - -PodicepscristatusCorcodelmare- - - - - -PodicepsgrisegenaCorcodelcu gât roşu- - - - - -Podiceps auritusCorcodelde iarnă- - - - - -PodicepsnigricollisCorcodelcu gâtnegru- - - - - -PhalacrocoraxcarboCormoranmare- + - - - -PhalacrocoraxpygmeusCormorantmic- + - - - -PelecanusonocrotalusPelicancomun+ + - - - -Pelecanus Pelican creţ + + - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA198

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceacrispusBotaurusstellarisBuhai debaltă- - - - - -IxobrychusminutusStârc pitic - - - - - -NycticoraxnycticoraxStârc denoape+ + - - - -Ardeola ralloidesStârcgalben+ + - - - -Bubulcus ibisStârc decireadă- + - - - -Egretta garzettaEgretămică- + - - - -CasmerodiusalbusArdea cinereaEgretămare(alba)Stârccenuşiu+ + - - - -+ + - - - -Ardea purpureaStârcpurpuriu(roşu)+ + - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA199

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCiconia nigraBarzăneagră+ + - - - -Ciconia ciconia Barză albă + + - - - -PlegadisfalcinelusPlatalealeucorodiaCygnus olorŢigănuş(ibis)Lopătar(stârcullopătar)Lebădă devară+ + - - - -+ + - - - -+ + - - - -CygnuscolumbianusCygnus cygnusLebădămicaLebădă deiarnă_ + - - - -+ + - - - -Anser fabalisAnser albifronsGâscă desemănăturăGârliţămare+ + + - - ++ + + - - +AnsererythropusGârliţămică+ + + - - +Anser anser Gâscă de + + + - - +BIOSYS GROUP CONSTANTA200

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceavarăBranta ruficollisGâscă cugât roşu+ + + - - +TadornaferrugineaCalifar roşu _ - - - - -TadornatadornaCalifar alb _ + - - - -Anas penelopeAnas streperaRaţăfluierătoareRaţăpestriţă_ + - - - -_ + - - - -Anas crecca Raţă mică _ + - - - -AnasplatyrhynchosRaţă mare _ + - - - -Anas acuta Raţă suliţar _ + - - - -AnasquerquedulaRaţăcârâitoare_ + - - - -Anas clypeataRaţălingurar_ + - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA201

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaNetta rufina Raţă cu ciuf _ + - - - -Aythya ferinaRaţă cu capCastaniu(roşu)_ + - - - -Aythya nyroca Raţă roşie _ + - - - -Aythya fuligulaRaţămoţată_ + - - - -Aythya marilaMelanitta fuscaRaţă cu capNegruRaţăcatifelată_ - - - - -_ - - - - -BucephalaclangulaRaţăsunătoare_ - - - - -Mergus albellusFerestrasmic_ - - - - -Mergus serratorMergusmerganserFerestrasMoţatFerestrasmare_ - - - - -_ - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA202

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaOxyuraleucocephalaRaţă cu capAlb_ - - - - -Pernis apivorus Viespar + + + - - +HaliaeetusalbicillaCodalb + + - - - -CircaetusgallicusŞerpar + + + - - +CircusaeruginosusErete destuf_ + + - - -Circus cyaneusErete devânat+ + + - - +CircusmacrourusErete alb + + + - - +Circus pygargus Erete sur + + + - - +Accipiter nisusUliupăsărar_ + + - - -AccipiterbrevipesButeo buteoUliu cupicioarescurteŞorecarcomun_ + + - - -+ + + - - +Buteo rufinus Şorecar + + + - - +BIOSYS GROUP CONSTANTA203

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceamareButeo lagopusŞorecarîncălţat+ + + - - +Aquila pomarinaAquila clangaAquila heliacaAcvilăţipătoaremicăAcvilăţipătoaremareAcvilă decamp+ + + - - ++ + + - - ++ + + - - +HiraaetuspennatusAcvilă mică + + + - - +PandionhaliaetusVulturpescar+ + - - - -Falco naumanniVânturelmic+ + + - - +FalcotinnunculusVânturelroşu+ + + - - +FalcovespertinusVânturelde seară+ + + - - +FalcocolumbariusŞoim deiarnă+ + + - - +Falco subbuteo Şoimul + + + - - +BIOSYS GROUP CONSTANTA204

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulcearândunelelorFalco cherrugŞoimuldunărean+ + + - - +Falco peregrinusŞoimulcălător+ + + - - +Perdix perdix Potârniche _ - - + - -CoturnixcoturnixPrepeliţă _ - - + - -PhasianuscolchiusFazan _ - - - - -Rallus aquaticusCârstel debaltă_ - - - - -Porzana porzanaCresteţpestriţ_ - - - - -Porzana parvaCresteţcenuşiu_ - - - - -Porzana pusilla Cresteţ mic _ - - - - -Crex crexCrestel decamp_ - - - - -Gallinula Găinuşă de _ - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA205

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceachloropusbaltăFulica atra Lişiţă _ - - - - -HaematopusostralegusHimantopushimatopusRecurvirostraavosettaScoicar _ - - - - -Piciorong _ - - - - -ciocîntors _ - - - - -BurhinusoedicnemusGlareolapratincolaCharadriusdubiusCharadriusalexandrinusPasăreaogoruluiCiovlicăruginie(roşie)Prundăraşgulerat micPrundăraşde sărătură+ - - + - -_ - - - - -_ - - - - -_ - - - - -PluvialisapricariaPloier auriu _ - - - - -PluvialissquatarolaPloierargintiu_ - - - - -VanellusvanellusNagăţ _ - - - - -Calidris alba Nisipar _ - - - - -Calidris minuta Fugaci mic _ - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA206

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCalidristemminckiiFugaci pitic _ - - - - -CalidrisferrugineaFugaciroşcat_ - - - - -Calidris alpinaFugaci deţărm_ - - - - -LimicolafalcinellusPrundăraşde nămol_ - - - - -PhylomachuspugnaxBătăuş _ - - - - -LimnocryptesminimusGallinagogallinagoGallinago mediaBecaţinămicăBecaţinăcomunăBecaţinămare_ - - - - -_ - - - - -_ - - - - -Limosa limosaSitar demal_ - - - - -NumeniusphaeopusNumeniusarquata-Culic mic _ - - - - -Culic mare _ - - - - -TringaerythropusFluierarnegru_ - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA207

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaTringa tatonusTringastagnatilisFluierar cupicioareroşiiFluierar delac_ - - - - -_ - - - - -Tringa nebulariaTringa ochropusFluierar cupicioareverziFluierar dezăvoi_ - - - - -_ - - - - -Tringa glareolaFluierar demlaştină_ - - - - -ActitishypoleucosFluierar demunte- - - - - -ArenariainterpresPietruş - - - - - -PhalaropuslobatusNotatiţă _ - - - - -PhalaropusfulicariusLarusmelanocephalusLarus minutusNotatiţă cucioc latPescăruş cacap negruPescăruşmic_ - - - - -- + - - - -- + - - - -Larus ridibundusPescăruşrozător- + - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA208

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaLarus geneiPescăruşrozalb- + - - - -Larus canusPescăruşsur- + - - - -Larus fuscusPescăruşnegricios- + - - - -Larus argentatusPescăruşargintiu- + - - - -Sterna niloticaPescăriţărozătoare- + - - - -Sterna caspiaPescăriţămare- + - - - -SternasandvicensisSterna hirundoChiră demareChiră debaltă- + - - - -- + - - - -Sterna albifrons Chiră mica - + - - - -ChlidoniashybridaChlidonias nigerChirighiţăcu obrazalbChirighiţăneagră- + - - - -- + - - - -ChlidoniasleucopterusChirighiţăcu aripi- + - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA209

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaalbeColumba oenasColumbapalumbusPorumbeldescorburăPorumbelgulerat+ + - - - -+ + - - - -StreptopeliaGuguştiuc - + - - - -decaoctoaStreptopeliaturturTurturică + + - - - -Cuculus canorus Cuc - - - - - -Tyto alba Strigă - - + - - -Athene noctua Cucuvea - - + - - -Asio otusCiuf depădure- - + - - -Asio flammeusCiuf decâmp- - + - - -CaprimulguseuropaeusCaprimulg + - - - - -Apus apusDrepneaneagră- + - - - -Alcedo atthisPescăraşalbastru- - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA210

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaMerops apiaster Prigorie - + + - - -CoraciasgarrulusDumbrăveancă- - + - - -Upupa epops Pupăză - - + - - -Jynx torquillaCapantortura- - - - - -Picus canusGhionoaiesură- - - - - -Picus viridisGhionoaieverde- - - - - -DryocopusmartiusDendrocopusmajorDendrocopossyriacusDendrocopusmediusDendrocoposleucotosDendrocopusminorMelanocoryphacalandraCiocănitoare neagrăCiocănitoare pestriţămareCiocănitoare degrădinăCiocănitoare de stejarCiocănitoare cu spatealbCiocănitoare pestriţămicăCiocârliede bărăgan- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - + - -BIOSYS GROUP CONSTANTA211

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaGalerida cristata Ciocârlanul - - - - - -Alauda arvensisCiocârliede camp- - - + - -Riparia ripariaLăstunul demal+ + - - - -Hirundo rustica Rândunică + + - - - -DelichonurbicumAnthuscampestrisMotacilla flavaLăstun decasăFâsă decâmpCodobatură galbenă+ + - - - -- - - + - -- - - + - -MotacillacinereaMotacilla albaCodobatură de munteCodobatură albă- - - - - -- - - - - -TroglodytestroglodytesErithacusrubeculaLuscinia lusciniaLusciniamegarhynchosLuscinia svecicaOchiulbouluiMacaleandruPrivighetoarea dezăvoiPrivighetoarea roşcatăGuşavânătă- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA212

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPhoenicurusochrurosPhoenicurusphoenicurusSaxicola rubetraCodros demunteCodros depădureMărăcinarmare- - - - - -- - - - - -- - - - - -SaxicolatorquatusMărăcinarnegru- - - - - -OenantheisabellinaPietrarrăsăritean- - - - - -OenantheoenanthePietrar sur - - - - - -Turdus merula Mierlă - - - - - -Turdus pilaris Cocoşar - + - - - -TurdusphilomelosSturzcântător- + - - - -AcrocephalusschoenobaenusLăcar mic - - - - - -AcrocephaluspalustrisAcrocephalusscripaceusLăcar demlaştinăLăcar destuf- - - - - -- - - - - -Acrocephalus Lăcar mare - - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA213

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaarundinaceusHippolais pallidaFrunzăriţăcenuşie- - - - - -HippolaisicterinaFrunzăriţăgalbenă- - - - - -Sylvia nisoriaSilvieporumbacă- - - - - -Sylvia curruca Silvie mică - - - - - -Sylvia communisSilvie decâmp- - - - - -Sylvia borinSilvie dezăvoi- - - - - -Sylvia atricapillaSilvie cucap negru- - - - - -PhylloscopuscollybitaPhylloscopustrochilusRegulus regulusPitulicemicăPitulicefluierătoareAusel cucap galben- - - - - -- - - - - -- - - - - -MuscicapastriataMuscar sur - - - - - -Ficedula parva Muscar mic - - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA214

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFicedulaalbicollisMuscargulerat- - - - - -FicedulahypoleucaMuscarnegru- - - - - -PanurusbiarmicusPiţigoi destuf- - - - - -Parus palustrisPiţigoiulsur- - - - - -Parus caeruleusPiţigoialbastru- - - - - -Parus majorPiţigoimare- - - - - -Sitta europaea Ţiclean - - - - - -CerthiafamiliarisCojoaica depădure- - - - - -CerthiabrachydactylaCojoaica cudegetescurte- - - - - -RemizpendulinusBoicuş - - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA215

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaOriolus oriolus Grangur - + - - - -Lanius collurioSfrânciocroşiatic- - + + - -Lanius minorSfrâncioccu frunteneagră- - + + - -GarrulusglandariusGaiţă - - - - - -Pica pica Coţofană - - - - - -CorvusmonedulaStâncuţă - + - - - -CorvusfrugilegusCorvus coroneCioară desemănăturăCioarăgrivă- + - - - -- + - - - -Corvus corax Corb - + - - - -Sturnus vulgaris Graur - + - - - -Sturnus roseus Lăcustar - - - - - -PasserdomesticusVrabia decasă-- - - - - -BIOSYS GROUP CONSTANTA216

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaPassermontanusVrabie decâmp- - - - - -Fringilla coelebs cinteză - - - - - -Carduelis chloris Florinte - - - - - -CardueliscarduelisSticlete - - - - - -Carduelis spinus Scatiu - - - - - -CardueliscannabinaCâneparul - - - - - -CoccothraustescoccothraustesBotgros - - - - - -EmberizacitrinellaEmberizahortulanaEmberizaschoeniclusMiliariacalandraPresurăgalbenăPresură degradinaPresură destufPresurăsură- - - - - -- - - - - -- - - - - -- - - - - -Analiza impactului -Legenda:+ - efect semnificativ;BIOSYS GROUP CONSTANTA217

- - efect nesemnificativ.Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaAvand in medie 206 specii asupra carora efectul implementarii PP va fi nesemnificativ si 24 despecii asupra carora efectul implementarii PP va fi semnificativ, consideram ca proiectul propuspoate fi implementat. Desigur, monitorizarea permanenta a activitatii avifaunei din zona PPramane o sarcina importanta pentru reducerea impactului asupra pasarilor.5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI5.1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere a impactuluiPentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupra mediului înconjurător şia populaţiei din zonă, se recomanda următoarele măsuri:• respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se solicităacordul de mediu;• îmbunătăţirea stării tehnice a drumurilor de acces prin repararea şi menţinerea permanentăîn bună stare.• menţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare.; efectuareareviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate;• determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat in faza de implementare a proiectului, iardacă este cazul, aplicarea unor măsuri suplimentare de diminuare a cantităţilor de praf eliberateîn atmosferă;• determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelor destinateimplementării proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora îl depăşeşte pe celmaxim admis, se va lua măsura înlocuirii lor sau montarea unor echipamente mai performantede reducere a nivelului noxelor;• determinarea nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul de zgomot îl depăşeşte pe celmaxim admis, montarea unor echipamente mai performante de reducere a zgomotului lamotoare• dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul transportului,pentru a diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă;• dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi transportuluideşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la un operator autorizat in preluareaacestora;BIOSYS GROUP CONSTANTA218

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea• dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru intervenţii în cazde incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în atmosferă• instruirea personalului privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, de protectie amuncii şi a celor privind conduita în vecinatatea ariilor protejate;• intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei, vitezei decirculaţie si a modului de transport al încărcăturii• transportul şi depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor in recipienţi corespunzători normelor dedepozitare şi transport a produselor petroliere.amplasarea drumului de acces trebuie să se facă pe cat posibil pe traseul drumului deexploatare actual, asfel incat sa se afecteze cat mai putin posibil petecele de vegetatie nativade stepa.5.1. Măsurile de reducere a impactului5.1.1 Măsurile de reducere a impactului asupra habitatelor și speciilor de planteNu este cazul5.1.2 Măsurile de reducere a impactului asupra nevertebratelorNu este cazul5.1.3 Măsurile de reducere a impactului asupra amfibienilor-Se va evita amplasarea de turbine în habitatele de reproducere ale speciilor inventariate (bălțiletemporare și permanente- cișmele-).-Nu se vor depozita materiale de construcții, pământ, moloz etc în bălți sau în zonele limotrofeacestora.5.1.4 Măsurile de reducere a impactului asupra reptilelor- Se va urmări ca în timpul organizării de șantier, construcției parcului eolian, dezafectariiacestuia, să nu apară fenomenul uciderii directe.5.1.5 Măsurile de reducere a impactului asupra păsărilor cuibăritoare- Se vor evita pe cât posibil lucrările de amplasare a centralelor eoliene în perioada de cuibărit.BIOSYS GROUP CONSTANTA219

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea- în perioada de cuibărit nu se vor efectua lucrări de nici un fel, pentru a nu produce deranj lacuib pentru speciile cuibăritoare analizate.5.1.6 Măsurile de reducere a impactului asupra păsărilor răpitoareMonitorizarea post-construcție a activității de zbor a răpitoarelor în relație cu distanța față deturbină, pentru a evalua aspectele descrise mai sus pentru fiecare specie de rapitoareidentificata în zona de studiu.5.1.7 Măsurile de reducere a impactului asupra chiropterelorÎn cazul prezenței chiropterelor în zona Parcului Eolian de la Dumbrăveni se vor lua următoarelemăsuri în urma unor studii de monitorizare ce se vor desfășura pe durata a cel puțin cinci ani dela darea în folosință a turbinelor eoliene. Astfel, studiul din anul 1 va include:- monitorizarea speciilor care sunt prezente în zonă înainte de construcţiepentru a se vedeacare dintre ele se hrănesc sau trec prin sit în timpul migraţiei.- Verificarea adăposturilor cunoscute (dar şi inventarierea adăposturilor peo rază de 10 km);- Studierea folosirii habitatelor (cu ajutorul unui detector de lilieci lanivelul solului şi la diferiteînălţimi – opţional şi cu aparate de fotografiatîn infraroşu).Monitorizarea în anul al doilea va ține cont de acele specii care nu reapar întimpulconstrucţiei(verificarea impactelor asupra habitatelor şi perturbările asupra liliecilor, din cauzalucrărilor).- Monitorizarea adăposturilor;- Continuarea studiului asupra folosirii habitatului.Monitorizarea în anii 3 – 5: evaluarea impactului asupra speciilor rezidente pe durata fazei defuncţionare (atractivitatea, schimbările obiceiurilor şi mortalitatea) şi asupra celor migratoare(obiceiuri şi mortalitate): minimum 3 ani şi conform rezultatelor, dacă este nevoie - alţi 3 ani,pentru noi analize.Aceasta se poate realiza prin controlul cu detectorul de lilieci, pentru a şti cares pecii mai suntprezente în jurul centralelor eoliene, dacă este o descreşteresemnificativă a indexului deactivitate şi o modificare a obiceiurilor, în comparaţie curezultatele din primul an.• Monitorizarea cu detectorul de lilieci (automatic sau manual) la nivelul solului şi la diferitealtitudini atunci cănd acest lucru este posibil;• Observaţii vizuale după-amiaza târziu şi utilizarea aparatelor de fotografiat în infraroşu pentruevaluarea obiceiurilor şi migraţiei;BIOSYS GROUP CONSTANTA220

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea• Monitorizarea mortalităţii liliecilor.5.2. Măsuri de reducere a efectului de barierăStudii asupra relației paseriformelor cu habitatele (ex. distribuția) din zonă pentru a găsi soluțiide reducere a impactului;- Studii asupra migrației păsărilor în zona de studiu (migrație de zi și de noapte) folosindradarele și alte metode.Menționam ca în cadrul monitorizării nu s-au realizat studii asupra migrației denoapte a păsărilor.Măsuri de reducere a coliziunii/mortalității:- Trebuie să se asigure că turbinele amplasate nu vor oferi condiții propice pentru cuibăritulspeciilor;- Infrastructura/rețeaua electrică se recomada a fi subterană pentru a evita electrocutareapăsărilor- Evitarea iluminării turbinelor. Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul decoliziune. Păsarile care sunt foarte aproape de turbinele eoliene, nu pot vedea palele care serotesc. Distanța la care se întâmplă acest lucru este deaproximativ 20 m pentru turbinele mici,care se rotesc rapid și de 50 m., pentru celeînalte. Acesta poate fi unul dintre motivele rateiridicate de coliziune pentru unele specii de păsări, mai ales rapitoare care, aproape toate seîntâmpla în timpul zilei. Experimentele realizate în acest sens au determinat că dacă sevopsește una dintre pale în negru, sau se marcheaza cu un model negru, va crește rata dedetectabilitate. Modelul trebuie sa fie perpedincular pe axul rotorului. Marcarea vârfului palelorcu culoare crește detectibilitatea lor doar din lateral. Pâna în prezent studiile din teren nu aureușit să demonstreze eficacitatea marcării palelor turbinelor. Totuși acest lucru este foarte greude realizat, ca urmare a metodologiei complexe.Pentru reducerea impactului recomandăm beneficiarului studiului achiziționarea șimontarea în zona de operare a Parcului Eolian de la Murighiol a unui sistem de radaremobile de tip Doppler, cu baleiaj orizantal și vertical. Aceste sisteme se vor conecta laBIOSYS GROUP CONSTANTA221

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceacele de control al activității turbinelor eoliene și vor comanda reducerea turației acestorasau chiar oprirea rotorului prin trecerea palelor în poziția drapel,în următoarele situații:- detectarea stolurilor de păsări în migrație la o distanță de minim 20 kilometri față deturbinele eoliene;- detectarea activității intense a liliecilor în apropierea turbinelor eolienela o distanță mai mică de 8 kilometri.Beneficiarul consideră utilă alegerea variantei de folosire a radarului pentru a minimilizaefectul turbinelor eoliene asupra păsărilor.5.2. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactuluiMonitorizarea turbinelor eoliene si a efectelor pe care acestea le pot avea asupra avifauneitrebuie sa fie o prioritate in acest domeniu. In sens ecologic, monitoringul ecologic este sistemulde supraveghere sistematica si continua a starii mediului si a componentelor sale sub influentafactorilor naturali (Botnariuc, N. 1987).Prin termenul de monitorizare a mediului se intelege un „sistem de supraveghere, prognoza,avertizare si interventie, care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilorcalitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologicea acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile ce seimpun‖.In definitiile date mai sus este vorba de o supraveghere si de un control al unui mare numar deelemente, definitorii pentru starea de sanatate a intregului mediu inconjurator. Dar, de multe orine intereseaza numai dinamica spatio-temporala a unui element sau doar a catorva elementedin mediul natural.In acest caz, monitoringul (supravegherea) se va rezuma numai la acel set de elemente care neintereseaza.Necesitatea existentei monitoringului ecologic este legata de:- cunoasterea evolutiei calitatii si cantitatii componentelor mediului;- gruparea, selectionarea si corelarea informatiilor obtinute pe diverse cai;- obtinerea de informatii comparabile la scara locala, regionala si globala;- cunoasterea si evaluarea rapida a situatiei in cazuri accidentale care au impact asupramediului;- acumularea de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea actiunilor de protectiamediului, evaluarea impactelor, realizarea lucrarilor de reconstructie, redresare saurestructurare ecologica.Problema fundamentala a monitoringului ecologic consta in preintampinarea cat mai devremeposibil a actiunilor negative rezultate din activitatile umane. Pentru aceasta trebuie apreciatBIOSYS GROUP CONSTANTA222

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulceasensul in care reactioneaza mediul inconjurator, evolutia subsistemelor care il compun, totulefectuandu-se pe baza de analize detaliate, sistematice si de lunga durata.In Romania, instalarea si punerea in functiune a centralelor eoliene este de-abia la inceput.Avand in vedere ca sunt sanse mari ca numarul turbinelor eoliene din Dobrogea sa creasca,datorita avantajelor de netegaduit pe care acestea le au pentru societatea si economia umana,consideram ca o prioritate absoluta inceperea unor studii de monitoring de lunga durata asupraimpactului pe care centralele eoliene il au asupra pasarilor.Iata un plan de monitoring, necesar a fi aplicat la fiecare amplasament al unei turbine eoliene,sau a unei baterii de turbine eoliene. Desigur, acesta suporta multiple imbunatatiri, functie deconditiile locale si de rezultatul cercetarilor intreprinse in alte locatii, din tara sau din alte tari.Echipa de monitoring va fi compusa dintr-un colectiv de biologi care vor pune la punct tehnicaadecvata de cercetare si modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactuluiprodus de instalarea si functionarea centralelor eoliene.Se va urmari, in timp, efectul produs asupra vegetatiei (fitocenozelor existente), asupra fauneiterestre (nevertebrate, reptile, mamifere) si asupra pasarilor.Echipa se poate folosi si de informatiile oferite de personalul angajat de compania detinatoare aparcului de turbine respectiv, si de informatiile obtinute de diverse NGO –uri, sau de institute decercetari sau universitati (cu care poate conlucra).Durata efectuarii monitoringului este ideal sa fie cat mai mare. Oricand pot surveni modificari aleconditiilor naturale sau noi interventii antropice care pot schimba radical datele obtinute.Dar cel putin 1 an inainte de instalarea turbinelor si 1 an dupa inceperea functionarii acestoraeste o perioada obligatorie de monitorizare a impactului pe care centralele eoliene il pot aveaasupra florei si faunei.Acest lucru este necesar datorita climei temperate (existenta celor 4 anotimpuri) responsabilade schimbari calitative si cantitative majore in randul populatiilor de plante si animale.Culegerea de date va cuprinde trei aspecte principale.- Inregistrarea conditiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vant, precipitatii, ceata).- Determinarea tuturor influentelor antropice exercitate asupra pasarilor din zona.- Inspectarea – cat mai des posibil – a zonei centralelor eoliene, in scopul detectariieventualelor pasari moarte datorita coliziunii cu turbinele. Acestea vor fi determinate siinregistrate in baza de date. Se va incerca si determinarea cat mai exacta a cauzeimortii acestora.- Observarea si inregistrarea pasarilor observate zburand in zona centralei. Se vor notapentru fiecare pasare sau pentru fiecare stol de pasari observat, urmatoarele date:SpeciaBIOSYS GROUP CONSTANTA223

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaNumarul de exemplareTimpul (data si ora)Directia de zborDistanta fata de turbinaInaltimea de zborTotul trebuie corelat cu conditiile meteo si cu alte influente suferite de populatiile de pasari dinpartea altor specii sau a oamenilor.Observatiile vor fi facute de preferinta incepand cu prima ora (rasaritul soarelui), folosindmijloace optice adecvate (binoclu, luneta, aparat foto, camera video). Observatorul va trebui sastea cat mai ascuns posibil, la cel putin 100 – 200 m de centrala, pentru ca prezenta sa sa nuinfluenteze rezultatele.Observatii mai sofisticate se pot face cu ajutorul radarului, aparate pentru vedere nocturna,termosensibile, acestea indeosebi pe timp de noapte.In perioada de reproducere a pasarilor se va urmari inregistrarea tuturor speciilor care cuibarescin zona, eventual numarul de cuiburi folosite si influenta turbinelor eoliene asupra succesuluireproductiv.Interpretarea datelor. La sfarsitul perioadei de studiu se va organiza si finaliza baza de date. Sevor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul provocatavifaunei de catre turbinele eoliene.Propunem urmatorul program (iesiri in teren) pentru monitorizarea biodiversitatii, in general, si aavifaunei, in special: Aspectul prevernal (01.03.-30.04): 4 zile Aspectul vernal (01.05.-15.06): 3 zile Aspectul estival (16.06.-15.07): 2 zile Aspectul serotinal (16.07-15.09): 4 zile Aspectul autumnal (16.09.-31.10): 3 zile Aspectul hiemal (01.11.-29.02): 6 zileTotal: 22 zile.Configuratia ecosistemului, care se repeta la intervale regulate de timp, an de an, poartanumele de aspect, iar inlocuirea aspectelor in functie de anotimpuri, secventa aspectelor.Aspectele mentionate mai sus sunt date pentru Europa (clima temperata).Aceste aspecte sunt stabilite dupa urmatorii autori:MOHAN, G., ARDELEAN, A. 2007. Enciclopedie de biologie. Editura ALL Educational,Bucuresti.BIOSYS GROUP CONSTANTA224

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSTUGREN, B. 1982. Bazele ecologiei generale. Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.TISCHLER, W. 1955. Synokologie der Landtierre. Stuttgart, G. Fischer.Desigur, in functie de specia urmarita si de metodele specifice folosite, programul se poatemodifica, pentru a surpinde mai bine aspectele care ne intereseaza.Monitorizarea biodiversitătii va fi făcută de o firmă de specialitate, în baza unui contract făcut cubeneficiarul.Vor fi monitorizate populatiile de animale de interes comunitar si speciile de păsări calificativepentru siturile protejate din vecinătate.Suprafata monitorizată este aceeasi cu a parcului eolian.Datele vor fi raportate de firma angajată să facă monitorizarea si de beneficiar.6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SIHABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATEObservatiile de pe teren au fost făcute după metode prezentate în literatura de specialitate.Fiecare taxon major are metodele sale specifice de investigare. Expunerea acestora ar fi extremde lungă si ar putea să însemne un volum întreg, care credem că nu ar putea fi integrat în acestmaterial. Nu trebuie să uităm că aceste metode sunt deja cunoscute în mediul stiintific undesunt larg utilizate. Totusi, pentru exemplificare, dăm mai jos câteva titluri de lucrări care trateazăcercetările din ornitologie, ecologie si biodiversitate.Peterson, R., Mountfort, G., Hollom, P., A., D., Geroudet, P. 1989. Guide des Oiseaux dEurope, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, pp.460.Bruun, B., Delin, H., Svensson, A., Singer, A., Zetterstrom, D. (versiune românească DanMunteanu). 1999. Păsările din România şi Europa – Determinator ilustrat, Hamlyn Guide,Octopus Publushing Group Ltd, London, pp.320.Mullarney, K., Svensson, L., Zetterstrom, D., Grant, P., J. 2006. Bird Guide, Harper CollinsPublishers Ltd,. London, pp. 392.Gomoiu, M-T., Skolka, M. 2001. Ecologie – Metodologii pentru studii ecologice,OvidiusUniversity Press, Constanţa, pp. 170.Hill, D., Fasham, M., Tucker, G., Shewry, M., Shaw, P. 2007. Handbook of BiodiversityMethods. Survey, evaluation and monitoring, Cambridge University Press, New York, p. 412-432.BIOSYS GROUP CONSTANTA225

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaSutherland, W., J., Newton, I., Green, R., E. 2004. Bird Ecology and Conservation, OxfordUniversity Press, Oxford, pp. 386.Bibby, C., Jones, M., Marsden, S. 1998. Expedition Field Techniques. Bird Surveys, ExpeditionAdvisory Centre, Royal Geographical Society, London, pp.104.Korodi, I., G. 1969. Metode cantitative pentru studiul relaţiilor numerice ale populaţiilor depăsări, Revista Muzeelor, nr.5, Anul VI, Bucureşti, 393-400.Sandor, A. 2000. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări, în Metode deevaluare a abundenţei păsărilor (coordonator Dan Munteanu), Publicaţiile Societaţii OrnitologiceRomâne, nr.10, Cluj, p. 133-141.Ford, E., D. 2002. Scientific Method for Ecological Research, Cambridge University Press,Cambridge, p. 19-40.Feinsinger, P. 2001. Designing Field Studies for Biodiversity Conservation, The NatureConservancy, Island Press, London, p. 131-144.Specificăm totusi că principala metodă folosită în acest caz a fost a transectelor (asa cum a fostdescrisă initial de I. G. Korodi în 1969). La observatii s-au folosit materiale adecvate – binoclu,lunetă, trepied, aparat foto, GPS, busolă, hărti, determinatoare.La toate acestea se adaugă experienta lucrului în teren în Dobrogea – peste 20 de ani.7. CONCLUZIILocatiile în care se doreşte amplasarea de turbine eoliene se află în afara zonei de protecţie aReţelei Natura 2000 (nu se află în SCI-uri sau SPA-uri)Tipurile de habitate prezente în zona de interes sunt deja intens afectate de prezenţa constantăa omului prin activităţile agricole desfăşurate în cea mai mare parte a anului, fiind lipsite devaloare conservativă.Cea mai mare parte a suprafeţelor de teren din zona observată sunt utilizate în scopuri agricole(agroecosisteme). La marginea loturilor agricole şi a drumurilor de acces se dezvoltă comunităţivegetale ruderale (de margini de drumuri) şi segetale (buruieni de culturi agricole) favorizate îndezvoltarea lor de activităţile agricole.Gradul ridicat de antropizare al întregii zone este principala cauză a biodiversităţii reduseconstatate în urma observaţiilor de teren.BIOSYS GROUP CONSTANTA226

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaNu au fost observate în locaţiile studiate tipuri de habitate de interes conservativ, care arnecesita instituirea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare a zonei conform DirectiveiHabitate (Directiva 92/43 EEC).Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de activităţi agricole.Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare conservativă medie sau ridicată.Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi floristice, adică aunor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994;Negrean, 2001), în anexele OUG 57/2007, în anexele Directivei Habitate sau în cele aleConvenţiei de la Berna.In cadrul entomofaunei nu a fost identificată nici o specie cu valoare conservativă; nu au fostobservate în zona studiată specii incluse în Listele roşii naţionale sau în anexele unor Convenţiişi Directive internaţionale care au ca scop conservarea formelor de viaţă sălbatice.Păsările, chiar dacă unele dintre ele sunt menţionate în anexele Directivei Păsări, anexeleConvenţiei Berna sau în OUG 57/2007, sunt reprezentate în general de specii rezistente laimpactul antropic.Activităţile de monitoring realizate cu ocazia unor studii precedente, au arătat că turbineleeoliene nu reprezintă pentru păsări un pericol evident (dacă sunt respectate distanţele standarddintre stâlpi).Reptilele sunt foarte slab reprezentate în locaţiile studiate, singura specie identificată fiind unacomună in Dobrogea, chiar dacă la nivel european este protejată.În ceea ce priveşte impactul amplasării de centrale eoliene asupra avifaunei, mamiferelor şireptilelor, acest impact este unul neglijabil. Speciile prezente în zonă nu vor fi deranjate deturbinele eoliene mai mult decat sunt deranjate în prezent de activităţile cotidiene ale locuitorilordinzonă.In ceea ce priveşte entomofauna, impactul amplasării de centrale eoliene este practic nul.Prin urmare, considerăm că amplasarea de centrale eoliene în zona localităţii Murighiol, vaavea un impact redus asupra florei şi faunei zonale.BIOSYS GROUP CONSTANTA227

8. BIBLIOGRAFIE SELECTIVAStudiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaFuhn I., Vancea St., 1961 - Fauna Rom. Vol. 14 fasc. 2 - Reptilia. Ed. Acad. Bucuresti;Skolka M., 2004 – Entomologie generala, Ovidius University Press;Ciochia V. 1984 - Dinamica si migratia pasarilor, Edit. stiintifica si enciclopedica, Buc.;Fuhn J.E. 1969 - Broaste, serpi, sopârle, Edit. Stiintifica, Bucuresti;Barbulescu, C, Burcea, P. 1971 - Determinator pentru flora pajistilor, Edit. ―Ceres‖, Bucuresti;Ciocârlan , V. 1988 - Flora ilustrata a României, Edit, Ceres, Bucuresti;Prodan I., Buia Al., 1968 - Flora mica ilustrata a României, Edit. Agrosilvica, Bucuresti;Fuhn I., 1960 - Fauna Rom. Vol. 14. fasc.1 - Amphibia. Ed. Acad.Bucuresti;Skolka M., Făgăraş M., Paraschiv G., 2004 (2005) – Biodiversitatea Dobrogei, OvidiusUniversity Press, Constanta;Botnariuc N., Tatole Victoria, 2005 – Lista Roşie a vertebratelor din România, Ed. Academiei,Bucureşti;***. CORINE Biotopes manual; 1 Contents and introduction; Coastal and halophiticcommunities; 2 Non marine waters; 3 Scrub and grassland; 4 Bogs and marshes; 6 Inlandrocks; 8 Agricultural lands;Vădineanu A., 1997 – Dezvoltarea durabilă, Vol. I, Ed. Universităţii Bucureşti;Vădineanu A., Negrei C., Lisievici P., 1999 – Dezvoltarea durabilă, Vol. II, Ed. UniversităţiiBucureşti;Teodorescu Irina, Vădineanu A., 1999 – Controlul populaţiilor de insecte. Ed. UniversităţiiBucureşti;Cogălniceanu D., 1999 – Managementul capitalului natural, Ed. Ars Docendi, Bucureşti;Cogălniceanu D., 2007 – Biodiversity, Second Ed. Kessel Pblsh. House, Germany;Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.I., 2005 –Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică , Bucuresti;Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.I., 2006 –Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria laDirectiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, BucurestiLafranchis T., 2004 – Butterflies of Europe, New Field Guide and Key, Diathea, Paris;BIOSYS GROUP CONSTANTA228

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaD’Abrera B., 2005 – World Butteflies, Hill House Pblsh. Melbourne, London;Catuneanu et all,1978 - Aves Fauna RSR, XV/Ed. Academiei;Onea N.,2002 - Ecologia si etologia pasarilor, Ed. Istros - Muzeul Brailei, Braila;Gomoiu M.-T., Skolka M., 2001 – Ecologie. Metodologii pentru studii ecologice, OvidiusUniversity Press;Ciocârlan , V. 2000 - Flora ilustrata a României, editia a 2-a, Edit. Ceres, Bucuresti;Puscaru-Soroceanu et all, 1963 – Pasunile si fanetele din RPR- Studiu geobotanic siagroproductiv, Edit. Academiei, Bucuresti;Dihoru Gh., Negrean G, 2009 – Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Edit,Academiei, Bucuresti;Popovici I., Grigore M., Marin I., Velcea I., 1984 – Podisul Dobrogei si Delta Dunarii, Edit.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;Alderton D., 2009 – Pasarile lumii - Enciclopedie completa ilustrata, Edit. Aquila, Oradea;Petrescu M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii - Conservarea florei si habitatelor, Edit. Instit. deCercetari Eco-Muzeale Tulcea, Tulcea;Chinery M., 2002 – Parey`s Buch der Insekten – Ein feldfuhrer der europaischen Insekten,Blackwell Verlag GmbH, Berlin;Bruun B., Delin H., Svensson L., 1999 – Pasarile din Romania si Europa – Determinator ilustrat,Octopus Publishing Group Ltd;Brown, L., R. 2006. Planul B 2.0 – Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii inimpas. Editura Tehnica, Bucuresti, p. 199-203).(***. 2008. Les autres energies. Science et Vie, Hors Serie, no. 243, juin 2008, Paris, p. 42-43).(***. 2008. Des renouvelables pas si ―vertes‖. Science et Vie, no. 1086, mars 2008, Paris, p.68).Avian Collisions with Wind Turbines: A Summary of Existing Studies and Comparisons to OtherSources of Avian Collision Mortality in the United States; National WindCoordinating Committee; West, Inc.; August, 2001Battered By Airwaves; Wendy K. Weisenel; Wisconsin Department of Natural Resources;October, 2002.Cats and Wildlife: A Conservation Dilemma; John S. Coleman, Stanley A. Temple, and Scott R.Craven; University of Wisconsin-Extension; 1997.BIOSYS GROUP CONSTANTA229

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaCommunication Towers: A Deadly Hazard To Birds; Gavin G. Shire, Karen Brown, and GeraldWinegrad; American Bird Conservancy; Jume, 2000.Communication Tower Guidelines Could Protect Migrating Birds; Cat Laazaroff; EnvironmentalNews Service; 2002.Effects of Wind Turbines on Birds and Bats in Northeast Wisconsin; Robert W. Howe, WilliamEvans, and Amy T. Wolf; November, 2002.Synthesis and Comparison of Baseline Avian and Bat Use, Raptor Nesting and Mortalityinformation from Proposed and Existing Wind Developments; West, Inc.; December, 2002The Environmental and Economic Costs of Pesticide; David Pimentel and H. Acquay;Bioscience; November, 1992.Tower Kill; Joe Eaton; Earth Island Journal; Winter, 2003.Sovacool, B., K. Contextualizing Avian Mortality: A Preliminary Appraisal of Bird and BatFatalities from Wind, Fossil-Fuel and Nuclear Energy, Energz Policy 37, (6) (june 2009),Singapore, P. 2241-2248.Papp, T., Fântână, C. -editori- 2008. Ariile de importanţă avifaunistică din România. SOR &Milvus Group, Târgu Mureş.Csaba Jere, Abigel Szodoray-Paradi, Farkas Szodoray-Paradi (Editori). 2008. Liliecii siEvaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic - , Asociatia pentru protectia liliecilordin România, Edit. Profundis, Satu-Mare.Decu Vasile, Dumitru Murariu Dumitru, Gheorghiu Victor. 2003. Chiroptere din România.Institutul de speologie „Emil Racovită‖, Edit. Art Group Int., BucurestiRojanschi, V., Grigore, F., Ciomos, V. 2008. Ghidul evaluatorului si auditorului de mediu. Edit.Economică, Bucuresti.I.N.C.D.D.D.Tulcea, 2006: MASTER PLAN pentru obiectivul de investiţii –“Suport pentrudezvoltarea durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării -judeţul Tulcea/România”.I.N.C.D.D.D. Tulcea, 2007: Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării.I.N.C.D.D.D.Tulcea, 2008: Plan de amenajare a teritoriului zonal “Delta Dunarii”, Faza I ―Analizasituatiei existente si disfunctionalitati constatate.I.N.C.D.D.D.Tulcea, 2008: Proiectul P.1888,‖Plan de amenajare a teritoriului zonal DeltaDunării’’, (Faza a–II–a: Propuneri şi măsuri).Institutul naţional de cercetare – dezvoltare în consrucţii, urbanism şi dezvoltare teritorialădurabilă „Urban – Incerc‖ - Sucursala Urbanproiect 2009: ―Plan de amenajare a teritoriului zonal- zona costieră a Mării Negre ‖.BIOSYS GROUP CONSTANTA230

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul TulceaDan., Sebastian., 2009, ―Investigarea proceselor costiere folosind metode numerice – DeltaDunarii‖.Dan., Sebastian., 2008, ―Simularea climatului valurilor in fata Deltei Dunarii‖, Hazard Natural:Evenimente Tsunami in Marea Neagră, pag. 81 – 84, INCD GEOECOMAR, Bucuresti.Fowler J., Cohen L., Jarvis P., 1998 – Practical statistic for field bilogy. Ed. Wiley Ltd., 1-259.Ibram O., David C., Cojocaru L., 2002: Nutrients and heavy metals dynamic in the Danube DeltaLakes. Analele Şt. 2000-2001, 82-86.Török, L., 2005, Seasonal succesion of phytoplankton from lakes of the Danube Delta, Actaoecologica, vol. XII, 1-2 pag.15-23, Sibiu.Török, L., 2006, Tehnici de monitoring şi evaluare a înfloririlor algale - PETARDA (Probleme deEcologie Teoretică şi Aplicată în România – Direcţii Actuale) nr.13, pag. 1-24, ISSN 1454-2870.Tulcea.Warren S., Marron F., 2005: ’’Stare bună’’ – obiective de mediu şi metodologie pentruelaborarea unui program de măsuri, în: Implementarea noii directive cadru a apei în bazine pilot(WAFDIP), TR – 7, pag. 1:32, EuropeAid/114902/D/SV/EO.Warren S., 2005a: Scheme de clasificare a calităţii apei, în: Implementarea noii directive cadrua apei în bazine pilot (WAFDIP), TR - 21, pag.1:51, EuropeAid/114902/D/SV/EO.Warren S., 2005b: Evaluarea calităţii apei, în: Implementarea noii directive cadru a apei înbazine pilot (WAFDIP), TR -22, pag.1:34, EuropeAid/114902/D/SV/EO.Warren S., 2005c: Ghid pentru monitorizarea lacurilor, în: Implementarea noii directive cadru aapei în bazine pilot (WAFDIP), TR -27, pag.1:30, EuropeAid/114902/D/SV/EO.****, 2000: DIRECTIVE 2000/60/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THECOUNCIL of 23 October 2000 establishing a framework for Community action in the field ofwater policy, Official Journal of the European Communities L 327/72.****, 2002: Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council concerningthe quality of bathing water (2003/C 45 E/15) COM(2002) 581 final — 2002/0254(COD)(Submitted by the Commission on 24 October 2002), Official Journal of the European Union, C45 E/127.****, 2002: Hotărâre privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturaleamenajate pentru îmbăiere, H.G. 459 din M.O. 350/27.05.2002.****, 2002 http://www.icpdr.org/icpdr-pages/jds.htm: Technical Report of the InternationalCommission for the Protection of the Danube River, JOINT DANUBE SURVEY, ICPDRreportpag 1-259.****, 2004 a: Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996, pag. 1-61.BIOSYS GROUP CONSTANTA231

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea****, 2005: ICPDR Expert Groups\RBM\WFD Roof Reports\2004\Complete draft\PARTS OFRR\PART 01(CH 1_2).doc, pag. 1-24.****, 2005: ICPDR Expert Groups\RBM\WFD Roof Reports\2004\Complete draft\PARTS OFRR\PART 04(CH 3.5).doc, pag. 1-57.****, 2005: ORDIN nr. 1012 din 19 octombrie 2005, emis de Ministerul Mediului şi GospodăririiApei.****, 2005: Planul de management al fluviului Dunărea, Delta Dunării, spaţiul hidrograficDobrogea şi apelor costiere, pag 1-55 ANAR-2004.****, 2005: Guidance Document No. 13 – Overall Approach to the Classification of EcologicalStatus and Ecological Potential, Common implementation of Ecological Status and EcologicalPotential, pag. 1-47, ISBN 92-894-6968-4.****, 2006: M.O., Partea I nr. 51bis din 13.06.2006, privind clasificarea calităţii apelor desuprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.****, 2006: Ordin Nr. 161 din 16.02.2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificareacalităţii apelor de suprafaţă în: vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.****, 2006: http://www.icpdr.org/icpdr-pages/annual_reports.htm: ICPDR – Annual Report 2006,pag1-56.****, 2007: Raport anual privind starea mediului in Romania.INCDDD - Tulcea, 2007: Rolul populaţiilor/speciilor în generarea de resurse şi servicii cafundament pentru politicile şi strategiile de conservare a biodiversităţii.INCDDD - Tulcea, 2007:Cercetări privind redelimitarea zonelor funcţionale ale RBDD – Faza V,,Evaluarea în teren a stării diversităţii biologice (floră vasculară, insect, faună vertebrată,habitate) în 50 % din suprafaţa zonelor tampon.INCDDD - Tulcea, 2004-2005: Implementarea prevederilor Directivei cadru ape(DC/2000/60/CE) specific Deltei Dunării: - Contribuţii la planul de management al RBDD înaccord cu DC/2000/60/CE - Presiuni hiodromorfologice semnificative.BIOSYS GROUP CONSTANTA232

Studiu de evaluare adecvataS.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,Judetul Tulcea9. ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI1. Pasari – functii ecologice2. Plan de situatie3. Plan de incadrare în zonă4. Harta siturilor Natura 2000 invecinate proiectului5. Certificat de urbanism6. CV-uri specialistiIntocmit,BIOSYS GROUP CONSTANTABIOSYS GROUP CONSTANTA233