1.5 Zonele rurale si activitatile acestora - Agentia pentru Dezvoltare ...

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-20135. ZONELE RURALE SI ACTIVITATILE ACESTORA5.1. Descrierea generala a zonelor ruraleSpatiul rural din regiunea Nord-Est prezinta, in contextul socio-economic actual, o serie de elemente cecontribuie la definirea particularitatilor teritoriilor celor 505 comune si 2.414 de sate din judetele Bacau,Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui (2006).Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala.Autoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politiciirurale. In zona rurala a regiunii la nivelul anului 2006 se gasesc 505 comune, care cuprind un numar de2.414 sate in care convietuiesc si isi desfasoara activitatea un numar de 2.103.333 locuitori, reprezentand56,35% din populatia regiunii. Populatia este distribuita pe sexe in rapoarte aproximativ egale. La niveluljudetelor, ponderea cea mai mare a locuitorilor din zona rurala se regaseste la nivelul judetetului Neamt(61,6%).Componenta administrativa a zonelor rurale in 2006Unitati teritoriale Nr. comune Nr. sateRegiunea NE 505 2.414Bacau 85 491Botosani 71 333Iasi 93 418Neamt 78 344Suceava 97 379Vaslui 81 449Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2007Printre cauzele ruralismului pot fi amintite cele de ordin istoric (retragerea comunitatilor umane in zonegreu accesibile invadatorilor), de ordin laic-religios (pastrarea traditiilor si credintelor populare) sau celede ordin economic, legate de nivelul scazut de trai al unor categorii sociale (migratia rurala).Abordand o clasificare dupa formatiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de asezarirurale si activitatile specifice astfel:• zona de ses – caracterizata prin sate de tip adunat, cu functiuni economice prezentand caracteragricol cerealier si pomi – viticol;• zona agricola de dealuri si coline – caracterizata prin sate rasfirate, de-o parte si de alta adrumurilor, cu gradini si livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca functiune economica, se puneaccent pe pomi-viticultura si cresterea animalelor. Se remarca totodata prezenta unor activitatieconomice mai complexe, cum ar fi cele legate de prelucrarea primara pana la cea superioara alemnului, industria prelucratoare, si pe alocuri chiar de minerit;• zona montana – caracterizata prin sate de tip risipit in munti, cu gospodarii izolate sau grupuri micide case, dintre care multe nu sunt racordate la utilitatile publice: gaz metan, apa potabila, curentelectric.Activitatile economice de baza in mediul rural sunt: agricultura (culturile cerealiere, cultura cartofului si asfeclei de zahar fiind practicate aproape in toate judetele, viticultura-judetele Vaslui, Bacau si Iasi,pomicultura-judetele Iasi, Suceava si Neamt), exploatarea si prelucrarea lemnului - judetele Suceava,Neamt si Bacau si turismul rural in judetele Suceava si Neamt.76

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-20135.2 Sectoare cheie5.2.1. AgriculturaSuprafata totala cultivata a regiunii este la nivelul anului 2006 de 3.684,9 mii hectare (15,45% din suprafatatotala a Romaniei), din care 2.142,5 mii hectare reprezinta suprafata agricola (14,54% din suprafataagricola a Romaniei), impartita pe categorii de utilizare. In proprietate privata se gasesc 2.081 mii hectare(97,13 % din suprafata agricola).Sectorul privat in agricultura a luat nastere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul in care aceastaaplicare a Legii fondului funciar a fost gandita si pusa in aplicare si, mai ales, intarzierea cu care s-arealizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:• faramitarea exploatatiilor agricole;• necorelarea aplicarii Legii fondului funciar cu aparitia pietei funciare, aceasta aparand cuintarziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor);• neasigurarea odata cu dreptul de proprietate asupra terenurilor a mijloacelor adecvate pentruefectuarea lucrarilor agricole.Fondul funciar, dupa modul de folosinta la 31 decembrie 2006, haBacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Reg.NESupr.totala 662.052 498.569 547.558 589.614 855.350 531.840 3.684.983Supr.agric. 320.552 393.193 394.404 284.030 349.310 401.018 2.142.507Din care:sector privat317.121 390.368 360.906 277.837 339.866 394.949 2.081.047Arabil 186.085 298.774 265.835 170.927 181.316 291.358 1.394.295Pasuni 85.215 75.442 83.446 70.063 89.888 86.522 490.576Fanete 39.201 14.635 25.339 40.059 75.057 7.954 202.245Vii 7.209 1.724 12.547 682 - 12.382 34.544Livezi 2.842 2.618 7.237 2.299 3.049 2.802 20.847Paduri 283.549 57.493 97.564 260.613 453.330 80.154 1.231.703Ape 14.787 13.797 13.892 10.423 12.302 8.251 73.452Alte suprafete 44.164 34.086 41.698 34.548 40.408 42.417 237.321Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2007Se observa ca in raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica, potentialul agricol alregiunii este destul de mare. La nivelul anului 2006 valoarea productiei agricole de bunuri si serviciiagricole reprezinta 18,1% din valoarea totala inregistrata la nivel national.Anexa 20 Evolutia productiei agricole vegetale 1998-2006 prezinta situatia suprafetelor cultivate inregiune, anexa 21 - productia agricola vegetala si productia medie la hectar a principalelor culturi.Asa cum s-a precizat si in subcapitolul de agricultura se inregistreaza o evolutie negativa a productieiagricole pe majoritatea culturilor la nivelul anilor 2000 si 2003 datorita factorilor climatici din aceaperioada, precum si o relansare la nivelul lui 2001 si 2004 (Anexa 22 - Variatia anuala a suprafeteicultivate cu principalele culturi, 1998-2003).La nivelul regiunii principalele culturi agricole practicate in regim de exploatare sunt cultura cerealelorpentru boabe (porumb, grau si secara), cultura cartofului, cultura sfeclei de zahar si cultura plantelorperene (lucerna si trifoi).Valorile inregistrate la culturile vegetale ar putea atinge cote mult mai mari, daca nu ar fi grevate de oserie de factori, cum ar fi:• calitatea terenului, cu o diversificare pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentareaacestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata: Campia Romana, Campia de Vest sau PodisulTransilvaniei;77

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013Regiunea reprezinta cel mai mare furnizor de masa lemnoasa pusa in circuitul economic (4.039,1 mii mc),reprezentand 25,75% din masa lemnoasa totala la nivelul anului 2006, in crestere cu 2.59% fata de anulprecedent.Judetele care cunosc dezvoltarea cea mai puternica a sectorului silvic sunt Suceava, Neamt si Bacau.Acestea detin atat cel mai mare volum de masa lemnoasa pus in circulatie la nivelul regiunii cat sicuantumul cel mai ridicat al populatiei ocupate in acest sector de activitate fata de totalul populatieiocupate.In anul 2006, in volumul de masa lemnoasa pus in circuitul economic, ponderea cea mai mare o ocuparasinoasele cu 2.115,5 mii mc. reprezentand 52,38%, urmate de fag cu 1.055,9 mii mc, reprezentand 26,14%din totalul masei lemnoase. Cu ponderi mai mici regasim esentele lemnoase de stejar (3,02%) si alte speciitari si moi.5.2.3. Turismul ruralPornind de la cele doua deziderate care definesc turismul rural, respectiv:• productia si valorificarea productiei proprii prin intermediul gospodariei agroturistice;• promovarea valorilor traditionale.Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezinta potentialul cel mai ridicat pentrupracticarea turismului rural, datorita peisajelor de o frumusete rara si, in plus, datorita calitatii aerului siapei.Tinand cont de faptul ca, datorita conditiilor climatice si prin natura factorilor de relief, zonele deluroasesi montane se confrunta deseori cu probleme in exploatarea agricola vegetala, dezvoltarea turismului ruralin aceste zone ar reprezenta, alaturi de zootehnie, un pas important pe calea dezvoltarii economice aacestora.Problema majora cu care se confrunta acest sector de activitate nu o reprezinta facilitatile pentruinvestitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice, fara de care potentialul acestor zone nu poate fivalorificat. Astfel, multe localitati din zonele deluroase si montane nu se confrunta doar cu probleme deinfrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cu probleme aleinfrastructurii de utilitati, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizarii etc.Exista totusi si o serie de factori favorizanti care dau o unda de optimism in dezvoltarea acestui sector deactivitate, cum ar fi :• densitatea sporita a populatiei si a numarului de case fata de alte zone deluroase si montane;• frumusetea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat;• existenta unei faunei si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie; existenta celor douaparcuri naturale;• monumentele istorice cu valoare nationala si internationala;• calitatea deosebita a produselor ecologice obtinute in aceste zone.La nivel regional, in anul 2006 exista 177 de pensiuni agroturistice, ocupand locul trei pe tara, duparegiunile Centru si Nord-Vest.5.3. Populatia si forta de munca.In mediul rural traieste si isi desfasoara activitatea, la nivelul anului 2006, un numar de 2.103.333 locuitori(56,35% din populatia regiunii), dintre care 1.042.460 femei, iar structura pe varste a populatiei rurale estecaracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident.79

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013Structura populatiei pe sexe si medii in mediul rural, 2006 (persoane)Unitate teritorialaAmbele sexeDin careNumar % femininNord-Est 2.103.333 100,00 1.042.460Bacau 389.745 18,53 192.416Botosani 266.156 12,65 133.354Iasi 429.387 20,41 210.936Neamt 349.967 16,64 174.447Suceava 400.225 19,04 199.706Vaslui 267.853 12,73 131.601Sursa – Anuarul statistic al Romaniei 2007Cea mai mare parte a populatiei rurale este concentrata in judetele Iasi, Suceava si Bacau, iar cea maimica in judetele Botosani si Vaslui.Structura populatiei din regiune, dupa persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2006, in mediulruralTotalPersoane activePersoaneGrupe de varstapopulatie Total Ocupate Someri BIM InactiveTotal 100,0 48,4 47,1 1.3 51.6Sub 15 ani 100,0 - - - 100.015 - 24 ani 100,0 39,6 36,0 3,6 60,425 - 34 ani 100,0 74,4 72,6 1,8 25,635 – 44 ani 100,0 79,9 77,6 2,3 20,145 - 54 ani 100,0 82,1 80,0 2,1 17,955 – 64 ani 100.0 73,6 73,3 0,3 26,465 ani si peste 100,0 35,7 35,7 - 64,3Sursa: Anuar Statistic al Romaniei -2007La nivel de regiune, in mediul rural este comasata peste 47% din forta de munca ocupata a regiunii, dincare majoritatea se regaseste in agricultura si silvicultura. Aceasta rata mare de activitate in mediul ruraleste rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de munca este suficientadin punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificata. Acest fapt se datoreaza, in primul rand,sistemului de pregatire profesionala si educationala deficitar, cat si faptului ca o mare parte a populatieirurale nu urmeaza o asemenea scoala.Studiind structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si pe activitatile preponderente, care pot fiasimilate in totalitate economiei zonelor rurale, populatia care a depasit varsta de 50 de ani este foartenumeroasa. Procesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmarea migrarilor masive din ultimele 2 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea numarului denasteri.Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat tinerii saramana in mediul rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, mai mult de un sfertdin persoanele ocupate in agricultura au varsta de peste 50 ani, iar, dupa varsta de 65 de ani, aproapejumatate din acestia raman inca in activitate. Aceasta face ca pe piata muncii sa fie prezente efectivenumeroase de persoane varstnice.La nivelul anului 2006, in agricultura si silvicultura in grupa de varsta 25-54 activeaza 54,60% din totalulpopulatiei ocupate, in timp ce 34,5 % au varsta peste 55 de ani (Anexa 23 - Structura populatiei ocupate pegrupe de varsta si activitati ale economiei nationale 2001- 2006).80

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-20135.4 Infrastructura si servicii publicePrincipala problema care conduce la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale din regiune nu estereprezentata insa de aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci de starea proasta ainfrastructurii si, in unele locuri, chiar de lipsa acesteia. Acest fapt are cateva consecinte imediate cu unrol hotarator in dezvoltarea socio–economica a zonelor rurale, respectiv:• imposibilitatea de a atrage investitorii;• imposibilitatea de a pune in valoare bogatiile naturale si asezamintele cultural-istorice existenteprin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural;• scaderea calitatii vietii.Toate acestea conduc in final la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale si la aparitia in cadrulacestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite.5.4.1. InfrastructuraStarea infrastructurii fizice de transport si de utilitati in mediul rural este precara, fiind imbatranita atatfizic cat si moral. In plus, exista foarte multe localitati rurale la care cu greu se poate vorbi de existentainfrastructurii. Tinand cont de faptul ca infrastructura reprezinta temelia pe care se cladesc activitatileeconomice, putem trage concluzia ca investitiile in infrastructura sunt prioritare in vederea remedieriidezechilibrelor si pentru a stimula dezvoltarea durabila a regiunii. In acest sens, foarte util se va dovediaccesul zonelor rurale la Planul National de Dezvoltare Rurala care vizeaza atat reabilitarea infrastructuriiin zona rurala cat si cresterea si diversificarea capacitatilor de colectare si procesare a productiei agricolevegetale si animale existente.Infrastructura de transport - rutierInfrastructura de transport din mediul rural este necorespunzatoare, fiind incadrata in clasele III si IV deexploatare.La nivelul intregii regiuni lungimea drumurilor judetene si comunale modernizate este extrem de mica,situandu-se undeva in jurul procentului de 8,08 % din lungimea totala a drumurilor - 2006. Judetele caredetin cea mai mare pondere de drumuri judetene si comunale modernizate sunt judetele Suceava si Vasluicu cate 16,52%, respectiv 11,64%. La polul opus se situeaza judetele Botosani si Neamt cu 1,98 % sirespectiv 3,30%.Situatia drumurilor este grevata atat de lipsa fondurilor, a lucrarilor slabe din punct de vedere calitativ,nerespectarea legislatiei transporturilor cat si a conditiilor climatice cu ierni bogate in precipitatii sitemperaturi scazute care duc la distrugerea rapida a drumurilor.Unitate teritorialaTotalDrumurile publice la 31 decembrie, 2006DrumnationalDrum judetean sicomunaleDin care drumjudetean sicomunalemodernizateDin care cuimbracamintiusoare rutiereRegiunea Nord-Est 13.411 2.669 10.742 1.084 2.545Bacau 2.455 450 2.005 220 502Botosani 2.121 445 1.676 42 354Iasi 2.353 344 2.009 98 559Neamt 1.818 421 1.397 60 514Suceava 2.482 632 1.850 410 379Vaslui 2.182 377 1.805 254 237Sursa – Publicatii INS 200781

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013Infrastructura de utilitatiInfrastructura de utilitati este si ea deficitara. Cele mai multe dintre asezarile din zona montana nu suntracordate la reteaua electrica, la cea de apa potabila sau la reteaua de distributie a energiei termice, inspecial datorita greutatii de executie a acestor lucrari, a costurilor mari pe care le implica si agospodariilor rasfirate.De asemenea, in multe din aceste catune de munte infrastructura de telecomunicatii este inexistenta.Datele statistice existente referitoare la infrastructura de utilitati (alimentari cu apa, canalizare,alimentare cu gaz) din mediul rural nu sunt concludente datorita inconsecventei structurilor administrativeale localitatilor mentionate in statistici.In ceea ce priveste racordarea la reteaua electrica a localitatilor din zonele rurale, conform datelorstatistice, ponderea populatiei din zona rurala a regiunii care nu este racordata la reteaua electrica (4%)este dubla fata de valoarea medie pe tara (2%), datorandu-se in principal localitatilor din zona montana.Reteaua de apa potabilaConform datelor analizate in prezentul document la cap.2, rezulta ca la nivelul anului 2006 doar 271 decomune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la retele de apa potabila, reprezentand doar 9,28% dintotal localitati rurale.De asemenea, putem mentiona ca reteaua publica de distribuire a apei potabile este departe de a puteaasigura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, atat ca numar de locuitori beneficiari, cat si caproportie de localitati rurale deservite. Sub acest aspect, populatia rurala este dependenta de obtinereaapei potabile din alte surse (fantani, izvoare), care nu in toate cazurile asigura o apa potabilacorespunzatoare – afectand starea de sanatate a populatiei si contribuind la un nivel crescut al mortalitatiipopulatiei prin boli infectioase si parazitare.Reteaua de canalizare publicaConform datelor analizate in prezentul document la cap.2 rezulta ca doar 96 de comune si sate din totalulde 2.919 sunt conectate la retele de canalizare, reprezentand 3,29%. Reteaua de canalizare publicaprezinta o stare de degradare destul de ridicata, constituind deseori alaturi de starea proasta a retelei dedistributie a apei potabile, unul din factorii favorizanti pentru declansarea focarelor de infectie.In cadrul regiunii, judetele Bacau, Suceava si Iasi prezinta cele mai multe localitati racordate la reteaua decanalizare publica. O situatie deficitara se gaseste in judetele Vaslui si Botosani.Reteaua de distributie energie termicaIn ceea ce priveste reteaua de distributie a energiei termice in mediul rural putem mentiona ca aceastaeste foarte slab dezvoltata, fiind prezenta doar in unele din comunele mari ale regiunii.Reteaua de gaze naturaleIn cadrul regiunii cele mai multe localitati conectate la reteaua de gaze naturale sunt municipiile siorasele, dar si localitatile rurale dispuse de-a lungul magistralelor de gaz. In judetele Vaslui si Suceava seexecuta lucrari de aductiune a magistralelor si de alimentare cu gaz metan a localitatilor.Numai 51 de comune si sate din totalul de 2.919 sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale(1,75%), conform datelor prezentate in cap.2.82

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-20135.4.2. Servicii publiceSistemul educationalFactorul esential in dezvoltarea unei economii nationale, ca si a unei regiuni, il reprezinta capitalul uman.Desi este dificil de cuantificat si reprezinta in sine un concept controversat, capitalul uman ar putea saincluda resursele umane cu un anumit nivel de educatie.Analiza datelor statistice ne ofera o imagine a decalajului existent in sistemul educational intre zonelerurale ale regiunii si cele urbane. Astfel:• aproximativ 17% din populatia ocupata din mediul rural nu are studii sau are doar studii primare(2006);• 53% din populatia ocupata din mediul rural are nivel scazut de instruire (absolventi gimnaziu,invatamant primar sau fara studii) – 2006;• doar 15% din populatia ocupata din mediul rural a urmat liceul (2006);• 1,3% din populatia ocupata din mediul rural a absolvit o scoala de maistri sau scoala postliceala despecialitate (2006).Situatia actuala, care poate fi considerata critica, se datoreaza unor factori interni si externi mediuluirural cum ar fi:• mentalitatea oamenilor (folosirea copiilor la muncile agricole in detrimentul scolii, fapt ce poate fievidentiat usor prin prezenta pe segmentul de varsta 15-24 ani in cadrul populatiei ocupate peagricultura si silvicultura a unui procent de 10,9% din totalul populatiei ocupate pe aceasta ramura- 2006);• lipsa institutiilor de nivel liceal in zona rurala;• suplinirea lipsei de cadre didactice prin inlocuirea acestora cu „pseudo-profesori”;• lipsa mijloacelor materiale familiale care nu permit intretinerea in scoala a copiilor;• nealocarea de catre guvern a unor fonduri suficiente pentru educatie si a subventiilor pentrufamiliile din zonele rurale cu venituri mici (poate fi mentionata aici si alocatia bugetara pentrucopii minori, care reprezinta contravaloarea a aproximativ 11 euro/lunar, bani suficienti pentruachizitionarea a 10-11 caiete);• starea infrastructurii educationale si lipsa dotarii corespunzatoare.Acest ultim factor, se confrunta cu o insuficienta in primul rand cantitativa. Astfel, scolile sunt insuficientela nivelul intregii regiuni, situatiile mai critice fiind intalnite in judetele Botosani, Vaslui si Suceava. Inaceeasi ordine de idei, poate fi mentionata lipsa bibliotecilor din mediul rural, un factor determinant alprocesului de invatamant.Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educationale prezinta un grad ridicat de uzura fizica si morala,avand repercusiuni asupra procesului de invatamant si calitatii vietii prin privarea celor angrenati in acestproces de conditiile elementare de siguranta si confort.Astfel, o parte din factorii care aduc prejudicii grave procesului de invatamant sunt prezentati incontinuare:• imposibilitatea utilizarii apei potabile din cauza gradului mare de impuritati (factor determinant indeclansarea focarelor de infectii);• lipsa agentului termic in salile de curs;• gradul redus de siguranta pe care il prezinta cladirile;• insalubritatea grupurilor sanitare.Un alt factor negativ inregistrat il reprezinta ponderea redusa pe care o ocupa invatamantul agricol lanivelul regiunii. Absolventii profilului agricol de la toate nivelurile de instruire reprezinta o proportiefoarte redusa in totalul absolventilor, mult subdimensionata in raport cu importanta agriculturii ineconomia regiunii.83

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013Sistemul de sanatateIn ce priveste serviciile sanitare in zonele rurale, ele pot fi catalogate ca fiind precare, situandu-se cu multsub nivelul serviciilor medicale practicate in zona urbana. In majoritatea comunelor, se asigura numaiserviciile sanitare primare.Gradul de asigurare cu servicii medicale de catre personalul calificat este in general scazut, numarulmedicilor fiind relativ mic in raport cu numarul de locuitori. Astfel, revin in medie 1.714 locuitori la 1medic, fata de o medie de aproximativ 6,6 ori mai mica in zona urbana (258 locuitori la 1 medic – 2006).Numarul dispensarelor medicale comunale este si el foarte mic, acestea putand fi intalnite doar in centrelede comuna. Un caz deosebit il prezinta judetul Suceava care dispune de un numar de doar 7 dispensaremedicale comunale.Pentru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitatile medicale dinorase si municipii, distantele pana la primul oras fiind in unele cazuri mari (10-25km si chiar 32km, inVaslui si Botosani, iar, in zona muntoasa a Sucevei, peste 35km), fiind imposibila astfel interventia deurgenta cu ajutorul salvarilor in cazurile grave.Calitatea actului medical din mediul rural este relativ scazuta, in principal din cauza slabei dotari cu cladirisi cu aparatura medicala, de regula invechita sau chiar inexistenta. Ca urmare a slabei calitati a asistenteimedicale, un locuitor din zona rurala are durata medie a vietii mai scazuta cu 2 ani decat un locuitor dinmediul urban.Rata mortalitatii infantile atinge nivele foarte ridicate in mediul rural, depasind cu peste 30% nivelul dinmediul urban. Aproape intreaga zona rurala din regiunea Nord-Est prezinta o mortalitate infantila extremde ridicata, peste media regionala de 17,8‰. Cele mai ridicate valori inregistrate sunt in judetele Botosanicu 23,3‰ si Vaslui cu 19,6 ‰ (2006).Procentul paturilor din spitale in mediul rural este de doar 6,45%,Saracia in mediul ruralRata saraciei pe judete in mediul rural - 2003Unitate teritoriala84Rata saracieiRegiunea Nord-Est 0,48Bacau 0,47Botosani 0,54Iasi 0,51Neamt 0,48Suceava 0,49Vaslui 0,49Sursa: Raport elaborat la cererea Comisiei Nationale Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale de catreUniversitatea Bucuresti si Institutul National de StatisticaRate ale saraciei pentru cele mai deprivate comune din Regiunea Nord-Est - 2003Judet Localitate Rata saracieiBacau Colonesti 0,59Corbasca 0,64Lipova 0,59Rachitoasa 0,58Rosiori 0,60Stanisesti 0,59

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013Botosani Albesti 0,60Calarasi 0,57Copalau 0,62Dobarceni 0,61Durnesti 0,60Gorbanesti 0,60Hiliseu-Horia 0,62Santa Mare 0,57Unteni 0,59Iasi Ciortesti 0,58Dagata 0,60Dolhesti 0,62Golaiesti 0,62Lungani 0,70Madarjac 0,62Scheia 0,59Schitu Duca 0,60Sinesti 0,68Sipote 0,64Tibana 0,65Trifesti 0,59Victoria 0,59Neamt Oniceni 0,58Valea Ursului 0,63Vaslui Coroiesti 0,57Danesti 0,57Iana 0,62Pungesti 0,57Rebricea 0,58Tacuta 0,61Sursa: Raport elaborat la cererea Comisiei Nationale Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale de catreUniversitatea Bucuresti si Institutul National de Statistica5.5. Patrimoniul cultural si arhitecturalIn zona rurala a regiunii Nord Est exista numeroase biserici, manastiri, muzee, case memoriale, conace,hanuri si curti domnesti. Multe dintre aceste asezaminte de cult sunt unice in lume prin frumusetea lor.Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, undetalentul si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opere de arta - ceramica, covoare tesutemanual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti.Judetele regiunii pastreaza un bogat tezaur al traditiilor culturale si folclorice, constand in casememoriale, biserici, manastiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de traditii ce semanifesta si astazi in unele locuri prin intermediul targurilor si iarmaroacelor, hramurilor, etc.Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentia publiculuilarg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece si dansuri, obiceiuristravechi - festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri.85

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-20135.6. Egalitatea sanselor in zonele ruraleEgalitatea sanselor in zonele rurale ale regiunii nu pare a fi un concept foarte cunoscut si respectat. Acestlucru se datoreaza in primul rand conceptiilor inapoiate care mai persista in zonele rurale, cat si atentieireduse pe care au acordat-o guvernele post – decembriste acestui subiect. Astfel, in zonele rurale, femeiacontinua sa fie privita doar ca purtatoare a mostenitorilor familiei, cea care da nastere si se ocupa decresterea acestora, neacordandu-i-se o sansa reala de a urma o cariera, de a se constitui intr-un factoractiv cu rol hotarator in dezvoltarea satului.Deoarece datele statistice la nivel regional nu abordeaza acest subiect, vom lua ca exemplu pentrudemonstrarea afirmatiilor facute, reprezentarea femeilor la nivelul administratiilor locale. Astfel, inregiunea Nord-Est la nivelul administratiilor locale ale zonelor rurale, in perioada electorala 2004-2008,femeile sunt reprezentate intr-un procent de doar 3.23% (cel mai mare procent fiind in judetele Iasi siNeamt – peste 5%, iar „codasii” fiind judetele Suceava si Bacau – apr. 1%). Acest lucru reprezinta un faptingrijorator care, in esenta, scoate in evidenta doua aspecte pregnante, si anume:• excluderea femeilor din punctele de decizie;• acceptarea de catre femei a acestui fapt, si renuntarea acestora la dreptul international alegalitatii intre sexe.Acest fapt este produsul slabei promovari a conceptului de egalitate a sanselor.Probleme cheie in dezvoltarea rurala:• Ponderea ridicata a populatiei din mediul rural 56,35% la nivelul anului 2006;• Ponderea ridicata a populatiei ocupate in agricultura, reprezentand 47,61% din total populatieocupata - anul 2006;• Exploatarea agricola se face pe loturi reduse 1-3 ha;• Infrastructura de transport, de utilitati si comunicatii deficitara atat cantitativ cat si calitativ.• Rata ridicata a mortalitatii infantile in mediul rural.86