IOANA MOLDOVANU, Structura lingvistică a Bibliei de la ... - alil.ro

35 STRUCTURA A BIBLIE! DE LA 99Dacă stilul presupune în mod necesar un efort artistic conştient, atunci putemafirma cu certitudine că Biblia <strong>de</strong> <strong>la</strong> Bucureşti, care este o traducere literală, estelipsită <strong>de</strong> stil. Frumuseţile ei sunt iluzorii, rod al imaginaţiei noastre. Astfel, intextul citat mai sus, sintagma "călcâile turmelor" poate fi luată drept o metaforă; înrealitate, ea rezultă Însă din neînţelegerea originalului "urmele turmelor"). Dealtfel, conceptul <strong>de</strong> "frumos" se i<strong>de</strong>ntifica, în teologia veche, cu ace<strong>la</strong> <strong>de</strong> "a<strong>de</strong>văr":o traducere era frumoasă când reuşea să re<strong>de</strong>a cu exactitate cuvântul Domnului,când nu punea peste el "plumb şi ararne" (cum se exprima un traducător). Iluzorieeste şi impresia <strong>de</strong> expresivitate a limbii. Cât timp nu existau norme literare,alegerea stilistică interstructurală <strong>de</strong> care vorbea Leiv Flydal123 era imposibilă. Oalegere se făcea, fără doar şi poate, dar ea era <strong>de</strong>terminată doar <strong>de</strong> funcţia <strong>de</strong>comunicare a limbii, nu şi <strong>de</strong> cea poetică. Până <strong>la</strong> Antim, selecţia din textelereligioase se opera exclusiv după criteriul înţelegerii, aşa cum îl formu<strong>la</strong>se SimionŞtefan în prefata <strong>la</strong> Noul Testament <strong>de</strong> <strong>la</strong> 1648: "Cuvintele acelea sânt bune, carelele înţeleg toţi". A vorbi <strong>de</strong>spre "frumuseţea limbii române <strong>de</strong> <strong>la</strong> sfârşitul secoluluial XVII-lea,,'24, înterneindu-ne pe această Biblie, Înseamnă a face o tipică "eroare<strong>de</strong> adiţie" (cum o numeşte Michael Riffaterre).După părintele Stăniloae, Biblia lui Şerban- Vodă este "coloana vertebrală" alimbii literare româneşti, pentru că ea a stat <strong>la</strong> baza tuturor traducerilor ce i-auurmat125. Faptul - <strong>de</strong> necontestat - că această primă traducere integrală a fostconsultată nu Înseamnă că prin ea s-a perpetuat amestecul structurilor lingvisticeexistente aici şi nici direcţia literală a meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> traducere. Limba noastră literarăa avut <strong>de</strong> câştigat numai renunţând lă tot ceea ce reprezenta spec{ficullingvistic alprimei noastre Biblii. S-au preluat, <strong>de</strong>sigur, numeroase amănunte şi soluţii <strong>de</strong>traducere. Dar configuraţia <strong>de</strong> ansamblu a trebuit să <strong>de</strong>vină altK Or, importanţaunei cărţi pentru o limbă literară nu stă în amănunte, ci în orientarea generală pecare ea o impune. Iar această orientare contrazicea atât /initi trasată, încă dinsecolul al XVI-lea, <strong>de</strong> tipăriturile coresiene, cât şi rezultatul<strong>la</strong> care va ajungelimba noastră literară în secolul al XIX-lea.LA STRUCTlJRE LINGUISTIQUE DE LA BIBLE DE BUCARESTET LA QUESTION DE SON APPORT AU mi:vELoPPEMENTDU ROUMAIN LITTERAIRER(SUMEConsi<strong>de</strong>ree un «monument litterairc qui n'a pas son parcib (N. Iorga) el en meme temps uneceuvre representative <strong>de</strong> l'humanismc roumain, <strong>la</strong> premiere traduction integrale du grec <strong>de</strong> <strong>la</strong> Biblest lefruit d'une col<strong>la</strong>boration <strong>de</strong>s clcrcs <strong>de</strong> Moldavie (N. Milescu, Dosoftei) ct <strong>de</strong> Va<strong>la</strong>chie (Daniilm Leiv Flydal, op. cit., p. 253.124 Valeriu Anania, Din nou <strong>de</strong>spre" Biblia lui Şerban ", în IUTI., XXXVI, 1988, nr, 3-4, p. 16.125 Dumitru Stăniloae, La Biblia <strong>de</strong>' 1688 y <strong>la</strong> tradicion patristica <strong>de</strong> <strong>la</strong> lglesia OrtodoxaRumana, în .Dacoromania", 7, 1988, p. 15-16. Supralicitând, Valeriu Anania susţine chiar că"versiunea din 1688 rămâne cea mai bună traducere a <strong>Bibliei</strong>in limba română" (op. cit., p. 12).