IOANA MOLDOVANU, Structura lingvistică a Bibliei de la ... - alil.ro

92 <strong>IOANA</strong> <strong>MOLDOVANU</strong>---------28Fac. 29, 16Fac. 31,47Fac. 31, 50Fac. IlFac. 32, 27- Şi <strong>la</strong> Lavan era 2fete: numele cei maimari, Lia, şi cei maitinere, Rahil, numele.-- Această movi Iămărturiseşte Întrumijlocul mieu astădzi.- Să vei smeri fetelemele, să vei luamuiere preste fetelemele, [ ... ]- Cândai să nu viesă mă lovască, şimaica preste ficiori.- Ce-ţ iaste numele?Şi <strong>la</strong> Lavan era doaofete: numele cei maimari, Lia, şi numelecei mai tinere, Rahil..-- Această. movilă mărturiseşteîntru mijloculrnieu astăzi.- De vei smeri fetelemele, <strong>de</strong> vei luamuiere peste fetelemele, [...]- Cândai să nu vie sămă lovească, şi mumepreste ficiori.- Ce-ţi iaste numeletău?- Şi avea Lavan 2fete: pre cea maimare o chierna Liia,iar pre cea mai mică,RahiL- Această movilămărturie între mmeşi Între tine iasteastăzi.- De vei micşorafetele mele şi vei luaalte muieri să fie maimari <strong>de</strong>cât dânsele,[ ... J- Să nu cumva să viesă mă ucigă şi premine şi mumânile cucopi<strong>la</strong>şii lor.- Cum te cheamă?Din exemplificările noastre, se ve<strong>de</strong> c<strong>la</strong>r că literalismul nu era o caracteristicăgenerală a unei epoci În care "cărturarii nu concepeau să lucreze altfel", cumsusţine Virgil Cân<strong>de</strong>a'I", ci a unei anumite şcoli <strong>de</strong> traducere, apărută încă dinvremea s<strong>la</strong>vonisrnului cultural - aşa cum constatase <strong>de</strong>ja Ilie Bărbulescu 104.Milescu şi Dosoftei, pe <strong>de</strong> o parte, Daniil Panoneanul, pe <strong>de</strong> alta, aparţineau unorşcoli <strong>de</strong> traducere diferite, literală sau "cuvânt cu cuvânt" (primii) şi semantică sau"după Înţeles" (ultimul).Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> originalul grecesc a creat în mod necesar o diferenţiere alimbii scrise, cărturăreşti, <strong>de</strong> cea vorbită, popu<strong>la</strong>ră, care se manifestă În toatecompartimentele limbii.Datorită "strâmtării limbii rumâneşti" - cum se spune în prefata lui ŞerbanCantacuzino --, traducătorii s-au văzut siliţi să accepte o serie <strong>de</strong> neologisme.Majoritatea sunt din categoria exotismelor, <strong>de</strong>semnând realităţi proprii OrientuluiApropiat: pietre preţioase tahatis, amethistos, anthrâx; hrisolithos, lighirion,onihion, sardion, topazion, virlliem etc.), p<strong>la</strong>nte şi animale (agnu, atachis, erodiu,finic, haradrion, hirogrulion, ireos, porfirion, stirav, terevinthu, vişin, vruh etc.),elemente <strong>de</strong> civilizaţie (cor, didrahmă, drahmă, efa sau ifi, engolpiu sau engolpion,\03 Virgil Cân<strong>de</strong>a, Raţiunea dominantă, p. 125 ..·126.\04 Ilie Bărbulescu, Curentele literare <strong>la</strong> români în perioada s<strong>la</strong>vonismului cultural, Bucureşti,1928, p. 164-167,375-382.