Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

More documents

Recommendations

Info

Abilitatidezvoltrii sistemului de msurare a aciunilor teriare, ca i a posibilei legturi cu mecanisme definanare.In scopul analizei activitatilor teriare si a stabilirii eficienei lor cât si a modului in careinfluenteaza societatea este necesar elaborarea unor criterii de dezvoltare si indicatori deevaluare. Modelul teoretic de baz propus pentru evaluarea activitatilor teriare const inevalurea tuturor activitilor universitare care influenteaza performanta economica sau societateain general. Acest concept analitic se bazeaza pe o distincie clar intre ceea ce universitileposed (abiliti) si ceea ce realizeaz ele (activiti) (figura 2).ActivitatiStructura conceptual pentru analiza activitilor teriareActivitati tertiare asociate(a) Cunoasterea(b) Facilitati(c) Cercetare(d) Educatie(e) ComunicareComercializarea tehnologiilorActivitati EntrepreneurialeActivitati de consultanta si in contracteComercializarea facilitatilor (inchirieri)Contract de cercetareColaborarea in actvitatea academicaExpertizaPractica studenteascaActivitati de pregatire academicaAlinierea curriculeiRetele socialeDiseminare ne-academicaFigura 2. Structura conceptual pentru analiza activitilor teriareUtilizand toate funciile posibile universitile realizeaz trei tipuri principale de activiti:educaia, cercetarea si comunicare rezultatelor primelor dou activiti. Toate aceste activiti potfi considerate activiti teriare atunci cand se refer la, sau au ca si principali beneficiaricomunitile ne-academice.Studiu de caz din Marea BritaniePrestigiosul Grup Universitar Russel din Marea Britanie http://www.russellgroup.ac.uk/ (aceleinstituii care sunt deja în fruntea activitilor de cercetare) sunt foarte dornice s mreascnumrul activitilor teriare i s construiasc pe baza renumelui deja excellent în domeniulcercetrii. Cele douzeci de instituii care compun grupul atrag deja dou treimi din finanrileexterioare ale cercetrii la nivel naional, ceea ce înseamn c se afl într-o poziie propice pentrua se axa pe activiti teriare. Instituiile din Grupul Russell doresc s atrag în continuarecercettori cu renume mondial pentru a îmbunti propria reputaie: aceast relaie funcioneazîntr-o manier ciclic.În concluzie, atragerea celor mai buni oameni este o provocare esenial pentru acesteuniversiti. Acestea vd drept un principal adversar Statele Unite ale Americii, unde diferiteprograme de finanare, în special dotri universitare importante, permit anumitor instituii sîntreprind aciuni de dezvoltare a programelor de cercetare si predare. Îns i ri în curs dedezvoltare, cum sunt China i India, intr pe pia cu proiecte de anvergur finanate prin fonduripublice, menite s ademeneasc cercettori i a-i îndeprta de centrele mai tradiionale dinEuropa i America.Alte universiti din Marea Britanie care sunt mai puin cunoscute pentru cercetrile întreprinse, icare s-au axat mai mult pe procesul de învmânt, doresc de asemenea s se implice în activititeriare cu scopul de a impulsiona îmbuntirea renumelui lor din domeniul cercetrii. Avândfonduri externe tradiionale, ca acelea ce provin de la consilii de finanare i sunt dificil de obinut,o posibilitate de atragere de fonduri suplimentare este implicarea în aciuni teriare.Resurs extern : Raportul Russel Group din 2002Universitile cu abiliti clare de cercetare posed abiliti in dou mari domenii:• Abiliti de cunostere• Faciliti fizice.Aceste abilitati s-au dezoltat in timp si se imbunatatesc constant pe masur ce universitatile isidesfasoara principalele activiti in doemniul academic si de cercetare.1213Managementul finanrilor obinute prin intermediul activitilorteriareIdentificarea finanriiFinanare pe termen scurt i pe termen lungCum s atragi, s menii i s foloseti fonduri (apeluri de finanare FP7, finanare cuimpact regional, Fonduri Structurale, Plan Operaional Regional)Finanri contractuale sau sponsorizate pentru programe de cercetare sau alte activitiVenituri realizate din activiti antreprenoriale i comerciale (‘contracte’, ‘vânzri deservicii’, ‚inchirieri’ sau ‘alte venituri’)Finanri provenite din aciuni filantropice (‘donaii i cadouri’)Finanri interne (‘dobând/dividende’ i ‘venituri provenite din investiii’)Alte venituri privateImpactul i beneficiile diferitelor fonduri pentru comunitate (studii de caz)Tipuri de finanriÎnvmântul superior este considerat este considerat a fi un bun public. Aadar, finanareaadecvat a instituiilor de învmânt superior este considerat o responsabilitate public. Astfel,nu în mod surprinztor, momentan marea parte a resurselor financiare ale instituiilor deînvmânt superior este furnizat de ctre guvern.Problema finanrii învmântului superior, pe scurt, poate fi descris astfel: dac veniturilealocate primei direcii, provenite din subvenii de la stat, i veniturile alocate celei de a douadirecii, provenite din taxele de colarizare, nu mai sunt suficiente pentru a susine activitateauniversitii, gsirea de soluii devine o problem urgent. Diminuarea subveniilor pe care statul leacord universitilor i instituiilor de învmânt superior este o tendin global.“Mediul global al învmântului superior este foarte dinamic, reflectând fluiditateainteraciunilor socio-economice i politice la nivel mondial. Nu se poate nega c existschimbri radicale, care, în mare msur, sunt determinate de cerere i nu de politic.Acest lucru este relevant în mod deosebit în lumina modificrilor din domeniul cunoaterii,a creterii importanei tehnologiei, a scderii subveniilor de la stat, i a creteriidependenei de parteneriate i colaborri. Depinde deci de noi s gsim soluii pentru acompensa reducerea resurselor, a fondurilor i subveniilor, prin generarea de venituri dinaciuni teriare, care vor completa veniturile tradiionale obinute din activiti primare isecundare.”Barney Pityana (VC, UNISA)http://www.inyathelo.co.za/media/docs/124213758012.pdfVeniturile obinute din activiti teriare pot fi definite astfel: „orice venit care este obinut din altesurse decât subveniile date de guvern(„venituri obinute din activiti primare”) sau taxe decolarizare („venituri obinute din activiti secundare”)”. De regul, veniturile obinute dinactiviti teriare includ:• Finanri contractuale sau sponsorizate pentru programe de cercetare sau alte activiti(„venit contractual”)• Venituri realizate din activiti antreprenoriale i comerciale („contracte”, „vânzri deservicii”, „inchirieri” sau „alte venituri”)• Finantari din programe europene (FP7, fonduri structurale, etc) sau internationale (dinafara Europei)• Finanri provenite din aciuni filantropice („donaii i cadouri”)• Finanri interne („dobând/dividende” i „venituri obinute din investiii”)• Finanri pe termen lung i finanri pe termen scurt• Alte venituri private („alte venituri”)Finanri contractuale sau sponsorizate pentru programe de cercetare sau alte activitiUrmtoarele motive explic parteneriatele de cercetare cu sectorul privat:• Diseminarea cunoaterii în sectorul privat• Testarea conceptelor i întâmpinarea dificultilor în „lumea real”• Beneficii obinute din accesul la cunotinele i imobilele companiilor• Încurajarea parteneriatelor care promoveaz instruirea studenilor i gsirea deoportuniti de angajare• Crearea de noi locuri de munc într-o economie în schimbare• Suplimentarea i activarea fondurilor structurale sau guvernamentale pentru cercetare• Susinere politic i aciuni filantropice1415
Exist beneficii evidente în iniiativele de transfer tehnologic. De exemplu, aceste iniiative vorspori ansele ca noi descoperiri i inovaii s duc la crearea de produse, procese i servicii utile,de care s beneficieze marele public.În mod deosebit, transferul tehnologic:• Impulsioneaz noi colaborri în domeniul cercetrii, promoveaz schimbul de materiale,informaii i personal cu sectorul privat, i în acelai timp ofer oportuniti unice decercetare personalului academic i studenilor.• Atrage venituri pentru finanarea noilor cercetri, programe de învmânt i suportfinanciar pentru studeni.• Contribuie la recrutarea i meninerea personalului academic i a absolvenilor cu intereseîn sfera cercetrii i a transferului tehnologic.• Furnizeaz beneficii educaionale prin intermediul internship-urilor pentru studeni i alposibilitilor de obinere a unor stagii de practic studeneasc.• Impulsioneaz partenerii de afaceri s stimuleze dezvoltarea economic local i regional.• Sporete reputaia universitii cu scopul de a atrage cercettori, personal academic istudeni.Parteneriatele între sectorul public i cel privat pot fi:• Parteneriate de transfer tehnologic cu sectorul privat;• Burse acordate de companii studenilor, bursierilor, cercettorilor i centrelor decercetare;• Parteneriate între sectorul public i cel privat în privina acordrii de facilt’i tehnice(echipamente/ dotare).Venituri realizate din activiti antreprenoriale i comerciale („contracte”, „vânzri deservicii”, „Inchirieri” sau „alte venituri”)Aceste venituri sunt parte din fondurile provenite din contracte diverse semnate pentru prestarilede servicii catre diferiti agenti economici incheiate pentru urmatoarele activitati:• consultanta tehnica si manageriala acordata de cadrele didactice din universitati pentrufirme si institutii de stat sau private - este vorba despre colaborari pe domenii clare (inspecial tehnice si manageriale), studii de oportunitate, evaluari, studii de fezabilitate, etc• închiriere de spatii excedentare pentru desfasurarea diferitelor activitati• cursuri de calificare/perfectionare a personalului din institutii de stat sau private. Este binecunoscut faptul ca in unele cazuri este obligatoriu sa participi la anumite cursuri pentru aputea sa ocupi anumite posturi de conducere.• expertize tehnice pentru diferite domenii (constructii, mecanica, chimie, electrotehnica,etc) unde universitatile dispun de echipamentele tehnice si expertiza necesara pentruaceasta.Resursa extern: model de contract de consultan.Finanri din programe europene (FP7, fonduri structurale, etc) sau internaionale (dinafara Europei)Aceste venituri sunt parte din fondurile provenite din urmatoarele tipuri de finantari:• finantarile care sunt disponibile pe diferite programe europene si la care universitatile ca siinstitutii sunt eligibile (FP7, Leonardo da Vinci, Grundvig, etc). Aceste programe finanteazadiferite activitati universitare, colaborari intre institutii universitare din UniuneaEuropeana pentru imbunatatirea curriculei universitare, aparitia de noi specializari,cercetarile din domenii diverse, mobilitati de studenti si de cadre didactice, etc. Fondurile,destul de insemnate de altfel, se acorda pe proiecte, propunerile fiind analizate de comisiide specialitate la Bruxelles.• finantarile din fonduri structurale care pot fi impartite in doua categorii:a. finantarile ca se adreseaza infrastructurii universitare (cladiri administrative, centre decercetare, echipamente de cercetare) - care sunt accesibile prin Programul OperationalSectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) si Programul OperationalRegional (POR)b. finantarile care se adreseaza dezvoltarii de competente, programe de doctorat,invatamant continuu, dezvoltare de resurse umane - disponibile prin ProgramulOperational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Analiza proiectelor depuse pecele doua domenii se face la nivel centralizat (pentru programul POS CCE) si la nivelregional (pentru programul POR). Sumele alocate sunt importante astfel incatinstitutiile care pregatesc proiecte bune pot sa-si rezolve investitii importante dinstrategia de dezvoltare a institutiei proprii.1617• finantari internationale, din afara Europei sunt cele acordate de diferite institutii de statspecializate pentru dezoltarea colaborarii universitare cum ar fi Statele Unite ale Americii,Canada, Japonia, etc. Ele sunt indreptate in special pentru schimburi de experienta pentrucadrele didactice, pentru vizite reciproce, finantarea de actiuni comune.din pricina legislaia. O cretere a numrului împrumuturilor pe termen scurt este preconizatdatorit scderii masive a subveniilor i granturilor i datorit creterii procentului perceputpentru susinere.Finanri provenite din aciuni filantropiceImportana încurajrii i creterii veniturilor provenite din donaii private individuale, ca i sursmajor de finanare, în special de la comunitatea local si alumni, este într-o cretere pronunat.Srângerea de fonduri este un ciclu de activiti previzibile i duplicabile: identificare, încurajare,solicitare, gestionare. Const în 10% inspiraie i 90% traspiraie (“dac nu ceri nu primeti”).Aceste activiti nu pot fi axate numai pe identificarea i solicitarea potenialilor sponsori. Aceastaabordare se numete strategia de atragere a „sponsorilor hotrâi”. Trebuie s existe ceva întreetapa identificrii i cea a solicitrii propriu-zise, i acel ceva se numete construirea unei relaii.Deseori aceast etap este îndelungat. Activitatea filantropic de succes se realizeaz pe proiecteclare stabilite (e.g. construirea sau modernizarea unei cladiri), cu bugete clare si identificable si cutermene de finalizare concrete.În România exist o lips a mentalitii filantropice care trebuie depit. În acest sens, rolulrectorului sau al prorectorului este decisiv. În primul rând, persoanele însrcinate cu strângerea defonduri trebuie s fie capabile s atrag persoane; în SUA, de exemplu, un minim de 50-60% dintimpul acestor persoane este alocat aciunilor de strângere de fonduri. Universitile care auprogramele de strângere de fonduri cu cel mai mare succes trebuie s aib mai mult de una saudou persoane care se ocup de aceste programe. Exist o legtur direct între mrimea iprofesionalismul echipei de strângere de fonduri pe de-o parte, i cantitatea de fonduri atrase pede alt parte. Cu cât se investete mai mult, cu atât mai mult profit se obine. În concluzie,aciunea de strângere de fonduri nu se rezum numai la identificare, încurajare i solicitare, ci serefer i la modul în care se întrebuineaz banii obinui. Iar dac promisiunea efectuat lasolicitarea de fonduri pentru un scop anume nu este respectat, cu siguran nu va mai exista o adoua ans.Finanare pe termen lung i pe termen scurtÎmprumuturile pe termen lung în universitile din România sunt limitate din cauza unor stricteconstrângeri legislative. Împrumuturile pe termen scurt, de exemplu o limit de depsire de cont,sunt menite s uureze circulaia banilor, îns acestea sunt costisitoare i uneori nu funcioneaz1819
Page 3: din industrie unor cercetri academi
Page 8 and 9: Hotrârea pentru aprobarea Normelor
Page 10: 3.1. Ce este un catalizator?• Cat
Page 13 and 14: Diagrama din Figura 3 este un congl
Page 15 and 16: Inovaia reprezint folosirea ideilor
Page 17 and 18: References1. AUTM, 2002. Licensing
Page 21: CapabilitiesExploitationConceptual
Page 25 and 26: The use of patents by a university
Page 27 and 28: To overcome the difficulties occurr
Page 29 and 30: ilateral cooperation agreements and
Page 31 and 32: Corporate social responsibility of

Managementul activitatilor tertiare - uefiscdi

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?